Tag: arta

  • Mâncare pentru public

    Reţelele de socializare online sunt bune nu numai să aduni public pentru creaţiile tale, dar şi să-i ceri idei atunci când rămâi în pană de inspiraţie, această soluţie fiind aleasă de o artistă taiwanezo-americană, Stephanie H. Shih.

    Artista, care realizează sculpturi din ceramică, şi-a dorit să creeze ceva care să amintească de diaspora est si sud-est asiatică, alegând pentru aceasta să se concentreze pe produse alimentare şi întrebându-şi publicul online ce alimente vestice percepe ca mai apropiate de asiatici.

    Din aceasta a rezultat o expoziţie intitulată „New World Mall”, scrie LA Times, al cărei nume este inspirat de centrul comercial din Chinatown de la New York. Expoziţia constă din 30 de piese ceramice în mărime naturală, pictate manual, amintind de produsele alimentare sugerate de internauţi, care le folosesc în diverse preparate ce le aduc aminte de bucătăria zonelor din care provin.


     

  • Lucrări de hartă

    Într-o vreme când orientarea în teren este lăsată de multă lume pe seama dispozitivelor mobile, unii se încăpăţânează să ţină în viaţă hărţile tipărite. Un astfel de exemplu este East of Nowhere, un brand creat de un specialist în topografie, geologie şi cartografie american, James Farrell, care le prezintă ca pe nişte opere de artă. Hărţile tipărite pot fi în stil „vintage” sau moderne, cum ar fi cele din satelit, pentru realizarea lor folosindu-se date actuale. Ideea de la care a pornit fondatorul East of Nowhere a fost de a crea nişte lucrări de artă care fie să le amintească oamenilor de locuri îndrăgite de pe glob, fie să le aducă aproape locurile în care visează să ajungă ori care pot fi făcute cadou. 


     

  • Jaf brodat

    Uitatul la televizor îi relaxează pe unii, iar pe alţii îi inspiră să creeze ceva, în acest din urmă caz sursa de inspiraţie fiind un miniserial documentar al Netflix. Serialul intitulat „This Is a Robbery” i-a dat ideea unei artiste din Connecticut să realizeze o broderie aparte, scrie Boston Globe. Artista, pe numele său Katy Slininger, a văzut documentarul în care se analizează jaful din 1990 de la Isabella Stuart Gardner Museum din Boston, al cărui autori nu au fost prinşi nici până azi. Broderia lucrată de Slininger porneşte de la planul muzeului pe care marchează cu mărgeluţe aurii amplasarea operelor furate, precum şi traseul parcurs de hoţi. În centrul său se află curtea interioară a instituţiei, iar pe margine florile care înfloresc primăvara  la muzeu. Jaful din 1990 a fost comis de doi hoţi care s-au dat drept poliţişti şi au reuşit să păcălească un paznic să le dea drumul înăuntru, de unde au furat 13 lucrări în estimate în prezent la peste 500 de milioane de dolari.


     

  • Care este singurul designer industrial şi singura artistă din România care a expus artă virtuală sub formă de NFT la Bitcoin Miami

    2021 a marcat primul an în care lucrările digitale – cu precădere lucrările create în softuri 3D – sunt considerate artă şi evaluate la un nivel financiar care altădată părea de neatins. Pentru prima dată în istoria evenimentului Bitcoin Miami, organizat recent, în centrul discuţiilor s-au aflat NFT-urile, domeniu care nu le este străin nici artiştilor români – reprezentaţi în cadrul evenimentului de Tammy Lovin.

    Bitcoin Miami reprezintă cea mai mare conferinţă din lumea cripto şi prima conferinţă majoră de business organizată în Statele Unite de la începutul pandemiei, cuprinzând – pe lângă o serie impresionantă de speakeri şi lideri de opinie în domeniu – mai multe workshopuri şi lucrări artistice. În cadrul conferinţei a fost prezentă şi Tammy Lovin, designer industrial şi singura artistă din România care a expus artă virtuală sub formă de NFT la Bitcoin Miami, eveniment care a marcat atât adoptarea în masă a tokenurilor nefungibile, precum şi o deschidere tot mai mare către artă sub un astfel de format.

    „Este prima dată în istoria evenimentului când NFT-urile sunt unul dintre subiectele intens discutate si reprezentate sub forma unei expoziţii de artă digitală de tip blockchain based, accesibilă pentru participanţii din cadrul evenimentului sub formă de instalaţie artistică iar pentru cei online in format de metaverse. Cred ca acest lucru a contribuit la acceptarea si adoptarea fenomenului NFT drept o bază a unui viitor sistem de provenienţă si autenticitate, copyright licensing pricing, titluri de proprietate şi toate aplicaţiile derivate”, spune Tammy Lovin, antreprenoare şi fondatoare a Tammy Studio.

