BusinessMagazin

Tag: artisti

  • Sculpturi de admirat

    Mobilierul stradal poate fi el însuşi o operă de artă în sine, care, la rândul său, le permite celor care-l folosesc să se bucure şi de creaţiile altor artişti.

    Mobilierul stradal de acest tip se găseşte într-o zonă din San Francisco, unde din blocuri de plastic şi lemn s-a realizat o sculptură pe care se pot aşeza până la douăzeci şi cinci de oameni.

    Sculptura, intitulată Block by Block, va rămâne pe amplasamentul ei timp de o lună, iar seara componentele sale din plastic se luminează transformând-o într-o platformă de pe care se pot admira picturi murale realizate de artişti stradali, iniţiativa având aprobarea autorităţilor.

  • Care sunt obiceiurile şi ritualele geniilor şi artiştilor

    Geniile nu sunt ca toată lumea. Gândesc diferit şi fac lucrurile în mod diferit. Mason Curry s-a gândit să studieze viaţa a mai multor personalităţi marcante şi a descoperit obiceiuri şi rutine comune în vieţile mai multor genii. Acesta a scris cartea “Daily Rituals: How Artists Work”, în care a identificat şi a exemplificat factori comuni din vieţile unor oameni precum, Franz Kafka, Pablo Picasso şi alţii, informează Inc Magazine.

    1. Le plac plimbările lungi.
    Ei cred că îi ajută să-şi limpezească gândurile. Steve Jobs şi Mark Zuckerberg preferă plimbările lungi.

    2. Se opresc atunci când sunt pe val.
    Tot timpul se opresc când încă mai au ceva în rezervor, astfel în următoarea zi pornesc exact de unde s-au oprit. Mozart face exceptie. Se pare că nu se putea opri când avea o idee.

    3. Işi cuantifică producţia
    Ernest Hemingway este faimos pentru faptul că-şi număra cuvintele. Avea un număr stabilit de cuvinte pe care trebuie să le scrie în fiecare zi. Şi scriitorul britanic, Anthony Trollope era renumit pentru asta. 

    4. Lucrează într-un loc liniştit
    E greu să gândeşti într-un loc zgomotos, într-un spaţiu open-office. Scriitorul Graham Green lucra într-un birou secret. Nimeni nu ştia unde se află biroul lui, deci nimeni nu-l putea deranja.

    5. Nu socializează foarte mult
    Picasso şi prietena lui, Fernande Olivier, se întâlneau cu prietenii lor doar duminica. Proust participa foarte rar la evenimente sociale.

    6. Au un partener care le tolerează orice capriciu
    Soţia lui Sigmund Freud îi aranja hainele, îi alegea batistele şi chiar îi punea pastă de dinţi pe periuţă. 

  • Parcul de distracţii care ironizează Disneyland a generat 20 de milioane de euro

    Dismaland-ul lui Bansky se închide duminică. “Parcul de distracţii”  a generat venituri de 20 de milioane de lire sterline în plus afacerilor din împrejurimi, scrie BBC.

    De-a lungul a cinci săptămâni, cât timp parcul a fost deschis, peste 150.000 de oameni au vizitat opera artistului underground Bansky.

    Dismaland este menit să satirizeze turismul şi industria parcurilor de distracţii. Acesta prezintă O lume rece, ruginită, cu accente sinistre. Aşa-zisul parc de distracţii, definit de creatorii săi drept “cea mai dezamăgitoare atracţie”, adăposteşte operele unora dintre cei mai controversaţi artişti, cum este Damiern Hirst sau Jenny Holzer. Vizitatorii mai pot primi baloane pe care scrie “Sunt un idiot” sau pot vizita librării cu cărţi anarhiste.

    Oraşul, Weston-super-Mare, unde a fost deschis Dismaland, a avut cel mai mult de câştigat. Parcul reuşind să genereze venituri de până la 20 de milioane de lire sterline.

    “A devenit un fenomen global de o importanţă majoră pentru regiune şi subliniează importanţa turismului pentru comunitatea locală”, a spus John Turner, CEO al Visit Somerset.

