BusinessMagazin

Tag: aur

  • Omul de afaceri care l-a lăsat cu mâna întinsă pe George Simion

    Sorin Constantinescu, expert în jocuri de noroc, a decis să decline oferta de a deveni membru de partid, înaintea alegerilor care bat la uşă în 2024.

    La începutul săptămânii, omul de afaceri a participat la o conferinţă organizată de AUR, apoi s-a fotografiat la panou cu liderul formaţiunii.
    Câteva ore mai târziu, George Simion a anunţat intrarea în partid a lui Sorin Constantinescu, în timp ce acesta a negat că şi-ar fi făcut carnet de partid.
    S-a creat astfel o confunzie pe care doar Constantinescu putea s-o spulbere. A decis să ia taurul de coarne într-un comunicat de presă expediat aseară.
    Sorin Constantinescu a fost consilierul ex-premierului Ludovic Orban, pe când fostul lider PNL făcea cărţile la Palatul Victoriei. Acum, a respins elegant intrarea în AUR.
    Iată comunicatul:

    „Vă scriu acest mesaj în urma participării mele la conferinţa Polului Suveranist, organizată de partidul AUR, şi a postării unei fotografii cu mine şi liderul acestui partid, domnul George Simion, prin care era salutată alăturarea mea la această formaţiune.
    Am primit invitaţia la conferinţă pentru că susţin ideile acestui partid privitoare la familie, credinţa creştină şi păstrarea identităţii româneşti, cât şi pentru că îmi doresc să văd mai puţină corupţie şi mai mulţi români care găsesc motive să rămână în propria lor ţară.

    Nu am participat pentru că mi-aş dori vreo demnitate, celebritate ori avere. Am avut funcţii publice: de aceea vorbesc în cunoştinţă de cauză despre corupţie. Sunt cunoscut de un număr semnificativ de oameni: vreau ca mesajul meu să ajungă la şi mai mulţi dintre conaţionalii mei, atâta vreme cât le poate fi de folos cumva.

    Unul dintre avantajele vârstei este experienţa necesară pentru a înţelege că, odată ce ai dobândit realizări profesionale şi confort material, devin mai importante relaţia cu cei apropiaţi şi ceea ce laşi în urmă. De aceea, pentru că preţuiesc fericirea şi liniştea familiei mele dincolo de orice, şi nu vreau ca prezenţa mea în viaţa publică să îi afecteze în niciun fel am decis să fac un pas înapoi şi să îmi întrerup scurta mea incursiune în politică aici!

    Le mulţumesc celor de la AUR pentru propunerile generoase, dar consider că nu sunt pregătit să fac acest pas! Am fost şocat de atacurile murdare la adresa mea, nu neapărat de la conturile false ale unor troli din alte partide, cât de la oameni pe care i-am ajutat într-un fel sau altul de-a lungul anilor şi care au şters cu buretele orice lucru sau faptă bună pe care am făcut-o!
    Activitatea mea va continua în mediul online, atât prin demascarea cazurilor de corupţie şi a abuzurilor, cât şi prin vlogurile culturale, pentru că e important să conştientizăm că există şi bine în ţara noastră. Atât cât îmi stă în putere, vreau să contribui la o schimbare în direcţia aceasta şi sunt dispus să susţin pe oricine are aceeaşi viziune.

    Aceste câteva zile care s-au scurs de la postarea domnului George Simion m-au făcut să înţeleg cât pot fi unii oameni de superficiali şi cât de uşor pot judeca fără să cunoască subiectul în sine!
    Vă mulţumesc tuturor celor care mi-aţi transmis opinia voastră, contează enorm să ştii cine îţi este alături! Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

  • Cinci medalii, din care una de aur, pentru elevii români la Olimpiada Internaţională de Astronomie

    Echipa României care a participat la Olimpiada Internaţională de Astronomie de la Beijing a fost formată din cinci elevi, trei juniori şi doi seniori, respectiv un elev invitat special, medaliat cu aur la ediţia anterioară.

    Medalia de aur şi premiul special pentru cel mai bun concurent la proba teoretică au fost câştigate de Dragomir Andrei-Darius de Liceul Teoretic Internaţional de Informatică, Bucureşti, elev în clasa a XII-a, el fiind învingător absolut.

    Cele două medalii de argint le-au fost înmânate elevilor Mendelsohn Mendel Emanuel de la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică, Bucureşti, clasa a XI-a şi Ciocârlan David, de la acelaşi liceu, tot în lasa a XI-a.