    Până recent, arta digitală era apreciată la preţuri insignifiante, cum ar fi imaginile de stoc şi obiectele 3D, cumpărate doar pentru valoarea lor de bază peste care se pot construi alte produse. Însă 2021 a venit cu mai multe surprize, marcând prima dată când lucrările digitale – cu precădere lucrările create în softuri 3D – sunt considerate artă şi evaluate la un nivel financiar care altădată părea de neatins.

    Majoritatea artei digitale este urcată gratis pe platforme precum Instagram, Behance şi Pinterest, motiv pentru care lucrările nu aveau o valoare concretă. În acest sens, NFT-urile au un rol cât se poate de clar, prin care se poate urmări sursa materialului şi cumpărătorul oficial, care are drept de revânzare a pieselor – un soi de „mândrie a dreptului de proprietate”, spune Tammy Lovin.

    Pe de altă parte, NFT-urile îşi pot dovedi utilitatea în domenii accesibile unui public mai larg, precum procesele de licenţiere, drepturile de autor, titlurile de proprietate şi certificatele de autenticitate. Astfel, arta digitală reprezintă doar începutul, având în vedere că vorbim despre segmentul cu cea mai mare nevoie de soluţii. Acum, conceptul nu poate decât să se extindă, iar – în timp – fenomenul de adoptare în masă va putea fi observat cu ochiul liber, crede ea.

    Anul acesta, tema propusă de organizatorii Bitcoin Miami pentru conceptul de bază al galeriei a fost „Out of the dark, Into the Light”/„În afara întunericului, înspre lumină”, artista fiind prezentă cu propria ei lucrare, „Step into the light”/„Păşeşte în lumină”, prin care urmăreşte să interpreteze în mod estetic emanciparea feminină.  „Este povestea unei femei care decide să iasă din anonimat şi să-şi facă vocea auzită împărtăşind ideile şi conceptele sale: lasă în urmă zona de confort si universul solitar de persoană introvertită, invizibilă, renunţând la teama de a fi neînţeleasă. Povestea personajului din lucrare reflectă chiar povestea mea din ultimul an, motiv pentru care am vrut sa dedic această lucrare tuturor celor care îşi metamorfozează sinele către un nou început în care îşi înfruntă temerile”, continuă artista.

    Artista vede apariţia NFT-urilor ca fiind o evoluţie firească pentru istoria şi relevanţa artei, marcând într-un final momentul în care am început să alocăm artei digitale locul de drept lângă toate celelalte medii tradiţionale. Tammy Lovin este de părere că o bună parte dintre artiştii prezenţi în mediile „clasice”, precum întregul sistem de galerii şi muzee, au fost surprinşi de apariţia NFT-urilor, notând faptul că raportul de putere începe să se schimbe tot mai rapid. Artistul are acum control absolut asupra preţului de vânzare şi poate urmări îndeaproape parcursul lucrărilor sale în rândurile colecţionarilor, putând intermedia astfel în mod direct. De asemenea, este prima dată când arta digitală începe să se distanţeze de imaginea de simplu bun comercial sau element necesar transmiterii unui mesaj în cadrul unei campanii de publicitate.

    „Sunt foarte mulţi artişti care migrează în această perioadă către arta digitală, fenomenul datorându-se notorietăţii NFT-urilor, dar si vehiculării în media a unor sume colosale aferente unor vânzări de lucrări de acest gen. Însă arta digitală în sine nu reprezină un mediu nou în rândul artiştilor, mai ales că majoritatea sunt înrolaţi în agenţii de publicitate ca art/graphic designer sau art director. Totuşi, există o perspectivă nouă conform căreia genul acesta de job va deveni unul cu rădăcini în domeniul artistic. Nu mă refer la cei care practică cu succes freelancingul, ci la însăşi definiţia de a fi artist, adică de a crea arta de dragul esteticii şi mesajului ei, nu cu un scop ca acea lucrare să fie folosită de către un brand in comunicare şi alte campanii.”