    Hotelurile şi pensiunile şi restaurantele din zonă au avut cele mai mai creşteri în afaceri. “Camerele de hotel au fost pline, am avut vizitatori de peste tot din lume”, a spus Keith Fearn, proprietar hotel.

  • Parcul de distracţii care ironizează Disneyland a generat 20 de milioane de lire sterline

    Dismaland-ul lui Bansky se închide duminică. “Parcul de distracţii”  a generat venituri de 20 de milioane de lire sterline în plus afacerilor din împrejurimi, scrie BBC.

    De-a lungul a cinci săptămâni, cât timp parcul a fost deschis, peste 150.000 de oameni au vizitat opera artistului underground Bansky.

    Dismaland este menit să satirizeze turismul şi industria parcurilor de distracţii. Acesta prezintă O lume rece, ruginită, cu accente sinistre. Aşa-zisul parc de distracţii, definit de creatorii săi drept “cea mai dezamăgitoare atracţie”, adăposteşte operele unora dintre cei mai controversaţi artişti, cum este Damiern Hirst sau Jenny Holzer. Vizitatorii mai pot primi baloane pe care scrie “Sunt un idiot” sau pot vizita librării cu cărţi anarhiste.

    Oraşul, Weston-super-Mare, unde a fost deschis Dismaland, a avut cel mai mult de câştigat. Parcul reuşind să genereze venituri de până la 20 de milioane de lire sterline.

    “A devenit un fenomen global de o importanţă majoră pentru regiune şi subliniează importanţa turismului pentru comunitatea locală”, a spus John Turner, CEO al Visit Somerset.

    Hotelurile şi pensiunile şi restaurantele din zonă au avut cele mai mai creşteri în afaceri. “Camerele de hotel au fost pline, am avut vizitatori de peste tot din lume”, a spus Keith Fearn, proprietar hotel.

  • Mai mulţi artişti valorifică gunoaiele nereciclate, creând adevărate opere de artă

    Acolo unde unii nu văd decât gunoi, alţii văd materiale care ar putea fi folosite în scop creativ şi invită artiştii să-şi dea frâu liber imaginaţiei. 

    Un exemplu de astfel de iniţiativă este centrul de reciclare a deşeurilor din San Francisco, Recology, care de 25 de ani oferă rezidenţe artistice, cu mult înainte ca revalorificarea materialelor refolosibile să devină o preocupare importantă.

    Recology a organizat anul acesta o expoziţie aniversară intitulată sugestiv ”Make Art, Not Landfill„ (”Creaţi artă, nu gropi de gunoi„) în cadrul căreia pot fi admirate lucrări ale artiştilor participanţi la programul său, cum ar fi ”Thank You Bag„, o pungă-maieu brodată manual de artista Lauren DiCiccio, ori ”Worldscape IV„, un colaj de bucăţi de hârtie şi tapet recuperate de creatoarea sa, Val Britton, de la groapa de gunoi.

  • De ce a ajuns la închisoare unul dintre cei mai cunoscuţi rapperi din lume – VIDEO

    Rapperul Wiz Khalifa, unul dintre cei mai cunoscuţi rapperi din lume, a fost arestat sâmbătă pe aeroportul din Los Angeles pentru că a fost prins “urcat pe un dispozitiv de deplasare”, scriu cei de la The Verge.

    Khalifa se deplasa cu ajutorul unui hoverboard, adică un dispozitiv electronic ce stă la câţiva centimetri deasupra solului; acest lucru este posibil datorită unei combinaţii de materiale super conductoare ce dobândesc abilitatea de a sta la câtiva centimetri deasupra solului atunci când sunt răcite la -180 de grade cu ajutorul hidrogenului lichid.

    Deşi rapperul a încercat să le explice poliţiştilor despre ce este vorba, aceştia l-au imobilizat şi l-au arestat. După incident, Khalifa a scris pe contul său de Twitter că e ciudat ca o persoană să fie arestată pentru o tehnologie care va fi folosită de toată lumea în câţiva ani. “Chiar şi de forţele de poliţie”, a mai scris rapperul.