    Medaliile de bronz au ajuns la Bichir Teodor de la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică, Bucureşti, clasa a X-a şi Paşca Nectarie de la Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca, tot din clasa a X-a.

    Echipa României a fost coordonată de către Petru Crăciun, inspector şcolar general adjunct al ISJ Suceava, Elisabeta Ana Naghi, inspector în cadrul Ministerului Educaţiei, ambii membri ai juriului olimpiadei.

    În cadrul olimpiadei s-au desfăşurat trei probe: o probă teoretică de 4 ore, care a presupus rezolvarea a 5 până la 7 probleme de astronomie, în funcţie de categoria la care s-a participat, juniori sau seniori; o probă practică de observare a cerului noaptea, pe hartă mută şi cu ajutorul telescopului, cu o durată de 30 de minute, respectiv 20 de minute de participant şi o altă probă practică de analiză de date, care a presupus interpretarea de date din observaţii realizate pentru meteoriţi, asteroizi şi stele, respectiv construcţii de grafice pe baza datelor tabelare în diverse coordonate, cerinţele fiind cuprinse în câte 2 probleme lungi pentru fiecare categorie, juniori sau seniori.

  • David Popovici, medalie de aur la Memorialul Marek Petrusewicz din Polonia

    Prima reuniune a „Memorialului Marek Petrusewicz” de la Wroclaw (bazin de 25 m) i-a adus lui David Popovici o medalie de aur în proba de 200 de metri liber.

    Elevul antrenorului Adrian Rădulescu a înotat cele 8 lungimi de bazin în 1:44,08, anunţă CS Dinamo Bucureşti pe pagina de Facebook.

    David a mai concurat şi la 50 de metri liber. El s-a calificat în finala care va avea loc vineri seara cu al cincilea timp, 21,93 secunde.

  • Lanţuri de lux

    Lanţurile n-au fost uitate nici anul acesta de creatorii de bijuterii, care le-au folosit sub formă de piese independente sau reinterpretate. Creatorul german Otto Jakob, spre exemplu, a lansat o brăţară din verigi de lanţ clasic ca formă, dar realizate din aur galben cu elemente emailate, scrie New York Times, Cartier a lansat în colecţia sa „Le Voyage Recommencé”, Zuria, un colier cu zale în formă de semilună bătute cu diamante, iar Graff un colier cu verigi dreptunghiulare realizate din platină şi aur alb, cu diamante de diferite dimensiuni, gândit să pună în valoare un pandantiv cu un diamant galben de 30 de carate. La rândul său, creatoarea Ana Khouri a adăugat o bucată de lanţ cu formă clasică, dar cu zalele acoperite cu diamante albe unui colier rigid.


     

     

  • Lanţuri de lux

    Lanţurile n-au fost uitate nici anul acesta de creatorii de bijuterii, care le-au folosit sub formă de piese independente sau reinterpretate. Creatorul german Otto Jakob, spre exemplu, a lansat o brăţară din verigi de lanţ clasic ca formă, dar realizate din aur galben cu elemente emailate, scrie New York Times, Cartier a lansat în colecţia sa „Le Voyage Recommencé”, Zuria, un colier cu zale în formă de semilună bătute cu diamante, iar Graff un colier cu verigi dreptunghiulare realizate din platină şi aur alb, cu diamante de diferite dimensiuni, gândit să pună în valoare un pandantiv cu un diamant galben de 30 de carate. La rândul său, creatoarea Ana Khouri a adăugat o bucată de lanţ cu formă clasică, dar cu zalele acoperite cu diamante albe unui colier rigid.


     

     

  • Un avertisment al pieţelor financiare. Asistând la incertitudinea fiscală promovată de premierul Ciolacu, la tensiunile politice dintre PSD şi PNL, ştiţi care este prima întrebare pe care o pun acum investitorii străini şi analiştii externi: Ce se va întâmpla dacă AUR va câştiga alegerile şi dacă George Simion are şanse să devină preşedintele României.

