Tag: aplicatie

  • Lidl mai dă o lovitură concurenţei. Retailerul lasează un produs cu care poate să ajungă numărul unu în România

    Lidl lansează aplicaţia mobilă Lidl Plus, primul program digital de loializare al retailerului în România. Lidl Plus include un card digital de fidelitate, iar printre avantajele oferite se numără accesul exclusiv la oferte speciale şi promoţii săptămânale pentru produse, precum şi centralizarea bonurilor şi a istoricului digital al cumpărăturilor. Aplicaţia poate fi descărcată gratuit din magazinele Google Play şi AppStore.

    „În centrul aplicaţiei stă cardul de fidelitate digital Lidl Plus, pe care utilizatorii trebuie să îl scaneze la casa de marcat pentru a beneficia de ofertele exclusive ale programului de loialitate. Acestea sunt înnoite săptămânal şi includ: oferte, care iau forma unor reduceri şi promoţii de care clienţii pot beneficia prin scanarea cardului digital, înainte de efectuarea plăţii; cupoane, prin intermediul cărora clienţii au acces la promoţii, reduceri procentuale sau preţuri speciale aplicate pe cantitatea de produse achiziţionate, şi taloane răzuibile, care pot ascunde premii, precum cupoane de reducere cu valabilitate limitată la diverse categorii de produse”, explică reprezentanţii companiei.

    Aplicaţia oferă, de asemenea, şi opţiuni digitale prin care clienţii îşi pot organiza eficient vizita în magazin şi monitoriza bugetele alocate cumpărăturilor: istoricul cumpărăturilor, funcţie prin care clienţii au acces la istoricul bonurilor de cumpărături în format digital, în care sunt afişate toate beneficiile Lidl Plus folosite, astfel încât să poată contoriza economiile realizate într-o anumită perioadă de timp prin folosirea aplicaţiei, şi broşuri digitale cu ofertele Lidl, clienţii având astfel acces la cataloagele săptămânale, prin intermediul cărora pot vedea ce produse şi oferte sunt disponibile în magazinele Lidl din ţară.

  • Aplicaţia Bright Sky

    Vodafone România

    Motivaţie:
    Necesitatea unui astfel de proiect vine în contextul în care peste 80% dintre români consideră violenţa împotriva femeii ca fiind un fenomen naţional foarte răspândit. Doar pe parcursul anului 2019, la nivel naţional, poliţiştii au emis 7.986 de ordine de protecţie provizorii, dintre acestea 2.958 fiind transformate în ordine de protecţie. De asemenea, anul trecut, instanţele judecătoreşti au emis 7.899 de ordine de protecţie, cele mai multe fiind emise la solicitarea victimelor. După lansarea iniţială din Marea Britanie în 2018, Fundaţia Vodafone Grup a avut iniţiativa introducerii aplicaţiei Bright Sky în toate ţările în care există reprezentanţe Vodafone, România fiind a patra ţară în care este disponibilă, după Marea Britanie, Irlanda şi Cehia.

    Descrierea proiectului:
    „Bright Sky Ro” este o aplicaţie gratuită, disponibilă în App Store şi Google Play Store în limbile română, engleză şi maghiară. Are un rol de informare şi educare pentru că descrie care sunt categoriile de violenţă de gen, combate miturile legate de acest fenomen şi permite utilizatorului să evalueze siguranţa unei relaţii prin simpla completare a unui formular electronic. Aplicaţia oferă şi o bază de date cu servicii de asistenţă, astfel încât utilizatorul să poată lua legătura cu cel mai apropiat serviciu disponibil în zona în care se află. În plus, meniul aplicaţiei permite accesul utilizatorilor la informaţii despre cauzele şi consecinţele abuzului, planul de siguranţă şi prevederile legale care pot proteja o victimă a violenţei domestice (ordinul de protecţie provizoriu dat de poliţie şi ordinul de protecţie dat de instanţă), precum şi măsurile care pot fi adoptate pentru creşterea siguranţei în mediul online. „Bright Sky Ro” oferă posibilitatea înregistrării incidentelor într-un jurnal digital confidenţial, la o adresă de email aleasă de victimă, printr-o funcţie ce foloseşte text, conţinut audio, video sau foto. Informaţiile strânse de victimă în acest jurnal pot deveni dovezi în instanţele de judecată. Aplicaţia oferă informaţii şi sfaturi utile legate de consimţământul în relaţiile sexuale şi de hărţuire, prezentând şi studii de caz care exemplifică tipurile de comportament abuziv afişate cel mai frecvent în relaţiile intime.

    Efecte:
    De la lansare, aplicaţia „Bright Sky România” a fost descărcată pe 2.100 de terminale, având în acest moment peste 1.000 de utilizatori activi. 