    Hoverboardul este extrem de popular în rândul celebrităţilor din Statele Unite precum Justin Bieber, Nicki Minaj sau Kendall Jenner.

    După o serie de teasere, Lexus, a dezvăluit recent skateboard-ul plutitor, invenţie ce a fost întruchipată pentru prima dată în filmul “Înapoi în viitor” din 1985.

    Slide nu va fi disponibil la vânzare, ci a fost creat, mai degrabă, ca un produs promoţional de producătorul de automobile, Lexus.

  • Primul oraş intrat în faliment se transformă într-un centru artistic. Din ce în ce mai multe persoane decid să se mute acolo

    Alungaţi de preţurile în creştere de la New York, artiştii care încercau să-şi facă un nume în acest oraş se mută la Detroit, scrie New York Times.

    Tendinţa este cel mai vizibilă în cartierul Brooklyn, de unde artiştii sau cei care investesc în spaţii pe care le pun la dispoziţia acestora se văd nevoiţi să plece din cauza creşterii chiriilor şi preţurilor proprietăţilor imobiliare. Unii se refugiază aproape de casă în cartierul Queens, alţii fug tocmai până la Los Angeles, iar cei mai mulţi aleg să se mute la Detroit, unde au o ofertă bogată de spaţii pe care să aşteaptă să le ocupe cineva care să se îngrijească de ele.

    Unii se mută pentru că pot să cumpere spaţii mari în care se găsesc materiale din belşug pentru a putea crea instalaţiile de artă aşa cum le doresc, alţii au planuri mai mari înfiinţând şi restaurante şi cafenele pentru a demonstra că la Detroit e uşor să-ţi faci o afacere. Există şi un aşa‑numit ”club al constructorilor“, la care sunt invitaţi să participe toţi cei care pot da o mână de ajutor la renovarea unei clădiri, pe care ulterior o vor putea folosi prin rotaţie pentru proiectele lor artistice. Pe lângă artişti, oraşul a atras şi creatori de mobilă care speră să vadă Detroitul transformat într-un centru renumit de design de mobilier, precum şi creatori de bijuterii.

    Şi scriitorii sunt bineveniţi, ajutaţi să ajungă la Detroit printr-un concurs intitulat Write a House (Scrie o casă), la care premiul este o casă din cartierul Banglatown renovată la cheie cu fonduri obţinute prin crowdsourcing. Câştigătorii trebuie să locuiască acolo cel puţin doi ani, să plătească asigurare şi impozit şi să participe la evenimente literare locale.

  • Cum a reuşit un tânăr actor să includă iluzionismul pe lista meseriilor din România

    La momentul scrierii acestui articol Andrei Teaşcă se afla la Expo Milano 2015, manifestare la care participă patru echipe de artişti români, specializaţi în magie, dans, pantomimă şi muzică.

    Andrei Teaşcă a terminat facultatea de teatru la clasa lui Mircea Albulescu, iar după aceea a decis să plece în străinătate. Acolo, cumva, pantomima şi mişcarea scenică s-au amestecat cu iluzionismul şi din această mişcare Andrei Teaşcă a creat un nou stil artistic, teatrul de magie.

    A avut mai multe contracte în străinătate, iar în 2007 a  decis să se întoarcă în ţară. A avut succes, aşa că în februarie 2009 a înfiinţat Academia de Magie, o şcoală de iluzionism la care au tot venit tineri, în următorii ani, tineri care au crescut şi au devenit profesionişti.

