BusinessMagazin

Tag: avertizare

  • Cronometrul a ajuns la zero: Şeful energiei pe Europa trage de mânecă marii lideri ai regiunii şi avertizează continentul să se pregătească pentru oprirea totală a exporturilor de gaz rusesc

    Faith Birol, liderul Agenţiei Internaţionale a Energiei, este de părere că Europa trebuie să se pregătească rugent pentru oprirea totală a fluxurilor de gaz rusesc în iarnă, făcând presiune asupra guvernelor pentru a reduce cererea şi a tura la maxim vechile centrale nucleare, scrie Financial Times.

    Şeful AIE consideră că reducerile din prezent ale fluxurilor de gaz rusesc sunt precursorul unei măsuri similare mai severe, pentru că Moscova caută să obţină un instrument de negociere în contextul războiului cu Ucraina.

    „Europa trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care gazul rusesc este oprit complet. Cu cât ne apropiem mai mult de iarnă, cu atât mai clare devin intenţiile Rusiei. Cred că scopul acestor reduceri este să blocheze alimentarea depozitelor europene şi să crească depedenţa faţă de Rusia.”, a spus Birol.

    AIE, al cărui principal finanţator este OCDE, este printre puţinele instituţii internaţionale care a acuzat Rusia în mod direct şi public de manipularea livrărilor de gaz către Europa, în mijlocul pregătirilor pentru invazie.

    Şeful AIE susţine că măsurile de urgenţă implementate de ţările europene pentru a rezolva problema gazului, printre care se numără utilizarea centralelor pe cărbune, sunt justificate de magnitudinea crizei, care este în prezent o probleemă mai mare decât poluarea.

    Totuşi, măsurile luate până în prezent ar putea să nu fie suficiente, iar oprirea definitivă a fluxurilor de gaz rusesc încă ar putea avea efecte devastatoare.

    „Raţionalizarea gazului ar putea fi o posibilitate reală dacă Rusia reduce în continuare exporturile”, a mai spus specialistul.

    Ţări precum Suedia, Danemarca, Germania şi Austria au anunţat deja prima etapă a planurilor de urgenţă în privinţa aprozvizionării cu gaze, însă niciuna dintre aceste naţiuni nu a pus încă problema raţionalizării.

    Europa a reuşit să-şi reducă depedenţa de gazul rusesc până la pragul de 20%, însă pentru această reuşită şi-a folosit majoritatea opţiunilor de diversificare a aprovizionării energetice.

    Faith Birol consideră că în această situaţie, Europa trebuie să amâne cât mai mult închiderea centralelor nucleare. Germania s-a confruntat cu cele mai multe critici în acest sens, pentru decizia sa de a închide ultima sa centrală în mijlocul unui haos energetic. Pentru Berlin, problemele tehnice şi de siguranţă a acelei facilităţi sunt prea mari pentru a mai putea rămâne deschisă.

    Specialiştii sunt de părere că dacă pe viitor guvernele nu vor lua măsuri decisive pentru eliminarea sau reducere semnificativă a consumului de combustibili fosili, lumea va continua să se confrunte în continuare cu fluctuaţii periculoase pentru aceste surse de energie.

    „Volatilitatea extremă de pe piaţa energiei va exista şi în viitor dacă guvernele nu încep să-şi folosească banii pentru a face posibilă tranziţia către energia verde”, a mai spus Birol.

  • Raţionalizarea gazelor, o posibilitate foarte reală pentru Europa. Experţii avertizează UE să se pregătească pentru suspendarea totală a livrărilor ruseşti

    Pe întreaga durată a Războ­iului Rece şi în deceniile de atunci, Rusia a fost un furnizor stabil de gaze pentru Europa, însă lucrurile s-au schimbat recent.

    Rusia şi-a redus livrările de gaze ca reacţie la susţinerea Europei pentru Kiev, folosind energia drept armă, iar drept rezultat raţionaliza­rea gazelor în regiune a devenit de-acum o perspectivă foarte reală, scrie Bloomberg.

    În urma acţiunilor ruşilor, preţu­rile gazelor au urcat puternic, au crescut presiunile asupra regiunii, iar solidaritatea europeană este testată, toate victorii pentru Kremlin.