    Vineri seară, agenţia de rating Fitch a anunţat că menţine perspectiva stabilă pentru ratingul de ţară al României (dacă scade ratingul intrăm în categoria junk pentru investiţii, ceea ce ar fi o catastrofă), iar acest lucru a fost salutat imediat de Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, care susţine că anunţul Fitch reprezintă “o recunoaştere a eforturilor noastre continue pentru a controla deficitul bugetar şi ne oferă un cadru solid pentru a continua să dezvoltăm şi să implementăm politici fiscale responsabile şi proiecte de infrastructură care să sprijine creşterea pe termen lung”.

    https://www.zf.ro/eveniment/reactia-marcel-bolos-ministrul-finantelor -dupa-anuntul-agentiei-22120377

     

    România este în groapă cu deficitul bugetar, iar ministrul Finanţelor crede că este o recunoaştere a eforturilor fiscale ale guvernului, în condiţiile în care nu avem un pachet fiscal clar.

    Problema este că această menţinere a ratingului, care este doar un Power Point făcut de un analist pe baza unor date trecute, nu ţine loc de 40 de miliarde de lei, adică 8 miliarde de euro, cât ar avea nevoie guvernul Ciolacu să acopere gaura bugetară suplimentară, extrapolată pe tot anul, cu care se confruntă acum România.

    Această gaură bugetară suplimentară se adaugă la deficitul bugetar de 64 de miliarde de lei, aprobat deja la începutul anului, ceea ce înseamnă o gaură totală de peste 100 de miliarde de lei.

    De când guvernul Ciucă, şi acum guvernul Ciolacu, au aflat cu stupoare, în aprilie, că avem această gaură suplimentară, economia a început să se dea peste cap din cauza zvonurilor, discuţiilor şi informaţiilor vehiculate privind majorările de taxe şi impozite care vor urma.

    De patru luni, de când a preluat guvernul, premierul Ciolacu este într-un exerciţiu continuu de declaraţii politice, în condiţiile în care companiile, investitorii, oamenii care vor fi afectaţi de modificările fiscale, încearcă să îşi facă nişte calcule ca să vadă cum stau cu bugetul lor.

    Deşi problema găurii bugetare este ştiută încă de la finalul primului trimestru, nici până acum când intrăm deja în trimestrul IV, guvernul Ciolacu nu a fost în stare să iasă cu ceva concret care să permită fiecăruia să îşi facă socotelile.

    De patru luni, guvernul, Ministerul Finanţelor, tot aparatul de stat se chinuie să găsească formula prin care să impoziteze multinaţionalele care îşi diminuează profitul în România sau să impoziteze profitul prea mare pe care îl au băncile.

    În tot acest timp, pierdut, companiile, investitorii au pus investiţiile şi angajările pe “hold”, iar bugetele au început să fie revizuite în sens negativ, luându-se în considerare posibilele majorări de taxe şi impozite.

    În timp ce toată administraţia publică stă cu ochii pe alegerile politice de la anul şi pe menţinerea în funcţie, banii din PNRR – peste 6 miliarde de euro – stau degeaba în conturile valutare de la BNR, aşteptând să fie cheltuiţi.

    Şi pentru că firmele, investitorii şi personele fizice au pus totul pe “hold”, pentru ca nu ştiu ce se întâmplă, băncile nu mai au cerere de credite sau nu mai dau credite din motive de risc, preferând să îşi ţină excesul de lichiditate, de miliarde de lei, la Banca Natională, unde primesc o dobândă de 6% pe an, fară niciun risc. Conform calculelor ZF, băncile au in conturile BNR 23 de miliarde de lei, care practic stau degeaba.

    https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/excedentul-de-lichiditate-pe-piata-interbancara-in-august-aproape-23-22121134

     

    Pentru că nu există predictibilitate, pentru că BNR nu poate să dea semnalul scăderii dobânzilor din motive de inflaţie şi deficit bugetar, piaţa imobiliară este într-o scădere evidentă, tranzacţiile au scăzut cu 30% iar cererea de credite se reduce. Mădălina Teodorescu, vicepreşedintele BRD pe retail, spune că soldul creditelor ipotecare/ imobiliare a intrat deja pe minus, iar o îmbunătăţire a situaţiei nu prea se vede. Tranzacţiile imobiliare totale au o pondere de 7% în PIB, iar acum nu mai aduc niciun plus la creşterea economică.

    Pe fondul scăderii puterii de cumpărare, piaţa de retail îşi reduce vizibil creşterea, lovind în consum.

    Industria, principala componentă a PIB-ului cu o pondere de 22%, a avut un minus de 3% în prima jumătate de an, ceea ce a redus din creşterea economică. Industria din România depinde de pieţele occidentale, în special de Germania, care la rândul ei depinde de ce se întâmplă în China, iar acolo situaţia nu este aşa bună.