    Andrei Teaşcă a creat Federaţia Română de Iluzionism şi Magie, ba a făcut posibilă şi includerea iluzionismului în nomenclatorul meseriilor. Acţiunile de promovare, dar şi numărul de spectacole în creştere, la care s-au adăugat concursurile de talente de la televiziuni au făcut ca iluzionismul să capete noi dimensiuni, să devină popular, să atragă tot mai mulţi oameni. „Tinerii sunt atraşi de efecte, de feedback-ul pe care îl obţin în faţa celor apropiaţi, după care descoperă că pot avea şi satisfacţii financiare. Dacă ştii să te promovezi este o meserie bănoasă.“

    Cursurile nu-l învaţă pe tânărul aspirant atât trucuri, cât îi oferă o identitate, o traiectorie. „Dacă nu ştii să te organizezi, dacă nu ai cunoştinţe despre marketingul cultural, degeaba eşti talentat şi degeaba faci bine ce faci. Trebuie să ştii să te vinzi.“ Teaşcă spune că acum s-a depărtat de latura pragmatică a meseriei şi se desfăşoară în teatru. Îşi dă doctoratul cu tema „Teatrul de magie, inovaţie în artele spectacolului“, o formă nouă de manifestare teatrală care o să se dezvolte din ce în ce mai mult.

    Este o meserie costisitoare? Andrei Teaşcă spune că sunt magicieni care pot realiza momente inedite cu un minim de recuzită, dar, din punctul lui de vedere, trebuie investiţii majore. Crede că jumătate din tot ce înseamnă un spectacol de magie reprezintă ambientul şi atmosfera. Ambientul se creează cu tehnică, cu construcţii, cu decoruri, cu elemente, de la fum până la cutii. În spate există o întreagă industrie, inventatori, constructori, dar şi fabrici de elemente şi aparate pentru iluzionişti.

    A stat o perioadă în Coreea de Sud şi acolo a văzut că există locuri unde pasionaţii se pot întâlni şi vorbi; la noi nu exista aşa ceva şi a deschis, în august anul trecut, Magic Bar, care combină magazinul de magie cu funcţiile unui bar şi cu un loc de întâlnire al meseriaşilor. Andrei Teaşcă crede că pe la Teatrul de Magie sau pe la federaţie au trecut câteva zeci de magicieni, mai mult de jumătate din numărul iluzioniştilor ce activează acum. Nu-i place faptul că mulţi tineri vor atestatul de profesionist nefiind destul de pregătiţi, nu au răbdare pentru studiu şi pentru dobândirea unui statut.

  • A câştigat peste 7 milioane de dolari jucându-se. Cum a ajuns un tânăr să aibă mai mulţi fani decât Rihanna şi Eminem

    Felix Kjellberg, cunoscut online drept PewDiePie, a câştigat 7,4 milioane de dolari doar din clipurile video pe care el le realizează, scrie ziarul suedez Expressen. PewDiePie comentează, ţipă şi glumeşte în timp ce testează cele mai noi jocuri video.

    Suedezul este unul dintre cele mai cunoscute personalităţi din sectorul de gaming de pe YouTube. Canalul acestuia are nu mai puţin de 38 de milioane de abonaţi, cel mai mare de pe platforma video, intrecând artişti precum Rihanna sau Eminem şi chiar si propriul canal al YouTube.

    PewDiePie aproape şi-a dublat veniturile într-un an, în 2013 raportându-se că a facut 4 milioane de dolari din canalul său de YouTube. El a început să se filmeze în timp ce se juca jocuri video din 2010, iar în scurt timp a adunat milioane de fani.

    În octombrie plănuieşte să-şi publice cartea „This Book Loves You”, o colecţie de citate inspiraţionale pe care le-a zis de-a lungul anilor. 

  • Sculptorul român Giulian Dumitriu expune la Art Monaco

    „Este o mare bucurie faptul că juriul <Art Monaco> mi-a dat şansa de a reprezenta România într-un eveniment de o asemenea anvergură. Lucrările pe care le voi expune sunt inspirate de ceea ce aş putea numi „the other reality”. Materializarea acestei viziuni a presupus eforturi foarte mari şi, adesea, atingerea limitelor fizice. Dar cred că numai prin forţarea limitelor, prin şlefuire până la epuizare şi prin sublimarea materiei fruste într-o altă realitate, revelată, bronzul sau piatra capătă sens şi, în cele din urmă, viaţă”, a declarat Giulian Dumitriu.