    Cu firmele europene forţate să apeleze la rezervele menite să aco­pere nevoile pentru iarnă, controale­le guvernamentale asupra distribuţiei de gaze ar putea începe în câteva luni. Dacă Rusia îşi va închide com­plet principalul gazo­duct, regiunea ar putea rămâne fără gaze până în ia­nuarie, potrivit com­paniei de con­sultanţă Wood Mackenzie.

    Kremlinul a redus livrările de gaze cu aproximativ 60% via Nord Stream, cu impact direct pentru Franţa, Austria şi Cehia. Uniper din Germania, cel mai mare cumpărător de gaze ruseşti din Europa, primeşte cu 60% mai puţine gaze decât volu­mul comandat.

    Eni din Italia a primit doar jumătate din volumele cerute, iar Engie din Franţa şi OMV din Austria au de asemenea de suferit.

    Regiunea nu are multe alterna­tive la gazoductele Rusiei, în special pentru lunile critice de iarnă. Există capacitate suplimentară limitată din Norvegia şi Olanda, iar livrările de GNL sunt aşteptate să scadă.

    Cea mai mare economie a Europei, Germania, aflată la primul nivel al propriului plan de criză în trei etape, analizează o serie de opţiuni pentru reducerea cererii, cum ar fi să le permită proprietarilor să reducă încălzirea în iarnă. Ţara, dependentă de Rusia pentru mai mult de o treime din necesarul de gaze, a făcut apel la solidaritate şi îşi îndeamnă cetăţenii să economisească energie pentru a-l opri pe Putin.

    În Germania, autoritatea de reglementare a reţelei de gaze, BNetzA, va lua măsuri de raţionalizare dacă guvernul va declara stare de urgenţă în sector. În timp ce consumatorii şi serviciile publice vitale vor fi protejate, companiile ar avea probleme.

    Experţii avertizează că întreaga Uniune Europeană ar trebui să se pregătească pentru o întrerupere completă a livrărilor de gaze ruseşti, notează EUObserver.

    „Se poate întâmpla oricând“, arată Simone Tagliapietra, expert în cadrul think tank-ului german Bruegel. Aceasta subliniază că toate ţările UE ar trebui să urmeze exemplul Germaniei şi să ceară oamenilor să consume mai puţină energie.

    În faţa scăderii livrărilor de gaze din partea Rusiei, guvernul german va arde mai mult cărbune în vară, va plăti industriei să nu folosească gaze şi va oferi împrumuturi de miliarde de euro comercianţilor pentru achiziţii de gaze, potrivit Euractiv.

    În acelaşi timp, coaliţia de guvernământ din Germania lucrează la un pachet de măsuri menite să diminueze impactul scumpirii dramatice a energiei asupra consumatorilor, scrie Bloomberg.

  • ANM a emis un cod galben de instabilitate atmosferică accentuată până duminică seara

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis un cod galben de instabilitate atmosferică accentuată, pentru întreaga ţară, valabil până duminică, 12 iunie, ora 22:00. 

    În intervalul 10 iunie, ora 14 – 12 iunie, ora 22, în sudul ţării şi la munte va ploua însemnat cantitativ şi vor fi pe alocuri şi manifestări de instabilitate atmosferică.

    În Moldova, Transilvania, Maramureş şi local în Crişana şi Banat, îndeosebi în timpul după-amiezelor, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va concretiza prin averse torenţiale, însoţite de descărcări electrice, intensificări ale vântului şi pe alocuri vijelii şi grindină.

    În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi 20…30 l/mp şi pe arii restrânse, mai ales în zonele de deal şi de munte şi în extremitatea de sud a ţării, 40 – 60 l/mp.

    În Bucureşti vremea va fi în general instabilă. Vor fi perioade cu înnorări accentuate, averse şi descărcări electrice, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor depăşi în medie 20 – 40 l/mp. Vântul va sufla moderat, cu
    unele intensificări în special asociate ploilor. Vor fi temperaturi maxime în general de 24 – 26 de grade şi minime de 15 – 17 grade.

  • Cod galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină în 28 de judeţe ale ţării

    Meteorologii au emis joi o avertizare Cod galben pentru intervalul orar 12.00 – 23.00, în 28 de judeţe din ţară. Cantităţile de apă vor depăşi pe 30 l/mp şi izolat 40 l/mp.