    Trecerea industriei mondiale auto spre zona electrică a început să lovească şi în România, producătorul japonez Yazaki anunţând că închide fabrica de componente auto din Buzău, din cauza pierderii unui client la nivel mondial, iar la Ploieşti reduce numărul locurilor de muncă.

    https://www.zf.ro/zf-24/trendul-mondial-trecere-masinile-electrice-loveste-romania-yazaki-22118547

     

    Iar acesta este doar începutul a ceea ce va urma în industria auto mondială, care va lovi să România. Iar industria auto are o pondere de aproape 10% în PIB-ul nostru. Cu ce poţi să inlocuieşti închiderile care vor urma în industria auto având în vedere că totul este global, iar la nivel naţional nu cred că există un plan de reconversie, nici a producţiei, nici a zecilor de mii de oameni care vor fi daţi afară.

    În primul semestru, unde creşterea economică a scăzut de la 2,4%, la cât erau aşteptările, la 1,7%, economia a fost ţinută pe plus de centrele de IT şi de construcţiile publice de infrastructură, care sunt bazate pe fondurile europene.

    Să vedem cum va reacţiona industria IT&C la propunerea guvernului de a renunţa la facilităţile fiscale din acest sector, propunerea fiind ca IT-iştii care au salariul de peste 10.000 de lei brut pe lună să plătească impozitul de 10%. Deja companiile din IT au anunţat că acest impact fiscal le va pune în situaţia de a face restructurări, mai ales că şi comenzile externe au început să se reducă.

    În timp ce economia scade în fiecare zi, din motive externe – recesiunea în Europa, China – dar şi din motive interne, premierul Ciolacu anunţă ca o mare victorie că a obţinut de la Bruxelles permisiunea majorării deficitului bugetar, ceea ce Comisia Europeana oricum o dădea, singura discuţie fiind procentul de creştere a deficitului.

    Problema este că pachetul fiscal vehiculat, plin de formule matematice de impozitare a profiturilor, nu va fi de ajuns să acopere gaura bugetară, nu de anul acesta, ci de anul viitor. 

    https://www.zf.ro/eveniment/exclusiv-zf-calculeaza-ajustorul-fiscal-companii-banci-determina-22117233

     

    Tuturor le este frică de ce va urma anul viitor din punct de vedere politic, având în vedere că sunt patru rânduri de alegeri, iar AUR creşte în sondaje în fiecare zi.

    Pieţele financiare externe au început să devină nervoase uitându-se la tot acest bâlci fiscal, unde nimic nu este concret şi nimeni nu îşi poate face calcule. Investitorii au nevoie să ştie care sunt modificările de taxe şi impozite şi ce impact au aceste modificări asupra inflaţiei, dobânzilor la lei, cursului valutar şi economiei. Toată lumea a înţeles că urmează modificări fiscale, dar de patru luni toată lumea trăieşte pe zvonuri şi incertitudini.

    Investitorii străini de portofoliu au împrumutat România, în prima parte a anului, cu miliarde de euro prin achiziţia de titluri de stat în lei, influx care a susţinut scăderea dobânzilor la lei şi stabilitatea cursului valutar în euro.

    În toamna anului trecut, Ministerul Finanţelor se împrumuta cu 9% la lei, iar ROBOR era de 8,2%, iar acum Ministerul Finanţelor se împrumută cu 6,4%, iar ROBOR este de 6,4%.

    Toată această scădere a dobânzilor, plus stabilitatea cursului valutar, a venit  ca urmarea a banilor investitorilor străini de portofoliu, nu datorită realizărilor guvernului Ciucă şi Ciolacu.

    Problema este că diferenţialul de dobândă dintre România si Europa şi SUA s-a micşorat vizibil între timp, iar diferenţialul de dobândă actual nu mai acoperă riscul aşteptat de investitori.

    Deja se simte un pas înapoi din partea investitorilor străini pe piaţa titlurilor de stat, iar această incertitudine fiscală menţinută de guvernul Ciolacu începe să ne usture. După cum a spus la ZF Live, Cristian Sporiş, vicepreşedinte Raiffeisen Bank, investitorii intră ordonat, dar când ies s-ar putea să iasă dezordonat şi atunci vom avea mari probleme.