    Procesul de achiziţionare a unui token nefungibil este mai degrabă simplu. Arta sub forma de NFT este găzduită pe blockchain, în general pe ETH (Ethereum), însă au apărut între timp şi alte variante, precum TEZ şi HEN. De altfel, există o multitudine de platforme pe care artiştii realizează aşa-numitul proces de „minting”, adică de încărcare. Pentru a cumpăra o astfel de piesă, ai nevoie de un portofel digital care să aibă alocată o adresă şi să fie încărcat cu moneda pe care o cere vânzarea. Ulterior, pentru autentificarea în cadrul platformelor care găzduiesc artiştii se va folosi în mod direct adresa portofelului electronic pe cripto. Procesul propriu-zis de conectare devine, aşadar, extrem de facil. „NFT-urile sunt fie puse la preţ fix , fie pot fi in curs de licitaţie. Dacă este o licitaţie, atunci cumpărătorul poate participa la ofertă. Dacă este un preţ fix, apasă un singur buton de cumpărare şi in câteva momente lucrarea respectivă va fi transferată în portofelul digital cu care s-a făcut achiziţia. De acolo poate fi repusă spre vânzare sau prezentată pe un display digital ca şi cum ar fi un tablou fizic”, adaugă Tammy Lovin. Indiferent de alegere, curatorii au un rol foarte important în acest sens, întrucât ei conturează stilul şi renumele unei case de licitaţii sau unei galerii de artă. De exemplu, în cazul Bitcoin Miami, procesul de curatorie a fost abordat de
    ONG-ul NFT.tips, care a avut misiunea de a recunoaşte valoarea artiştilor digitali şi să îi expună în faţa noilor oportunităţi deschide de tehnologia blockchain, mobilizându-i într-o piaţă unde există atât cerere, cât şi ofertă.

    Din punctul de vedere al abordării curatorului, o galerie de artă digitală nu se diferenţiază prea mult de o galerie clasică, în condiţiile în care un curator evaluează lucrarea prezentată galeriei şi operele anterioare ale artistului pentru a-i estima cota de piaţă şi potenţialul. În plus, va fi abordată şi viaţa personală a artistului în cauză, întrucât povestea din spatele artei sale poate deveni rapid o unealtă de marketing.

    Tammy Lovin are o educaţie formală de designer industrial, deţinând în trecut funcţia de product designer în cadrul unei echipe de cercetare hardware la furnizorul de soluţii de securitate IT Bitdefender, fondat în România. Jobul a fost urmat de o perioadă în care a colaborat cu studioul Karim Rashid Inc, făcând parte din echipa de designeri industriali din New York City, unde a avut ocazia să ducă la bun sfârşit o serie de proiecte provocatoare. „Ulterior mi-am creat propriul meu business de consultanţă si dezvoltare de design, instalaţii artistice, o linie de bijuterii minimaliste şi o linie de haine care foloseşte o tehnologie nouă din punct de vedere al sistemului de printare a graficilor. Acum ceea ce mă defineşte este titlul de designer si artist multidisciplinar si acopăr o arie largă în domeniul artelor vizuale, printre care şi lucrări realizate in 3D care devin colecţii de NFT-uri. Ca in toate celelalte activităţi ale mele, stilul meu este uşor de recunoscut după culorile neon sau foarte vii, alura futuristă si formele organice”, a declarat Tammy Lovin pentru BM.

  • Un influencer polonez a vândut „dragoste digitală“ de un milion de zloţi

    Un influencer polonez a devenit prima persoană din lume care şi-a vândut „dragostea digitală“, scrie The First News. Marta Rentel, cunoscută în mediul online ca Marti Renti, a încasat aproape un milion de zloţi (218.000 euro) după ce un cumpărător misterios a cheltuit aceşti bani pentru emoţiile ei printr-un NFT (non-fungible token).

    NFT-urile sunt noi instrumente de schimb pentru opere de artă, grafică, muzică digitale şi, de acum, emoţii. Cumpărătorul îşi asigură exclusivitatea pentru produsul digital cumpărat, însă autorul păstrează drepturile de copyright pentru a vinde produsul fizic. Renti, de 21de ani, spune că nu poate explica exact ce este un NFT. „Vreau să fiu o inovatoare şi să creez viitorul, aşa că am fost prima persoană din lume care a token-izat emoţii Digital înseamnă etern.“

  • Pandemia în petice

    Cunoscute ca o soluţie de a repara hainele, peticele au ajuns o formă de protest în Chile, în timpul regimului lui Augusto Pinochet, atunci când un grup de femei au creat tot felul de imagini din bucăţi de material. Mai nou, peticele sunt vedetele unei expoziţii rezultate din colaborarea unui centru de artă, De La Warr Pavilion din East Sussex, şi a unei organizaţii menite să ajute refugiaţii, Refugee Buddy Project, scrie The Guardian. Intitulată „All in the Same Storm: Pandemic Patchwork Stories”, expoziţia prezintă experienţele oamenilor din perioada de lockdown din timpul pandemiei, fiecare redată pe câte un pătrat de pânză care apoi a fost cusut de altele, formând patru pături mari, pe care le poate vedea şi publicul până la sfârşitul lunii august.