    Avertizarea Cod galben vizează judeţele Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Bihor, Cluj, Alba, Arad, Timiş, Hunedoara, Caraş Severin, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Sibiu, Braşov, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Covasna, Vrancea, Tulcea, Constanţa, Bacău, Neamţ, Iaşi, Botoşani şi Suceava.

    Joi, între orele 12.00 – 23.00, în zonele montane, local în Moldova, Transilvania, Maramureş, sudul Banatului şi în zona continentală a Dobrogei vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată care se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, averse torenţiale, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii şi grindină.

    Cantităţile de apă vor depăşi 20…30 l/mp şi izolat 40 l/mp.

    Astfel de manifestări vor fi pe arii restrânse şi în restul ţării.

  • Olaf Scholz avertizează asupra unei crize financiare globale din cauza creditelor acordate de China

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a avertizat, vineri, că împrumuturile bancare acordate de China statelor sărace, în special din Africa, riscă să genereze o nouă criză financiară de amploare mondială, informează publicaţia Die Zeit.

    China este acuzată de mult timp de Occident că acordă credite naţiunilor sărace pentru a exercita influenţă asupra lor. Beijingul respinge acuzaţiile, argumentând că încearcă să ofere asistenţă naţiunilor defavorizate.

    În acest context, Olaf Scholz a pledat vineri că vrea integrarea Chinei în Clubul de la Paris, un grup informal al creditorilor publici care aplică soluţii coordonate pentru ajutarea naţiunilor aflate în dificultăţi financiare. “Avem ambiţii foarte mari de a integra China, o ţară care alocă multe credite, în clubul nostru”, a afirmat Olaf Scholz într-un discurs rostit vineri la Stuttgart, cu ocazia Congresului Catolicilor.

    “Există un risc real şi serios ca viitoarea criză a datoriilor suverane să fie cauzată de creditele acordate naţiunilor sudice, pe care le oferă China şi pe care nu le poate monitoriza singură, deoarece sunt implicaţi foarte mulţi actori”, a adăugat Olaf Scholz.

    “O astfel de situaţie ar aduce atât China, cât şi naţiunile sudice într-o mare criză economică şi financiară, iar restul lumii nu ar scăpa neafectată. Trebuie să schimbăm acest lucru”, a subliniat cancelarul Germaniei.

  • Economia mondială la marginea prăpastiei: Şeful FMI avertizează că întreaga lume se află faţă în faţă cu cea mai mare provocare din ultimii 70 de ani

    Kirstalina Georgieva, şeful Fondului Monetar Internaţional a afirmat în cadrul Forumul de la Davos că economia globală se confruntă cu „cea mai mare provocare de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial” scrie FT.

    Georgieva a condamnat în termeni duri Rusia, făcând-o responsabilă de distrugerea a mii de vieţi, explozia inflaţiei şi încetinirea creşterilor economice pe care multe ţări de pe globl trebuiau să le bifeze. Mai mult, aceasta a cerut ţărilor lumii să nu cedeze forţelor fragmentării geo-economice, avertizând că în acest scenariu întreaga lume va suferi şi mai mult din punct de vedere economic, iar scenariile geo-politice periculoase s-ar putea înmulţi şi ar putea escalada.

    Avertismentul şefului FMI a venit imediat după ce Ucraina şi- anunţat intenţia de a lansa un plan de reconstrucţie al ţării prin intermediul unui pachet financiar al cărei valoare este estimată la 1 trilion de dolari, bani veniţi din confiscarea activelor ruseşti îngheţate în băncile străine.

    „Putin ne-a atacat pe toţi, iar efectele invaziei se vor resimţi în curând la scară globală”, a declarat pentru FT, Natalie Jaresko, fost ministru al finaţelor din Ucraina.

    „De la cele mai sărace naţiuni care se luptă cu criza alimentară, la SUA şi UE, care se confruntă cu o explozie a preţurilor pentru gaz şi petrol şi până la cei care vor să pună stop schimbărilor climatice, toţi aceştia trebui să realizeze că Ucraina trebuie să triumfe în acest război”, a mai declarat fostul ministru

    În viziunea lui Natalie Jaresko, reconstrucţia Ucrainei este un obiectiv total realizabil, dacă Ucraina va câştiga războiul.

    „Trebui să scăpăm de ultimele relicve ale moştenirii noastre sovietice, să înlocuim clădirile şi aşezările ineficiente energetic şi să începem să construim punând cetăţenii pe primul plan. Este un proces care va dura zeci de ani”.