    Investitorii străini au ajuns să deţină aproape 25% din datoria publică a României, care a urcat la jumătatea acestui an la 876 de miliarde de lei, reprezentând 55% din PIB. Ca o aducere aminte, în criza din 2008/2009, România avea o datorie publică de numai 10% din PIB, iar PIB-ul era la jumătate faţă de cât este acum, deci vă daţi seama ce impact ar putea avea acum o criză ca atunci.

    Nu ştiu dacă aţi observat dar cursul valutar a urcat la 4,96 lei pentru un euro, iar BNR pare că vrea să lase cursul mai liber.

    Plus că BNR nu mai înregistrează o creştere a rezervelor valutare în valuta, ceea ce s-a întamplat în prima jumătate a anului.

    Toată această incertitudine fiscală, azi se pune o taxă – impozitarea cu 10% a câstigurilor din titluri de stat, mâine se scoate- afectează relativa stabilitate economică şi politică de care a beneficiat România în ultimii 2 ani.

    Toate aceste cârpeli fiscale – majorări de taxe şi impozite punctuale, mai mult făcute pentru a dat bine la public că guvernul taxează luxul, decât pentru a strânge bani, nu vor acoperi gaura bugetară de anul acesta şi nici cea de anul viitor când toata lumea va avea nevoie de bani într-un an electoral.

    Mai devreme sau mai târziu tot se va ajunge la creşterea TVA, care aduce cel mai repede şi cei mai mulţi bani la buget.

    Dacă acum patru luni, când intram în vară, premierul Ciolacu ar fi majorat TVA cu 3 pp de la 19% (rata reală este de 16%) la 22%, şocul ar fi fost deja absorbit în economie acum, iar pieţele financiare s-ar fi liniştit.

    Aşa, vom avea o toamnă economică si politică de foc şi vom intra în anul politic 2024 cu o coaliţie PSD-PNL care ar vrea mai degrabă să se despartă, decât să guverneze împreună, având în vedere pierderile electorale pe care le vor înregistra.

    Stiţi care este acum prima întrebare a investitorilor străini şi a analiştilor externi? Cât are AUR în sondaje şi dacă va câştiga alegerile, cine va guverna România dacă AUR ajunge la putere şi dacă George Simion are şanse să ajungă preşedintele României.

    Niciun investitor nu vrea să îşi ia riscul unui derapaj financiar (creşterea cursului valutar şi  dobânzilor la lei), derapaj economic – recesiune şi scăderea economică şi a unui derapaj politic (lipsa unui guvern stabil şi a unui preşedinte proeuropean şi pro NATO, mai ales în contextul continurii războiului din Ucraina).

     

  • Ciolacu respinge ideea unei alianţe cu AUR: cât timp sunt eu preşedinte PSD, nu se va lua în calcul

    Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a respins ideea privind realizarea unei alianţe cu AUR. Cât timp sunt eu preşedinte al PSD, nu se va lua în calcul, a spus Ciolacu.

    Preşedintele PSD a răspuns unei întrebări privitoare la o posibilă alianţă PSD-AUR.

    „Nu am avut niciodata de gând şi, mai mult ca sigur, cât timp sunt eu preşedinte al PSD nu se va lua în calcul o alianţă cu AUR”, a explicat Marcel Ciolacu, sâmbătă, în timpul unei conferinţe de presă.

    În schimb, PSD nu exclude varianta unei alianţe pre sau postelectorale cu PNL, liderii celor două formaţiuni politice aflate la guvernare urmând să stabilească oportunitatea acesteia.

  • Cum a ajuns aurul de pe spaţiul românesc vedeta colecţiei vieneze de aur preistoric?

    Istoria dinaintea apariţiei scrisului este povestită de obiectele descoperite, de rămăşiţele aşezărilor sau mormintele oamenilor preistorici. Vasele de lut spun poveşti despre gastronomia vremurilor, armele despre războaie, iar aurul spune povestea statutului şi vanităţii. Colecţia de aur din Muzeul de Istorie Naturală din Viena este populată de aur transilvănean, podoabe strălucitoare, precum lanţuri, brăţări, ace pentru haine. Cum a ajuns aurul de pe spaţiul românesc vedeta colecţiei vieneze de aur preistoric?