    Printre lucrările expuse la „Art Monaco” va fi şi sculptura Higher Together, creată de Giulian Dumitriu pentru a ilustra valorile companiei JTI. Artistul explorează în lucrările ultimilor ani şi un gen de nişă, un neo-realism contemporan abstract care, fără a fi asimilat artei industriale, răspunde căutarilor legate de identitatea artistică a corporaţiilor, cu referire la branding şi valori exprimate plastic. De exemplu, Higher Together reprezintă interpretarea originală a valorilor JTI: Enterprising, Open, Challenging. „S-a turnat bronz incandescent în căuşe, pentru ca, mai târziu, elemente solide să răsară din pietre ca sâmburii fructelor. A fost nevoie de foarte multă forţă, pentru ca nu este uşor să ajungi din bucăţi la un întreg. Este vorba despre valorile companiei, dar şi despre cele naţionale, îngemănate simbolic cu cele ale companiei mamă din Japonia, la fel de simple şi profunde”, declara Gilda Lazăr, director JTI România, cu ocazia vernisajului lucrării, care va părăsi sediul JTI pentru o săptămână, spre a fi expusă la „Art Monaco”.

    „Higher Together se aşază pe verticală, coagulează în jurul ei elemente aparent disparate şi face legătura între spiritualităţi, cea a extremului orient şi cea creştină, românească” spunea Pavel Şuşară, critic de artă, la vernisaj. „Coloana, indiferent că este a lui Giulian sau a lui Brâncuşi, are ca sursă arborele vieţii, axul lumii, care dă sens existenţei şi din care, până la urmă, se ciopleşte şi crucea reînnoirii şi a resurecţiei spirituale. Trăim într-o lume orizontală, o lume care a uitat verticalul. Verticala leagă pământul de cer, iar arta sculptorului Dumitriu reprezintă o formă de căutare împreună a unei noi soluţii de descoperire a naturii noastre, care nu se erodează odată cu primul răsărit şi cu primul avânt. Putem comunica la nivel de specie doar în urma unor intense experienţe individuale şi este ceea ce, în cele din urmă, face Giulian Dumitriu prin lucrările sale”, a declarat Şuşară.

    Născut în 1971, la Bacău, într-o familie de artişti, absolvent  al Academiei de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, avându-l ca mentor pe Mihai Buculei, Giulian Dumitriu este prezent în expoziţii personale şi de grup la Bucureşti, Milano, Amsterdam, Paris şi Toronto, iar lucrările sale se regăsesc în colecţii particulare din România, Italia, Franţa, Canada, Statele Unite şi Elveţia. Artistul se poate mândri, printre altele, şi cu realizarea unor sculpturi monumentale din bronz, printre care cele ale lui Tristan Tzara şi Ion Ghica şi a contribuit, în 1996, la restaurarea celebrului Palat Ghica.

    În ultimii ani, arta contemporană românească a devenit din ce în ce mai apreciată, la loc de cinste în marile galerii ale lumii, dar şi în marile colecţii. Şi iată că nu doar pictura,  reprezentata prin nume ca Adrian Ghenie, ci şi sculptura românească intră în acest club select.

    JTI susţine în România evenimente şi instituţii culturale prestigioase: Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, Festivalul Comedy Cluj, turneele Duelul Viorilor, Pianul Călător si Flautul de Aur, organizate de Centrul Cultural Media Radio România şi Asociaţia Culturală Accendo, cu sprijinul Radio România. JTI organizează de 16 ani Întâlnirile JTI, eveniment devenit un brand cultural naţional, care a avut ca invitaţi personalităţi marcante ale dansului contemporan: Bejart Ballet Lausanne, Joaquin Cortes, Sylvie Guillem, Maria Pagés şi Sidi Larbi Cherkaoui sau Akram Khan Company.  JTI este un promotor al moştenirii culturale japoneze în România, fiind şi cel mai important investitor japonez pe piaţa locală.