    În ultima săptămână tot mai mulţi economişti au lansat un puternic semnal de alarmă privind o posibilă recesiune care va afecta toată lumea. Cutremurul economic ar putea pleca din  China, gigantul asiatic care încă se luptă cu pandemia. Nici în Europa situaţia nu este prea bună, căci continentul se confruntă în prezent cu o explozie a costului vieţii, iar în SUA perioada de boom a burselor s-a încheiat.

    În final, pentru împiedicarea unui astfel de seism economic, Kristalina Georgieva a făcut un apel la toate ţările lumii să renunţe la măsurile care stau în calea comerţului global şi să dea o mână de ajutor ţărilor mai puţin dezvoltate.

  • Rusia avertizează naţiunile nordice de “consecinţe profunde” dacă vor adera la NATO

    Aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO ar fi o “greşeală” cu “consecinţe profunde”, a declarat luni ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov.

    Duminică, guvernul finlandez şi-a semnalat intenţia de a se alătura NATO, lăsând în urmă decenii de neutralitate şi ignorând ameninţările ruseşti de represalii, în timp ce ţara nordică încearcă să îşi consolideze securitatea în contextul războiului în curs de desfăşurare din Ucraina.

    Partidul de guvernământ din Suedia a declarat ulterior că va susţine, de asemenea, aderarea la alianţă.

    Aderarea Finlandei la NATO – a cărei finalizare va dura probabil luni de zile – ar aduce alianţa militară americană la uşa Rusiei, întrucât cele două naţiuni au o graniţă comună de 1.335 de kilometri (830 de mile).

    „Faptul că securitatea Suediei, ca şi cea a Finlandei de altfel, nu va fi întărită ca urmare a acestei decizii, este complet evident pentru noi”, a declarat Ryabkov, potrivit TASS, citat de CNN: „Nivelul general de tensiune militară va creşte şi va exista mai puţină predictibilitate în această zonă. Este păcat că bunul simţ este sacrificat în favoarea unor idei fantomatice despre ce ar trebui făcut în situaţia actuală”.

     

     

  • Uniunea Europeană îl avertizează pe Elon Musk: Noile reguli privind moderarea conţinutului Twitter ar putea duce la interzicerea platformei în Europa

    Unul dintre cei mai importanţi parlamentari ai Uniunii Europene l-a avertizat Elon Musk cu privire la preluarea Twitter, scrie Business Insider.

    Twitter a acceptat luni oferta lui Elon Musk de a cumpăra compania cu 44 de miliarde de dolari. Miliardarul a declarat public că interesul său pentru cumpărarea platformei de socializare îşi are rădăcinile în ideea sa de „libertate de exprimare”.

    Musk s-a descris anterior ca fiind un „absolutist al libertăţii de exprimare”, comentariile sale lăsând personalul Twitter şi publicul să se întrebe în ce măsură platforma se va schimba după achiziţie.

    Comisarul UE, Thierry Breton, l-a avertizat pe Musk cu privire la planurile sale de relaxare a regulilor Twitter: “Primim pe toată lumea cu braţele deschise. Suntem deschişi, dar în condiţiile noastre. Domnului Musk îi putem spune atât: ‘Există reguli. Eşti binevenit, dar acestea sunt regulile noastre. Nu regulile tale se vor aplica aici’”, a declarat Breton pentru FT.

    Breton a fost una dintre forţele motrice din spatele Digital Services Act, un nou pachet de legislaţie UE care a fost adoptat sâmbătă, introducând legi mai stricte cu privire la modul în care giganţii tehnologiei moderează conţinutul pe platformele lor.

    Potrivit lui Breton, consiliul de administraţie al Twitter va trebui să respecte legile europene cu privire la aspecte precum moderarea, transparenţa şi discursul instigator la ură.

    Breton a spus că dacă Twitter nu se conformează, UE ar putea amenda compania cu 6% din veniturile sale anuale sau chiar i-ar putea interzice în totalitate să opereze în Europa.

    Pe lângă faptul că stipulează modul în care companiile controlează conţinutul ilegal şi dăunător, DSA conţine o legislaţie care va forţa companiile de tehnologie să-şi deschidă algoritmii pentru supraveghere.