    La nici un kilometru de centrul istoric al Vienei, două palate aproape identice stau faţă în faţă, ca într-o oglindă. Unul este Muzeul de Istorie Naturală din Viena şi celălalt este Muzeul de Istoria Artei. Cele două muzee au fost inaugurate la finalul secolului al XIX-lea de împăratul habsburg Franz Joseph (1830-1916). Muzeul este uriaş, cu zeci de expoziţii desfăşurate pe 8.500 metri pătraţi şi cu peste 100.000 de obiecte expuse. Este impresionant de la un capăt la altul, cu rămăşiţe autentice ale oamenilor preistorici, unelte, podoabe şi arme, un schelet aproape complet de balenă sau un femur de dinozaur pe care ai voie să îl atingi. „Perla coroanei” este statueta antropomorfă Venus din Willendorf, care datează de acum 30.000 de ani.  Cu puterea unui imperiu în spate, muzeele vieneze au adunat şi găzduiesc artefacte de prin toate colţurile lumii, de la sarcofage egiptene, statuete autentice cu împăraţi romani celebri la piese de pe spaţiul românesc. Pentru un vizitator român, una dintre cele mai interesante încăperi este cea destinată aurului preistoric. Sare în ochi faptul că 70-80% din aurul expus este de pe teritoriul României, din Transilvania. „Transilvania, până la 1918, făcea parte din monarhia austro-ungară. Multe dintre tezaurele descoperite în secolul al XIX-lea sau la începutul secolului XX în Transilvania au fost preluate de autorităţi şi duse la centru, la centrul monarhiei austro-ungare, adică la Viena. De aceea sunt ele prezente acolo”, explică Florentina Niţu, decanul Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti. Austriecii au inaugurat muzeul în 1891, în vreme ce România avea doar o colecţie de antichităţi în cadrul Palatului Universităţii din Bucureşti.

    Scările interioare ale muzeului

    Colecţia de aur preistoric din Muzeul de Istorie Naturală din Viena

    „În plus, în România, primul muzeu naţional de antichităţi s-a organizat destul de târziu, în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, în 1864, şi nu beneficia nici măcar de un spaţiu propriu. Era găzduit în clădirea în Palatul Universităţii din Bucureşti. La fel, în Palatul Universităţii din Bucureşti, în momentul în care a fost ridicat, au fost adăpostite toate marile instituţii ale statului român. Era cea mai importantă clădire de prestigiu instituţional şi Senatul României a fost găzduit aici până la începutul secolului XX”, mai spune Florentina Niţu. Povestea pe care o spun antichităţile preistoriei, adică dinainte de apariţia scrisului, este de multe ori mai autentică decât povestea pe care o spun istoricii. Nu există istorie, ci doar istorici, spune o vorbă din folclorul mondial, însă obiectele sunt… obiective.

    Niciodată nu vor spune povestea astfel încât să pună într-o lumină mai bună stăpânul sau poporul lor, oricare ar fi fost la momentul respectiv. Sigur că pot fi interpretări multiple, şi de multe ori arheologii au ajuns la dispute încinse pe seama poveştilor obiectelor descoperite. Măsurând în ani, istoria spaţiului actual românesc spusă de obiecte este mult mai vastă decât istoria scrisă. Ştim despre aşezări ale oamenilor încă din paleolitic (15.000 de ani î. Hr.), apoi celebrele culturi neolitice precum Gumelniţa sau Cucuteni, care au produs obiecte spectaculoase, de la ceramică la cuptoare sofisticate pentru vremea aceea, la unelte, arme sau podoabe. Aurul a fost folosit încă din vechile timpuri în cea mai mare parte în scopul împodobirii corpului.

    Cu cât un om era mai împopoţonat, cu atât era mai sus în ierarhia culturii, semn că, cel puţin din acest punct de vedere, lucrurile nu erau cu mult mai diferite decât astăzi. Au fost descoperite morminte din acea perioadă în care presupuse căpetenii au fost îngropate după moarte împreună cu un adevărat tezaur. Cel mai vechi obiect din aur descoperit pe spaţiul României este o banală sârmă, care datează din ultima fază a neoliticului, adică acum circa 4.500 de ani.

    La început, obiectele erau destul de simple şi erau prelucrate la rece prin ciocănire şi apoi decupate în forma dorită, urmată de o lustruire a piesei. Lesne de intuit, cele mai multe obiecte de aur erau podoabe, cum ar fi pandantive, ace sau piese care reprezintă schematic forma umană. Analiza metalografică arată că multe piese erau produse din aur autohton, dar, cel mai probabil, era şi obiecte de import, având în vedere asemănarea cu alte forme descoperite pe teritoriul Bulgariei. Cu timpul, mai ales în epoca bronzului, au început să apară obiecte din aur mai sofisticate, precum brăţările sau lanţurile, folosite, de asemenea ca podoabe, ca urmare a prelucrării mai avansate a aurului, la cald.