     


     

  • Bucla de cincizeci de ani

    Ca să-şi sărbătorească cea de-a cincizecea aniversare, un dezvoltator imobiliar din Hong Kong, Sino Group, a ales o buclă temporală. Bucla temporală este de fapt o instalaţie de artă, intitulată „Time Loop”, amplasată într-un spaţiu deschis publicului şi realizată de o firmă de design, Paul Cocksedge Studio. Instalaţia de artă se prezintă sub forma unei bucle fără sfârşit confecţionate din lemn, pe care publicul poate sta să discute sau să admire împrejurimile, unde se poate aduna lumea şi unde copiii se pot juca.

  • Doliu în lumea artei! Celebrul actor român a murit la 70 de ani

    Actorul de teatru Valentin Ivanciuc a trecut în nefiinţă. Timp de 20 de ani, artistul a jucat pe scena Teatrului de Vest din Reşiţa, iar mai apoi s-a alăturat trupei Teatrului Naţional din Timişoara, unde a interpretat mai bine de 50 de roluri.
    Valentin Ivanciuc a murit duminică, 27 iunie, iar anunţul a fost făcut marţi de către Teatrul Naţional din Timişoara.

    „Cu tristeţe, Teatrul Naţional din Timişoara anunţă că actorul Valentin Ivanciuc (29.04.1951 – 27.06.2021) a trecut în nefiinţă. După două decenii în care a fost actor al Teatrului de Vest din Reşiţa, în 1996, Valentin Ivanciuc s-a alăturat trupei Teatrului Naţional din Timişoara, pe scenele căruia a jucat peste 50 de roluri în următorii 22 de ani”, transmit reprezentanţii Teatrului Naţional din Timişoara, pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro
     

  • Aici nu stă nimeni. Lumea care poate fi accesată prin intermediul realităţii augmentate

    Atunci când ai mai multe proprietăţi imobiliare, la unele din ele ajungi mai rar sau chiar deloc. În acest din urmă caz, proprietatea se află în lumea virtuală, deci nu poate fi vizitată fizic, ceea ce nu-i împiedică pe unii să cumpere aşa ceva.

    În ultima vreme, nu numai vânzările de lucrări de artă sub formă de jetoane nefungibile (NFT) au crescut, ci şi vânzările de imobiliare NFT, scrie New York Times. Acum câteva luni, de exemplu, o artistă canadiană, Krista Kim, a creat aşa-numita Mars House, inspirată de modul în care şi-ar dori să arate casa ei de vis şi, din curiozitate, a scos-o la vânzare pe un site specializat în vânzarea de diverse articole NFT. Casa s-a vândut pentru o sumă de 288 Ether sau 512.000 de dolari dovedindu-i artistei că şi o locuinţă virtuală se poate vinde cu preţul uneia reale. Proprietarul casei însă a decis să nu o ţină doar pentru el, aceasta fiind disponibilă pe platforma de realitate virtuală Spatial pentru vizitat sau chiar pentru evenimente, cum ar fi o nuntă programată în această lună.

    Ca să profite de moda NFT-urilor, o companie a creat o lume care poate fi accesată prin intermediul realităţii augmentate. Denumită SuperWorld, firma a realizat un Pământ virtual, pe care l-a împărţi în 64 de miliarde de loturi cu suprafaţă egală pe care le vinde pentru 0,1 Ether (circa 250 de dolari). Cumpărătorii pot astfel să deţină terenuri pe care se află obiective turistice, fiind deja achiziţionate cele pe care se află piramidele din Egipt ori Times Square. Deţinătorii de terenuri NFT şi-ar putea recupera investiţia afişând publicitate pe proprietăţile lor, dacă există cerere.

    Există şi cazuri în care nu casa este NFT, ci doar se foloseşte proprietarul ei de aşa ceva pentru a o vinde, cum a decis să procedeze un investitor imobiliar din California, care a scos la licitaţie o casă ce vine la pachet cu o operă de artă NFT semnată Kii Arens, oferta minimă aşteptată fiind de 540 Ether sau circa
    1,5 milioane de dolari.


     

  • Artă printre copaci

    Cine vine să vadă copacii poate foarte bine să vadă şi nişte lucrări de artă, consideră The Morton Arboretum, un parc dendrologic din Illinois, SUA. The Morton Arboretum găzduieşte astfel o expoziţie a artistului sud-african Daniel Popper, care s-a făcut remarcat prin instalaţii de artă publice. Acesta a amplasat în parc câteva sculpturi inspirate de natură şi de misiunea The Morton Arboretum de a-i face pe oameni să simtă o legătură cu copacii. Sculpturile confecţionate din beton, lemn, fibră de sticlă şi oţel au o înălţime de până la aproape nouă metri şi reprezintă siluete umane. Expoziţia intitulată „Human Ă Nature” va rămâne deschisă cel puţin un an.