    Musk a scris pe Twitter cu o lună înainte de a cumpăra compania, spunând că algoritmul Twitter „trebuie să fie open source” – ceea ce înseamnă că va fi disponibil public pentru examinare.

    Breton şi-a reiterat avertismentul către Musk într-un tweet. „Fie că este vorba de maşini sau de reţele sociale, orice companie care operează în Europa trebuie să respecte regulile noastre”.

    “Domnul Musk ştie bine acest lucru. Este familiarizat cu regulile europene privind autovehiculele şi se va adapta rapid la Digital Services Act”, a adăugat Breton.

  • Ambiţiile lui Putin pot depăşi Ucraina. Fost comandant NATO: Putin vrea controlul asupra întregii Europe de Est

    Un fost comandant NATO a avertizat că obiectivele reale ale preşedintelui rus Vladimir Putin în războiul din Ucraina sunt stabilirea controlului asupra Europei de Est şi „zdrobirea alianţei Nord Atlantice”, scrie Business Insider.

    În timpul unui interviu acordat duminică pentru CNN, generalul în retragere Wesley Clark a cerut Occidentului să furnizeze mai multe arme Kievului.

    “Putin vrea Ucraina. Vrea şi statele baltice. El vrea controlul asupra Europei de Est. Vrea să distrugă NATO şi vrea Statele Unite afară din Europa”, a declarat generalul SUA pentru CNN.

    Clark, care a servit drept comandant suprem aliat al NATO pentru Europa din 1997 până în 2000, a spus că Putin doreşte „să perturbe sistemul internaţional” şi să „dezarmeze emoţional şi moral Occidentul”.

    El a cerut, de asemenea, SUA şi aliaţilor săi din NATO să întărească ajutorul militar pentru Ucraina, în special cu avioanele de luptă – o zonă în care Pentagonul a refuzat să intervină, după ce a respins planul polonez de a furniza Kievului avioane MIG-29.

    “Ucraina este doar câmpul de luptă actual. Dar dacă ucrainenii înving Rusia pe acest câmp de luptă, totul se schimbă”, a spus Clark. „Aşadar, cel mai bun mod de a proteja NATO, cel mai bun mod de a proteja sistemul internaţional este de a oferi Ucrainei asistenţa pe care o solicită”.

    În timp ce campaniile militare ale SUA din ultimii 50 de ani au implicat ajutorul unor ţări „care nu erau atât de pregătite să lupte”, războiul din Ucraina capătă un aspect diferit, a declarat generalul.

    “Ucraina este o ţară din prima lume. Soldaţii lor au o educaţie la fel de bună ca a noastră. Ei sunt la fel de buni din punct de vedere tehnic ca şi noi”, a declarat Clark.

    Generalul în retragere a spus că forţele ruse vor căuta în continuare să captureze oraşul Dnipro din estul Ucrainei pentru a opri trupele ucrainene în zona Donbas, unde Moscova a recunoscut două teritorii separatiste ca state independente.

    Pentru a împiedica înaintarea Rusiei către Dnipro, Ucraina ar avea nevoie de „echipament greu de luptă” dincolo de ceea ce Statele Unite le-au furnizat până acum, a declarat Clark.

    Războiul din Ucraina urmează să intre în cea de-a 39-a zi luni. Cel puţin 1.417 civili ucraineni au fost ucişi în luptele şi bombardamentele care afectează ţara, iar 2.038 au fost răniţi, potrivit Naţiunilor Unite, organizaţia remarcând, de asemenea, că cifrele reale sunt probabil mult mai mari. 

  • Rusia avertizează SUA cu privire la consecinţele unei „agresiuni cibernetice”

    Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat marţi Statele Unite că au condus o operaţiune cibernetică masivă care vizează zilnic instituţiile statului rus şi a declarat că îi va găsi pe cei responsabili de „agresiunea cibernetică”.

    „Nu ar trebui să existe nicio îndoială că agresiunea cibernetică dezlănţuită împotriva Rusiei va duce la consecinţe grave pentru instigatorii şi autorii ei”, a afirmat ministerul într-o declaraţie, potrivit Reuters.

    „Sursele atacurilor vor fi identificate, iar atacatorii vor fi în mod inevitabil traşi la răspundere pentru acţiunile lor, în conformitate cu legea”, a declarat acesta.