    De asemenea, au fost găsite şi arme din aur, precum toporul, dar folosite ceremonial, pentru că nu prezentau semne de uzură. Odată cu avansarea tehnicilor de prelucrare, obiectele au devenit mult mai sofisticate, cum ar fi celebrele brăţări dacice cu forme de animale sau frunze în relief.

    Cele mai multe descoperiri de piese de aur din muzeele româneşti sunt din perioada comunistă.   Acum însă, cercetarea în general şi cercetarea arheologică în particular din România sunt la pământ. Bucăţele de istorie de pe teritoriul ţării zac îngropate, pentru că pur şi simplu nu se alocă fonduri, iar arheologii români fac echipă cu arheologi din alte ţări pentru a putea săpa şantierele deschise. „Cercetarea în România este sub-finanţată, evident, iar cercetarea arheologică, cu atât mai mult. De pildă, nu avem foarte multe şantiere medievale şi este mare păcat. Eu sunt specializate în istorie medievală şi premodernă şi m-aş bucura să pot folosi în cercetările mele o analiză comparativă cu ceea ce se descoperă în pământ, în săpătură, pentru că documentele pot să surprindă anumite aspecte sau să le exagereze, pe când realitatea obiectului descoperit în săpătură e una foarte concretă”, mai spune Florentina Niţu.   

    Lanţuri, pandantive, brăţări sau arme ceremoniale din aur din România, Transilvania

     


     

     

  • Carte de preţ: de ce a revenit trendul antic al căsuţelor cu coperţi din aur

    O veche tradiţie, remarcată mai ales înainte de inventarea tiparului, continuă şi în vremurile moderne, pentru colecţionarii care şi-o permit, scrie The Times. Cu multe secole în urmă, aspectul cărţilor trebuia să sublinieze valoarea conţinutului şi să evidenţieze poziţia socială a celui care le avea în bibliotecă, motiv pentru care cele mai scumpe cărţi aveau coperţi de aur şi argint cu pietre preţioase. Tradiţia s-a păstrat într-o oarecare măsură, existând firme ca D’Oro Collection, din Italia, care s-a specializat în cărţi-bijuterie. Aceasta are o echipă de meşteşugari care realizează cărţi cu coperţi din aur. Preţurile variază între 5.500 şi 16.500 de euro, iar printre cele disponibile la vânzare se numără opere clasice, cum ar fi „Eneida” lui Virgiliu, un volum dedicat cailor sau unul aniversar produs în colaborare cu Lamborghini pentru a marca cea de-a şaizecea aniversare a firmei de automobile.


     

     

  • În umbra lui Erdogan, un miliardar turc prosperă din comerţul cu aur

    Ahmet Ahlatci şi-a înfiinţat firma în urmă cu patru decenii ca atelier de bijuterii. Acesta a crescut şi s-a diversificat devenind unul dintre cele mai mari conglomerate de afaceri ale Turciei, Ahlatci Holding, scrie Bloomberg. Grupul are 43 de ramificaţii, inclusiv în energie şi finanţe. Puterea lui Ahlatci stă în aur, care a devenit tot mai căutat după ce inflaţia a explodat, iar lira turcească s-a prăbuşit sub efectul măsurilor neortodoxe de creştere economică ale preşedintelui Recep Erdogan. Holdingul include o fabrică de rafinare a aurului, iar deviza lui este „Încrederea valorează mai mult decât aurul“. Ahlatci Holding este în prezent cel mai mare producător şi exportator de bijuterii, pentru toate bugetele, al Turciei. Articole precum lanţuri din aur masiv sunt populare în special în ţări precum India şi China. Inflaţia face aurul şi mai atrăgător, iar inflaţia din Turcia s-a situat anul trecut la 72%, la un moment dat depăşind 100% în Istanbul. Pe măsură ce Erdogan şi-a întărit controlul în economia şi politica ţării, Ahlatci a devenit unul dintre cei mai bogaţi turci. Industria turcă a aurului valorează 8 miliarde de dolari şi produce 3% din exporturi.