  • Cine sunt românii care vor să schimbe felul în care se face banking. Au lansat o aplicaţie revoluţionară şi acum vor să se extindă în toată lumea

    Ritmul mai lent cu care băncile lansează servicii şi produse financiare noi, în tendinţă cu avansul tehnologiei şi noile reglementări europene din domeniu reprezintă o mină de aur pentru start-up-urile de tehnologie care au o idee în zona fintech. Volt este unul dintre start-up-urile locale care, pornind de la nevoia clienţilor, a creat o aplicaţie mobilă pentru transferul instant de bani între carduri de la bănci diferite.

    „Ideea a venit dintr-o tehnologie pe care am introdus-o în piaţă împreună cu colegii de la Libra Bank şi împreună cu Visa şi Mastercard. Tehnologia de transfer instant între carduri la Visa se numeşte Visa Direct, iar la Mastercard, Mastercard Money. Aşa mi-am dat seama de potenţialul acestei tehnologii şi aşa a apărut aplicaţia Volt“, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Radu Ciorbă, fondatorul Volt. El a pus bazele acestui proiect în 2016 când a fost scrisă primă linie de cod. În prezent, start-up-ul se află la a doua versiune a aplicaţiei care este total rescrisă, investiţia de până acum în proiectul Volt ridicându-se la circa 400.000-500.000 de euro, cei mai mulţi bani fiind alocaţi pentru dezvoltare, iar restul pentru partea de administrare şi marketing.
    Ce face însă mai exact aplicaţia Volt? „Volt este o aplicaţie mobilă care în acest moment rezolvă două probleme – una de la care a fost creată iniţial este transferul instant între carduri, atât între cardurile proprii cât şi între cardurile prietenilor sau ale contactelor din telefonul mobil. Iar a  doua problemă pe care o rezolvă este monitorizarea scorului de la biroul de credit“, a explicat fondatorul Volt.
    Serviciul de transfer instant între carduri de la bănci diferite îl oferă momentan doar câţiva jucători de pe piaţa din România – este vorba de Libra Bank cu aplicaţia Libra Journey şi CEC Bank prin aplicaţia Card to Card.
    „Toate băncile ofereau mai înainte serviciul de transfer, dar unele îl ofereau într-un mod simplu, intuitiv, iar pentru altele trebuia să pierzi foarte mult timp. Foarte multe bănci, în sistemul închis, în sistemul lor propriu, ofereau acest transfer instant – şi ING, şi Raiffeisen, şi BCR, şi BT, şi Revolut. Revolut o face cel mai simplu şi de accea a devenit şi foarte popular însă acel transfer instant are loc doar între cardurile Revolut. Volt aici vine să te ajute să transferi bani chiar şi între cardul Revolut de exemplu şi orice alt card. Aceasta este nişa pe care noi o deservim azi şi aceştia sunt concurenţii“, a menţionat Radu Ciorbă, adăugând că pe zona de scoring de la biroul de credite în acest moment pe piaţă mai există o aplicaţie numită ScoreRise şi o platformă web numită Conso.
    În prezent, aplicaţia Volt este folosită în mod activ de circa 10.000 de utilizatori – persoane care fac cel puţin două-trei transferuri lunar. În total însă, aplicaţia a fost descărcată de peste 50.000 de ori şi are peste 25.000 de conturi create.
    „Majoritatea transferurilor realizate sunt între cardurile proprii, deci cam 75% din utilizatori au mai mult de două carduri înregistrate în Volt şi transferă bani între ele. Cele mai multe sunt din Revolut, avem peste 10.000 de carduri Revolut înregistrate“, a precizat Radu Ciorbă.


    În prezent, start-up-ul se află în căutarea unui investitor strategic care să le ofere atât know-how pentru o extindere agresivă, cât şi finanţare pentru partea de dezvoltare şi marketing.
    „Ne dorim să atragem un investitor, un VC, care să ne ajute mai degrabă să învăţăm ce înseamnă să scalezi un produs în piaţă agresiv şi respectiv să investească banii în această scalare – mai mult în marketing, dar şi în dezvoltare, evident. Noi credem foarte mult în produs în primul rând, deci pentru noi marketing sau creştere înseamnă funcţionalităţi ale produsului care fac ca el să devină viral“, a menţionat fondatorul Volt. El a adăugat că nu a făcut însă un calcul minuţios cu privire la finanţarea de care are nevoie.
    „Ne dăm seama însă sau cumva intuim că ar fi vorba de o sumă cuprinsă între 500.000 de euro şi un milion de euro. Noi în această etapă am evaluat compania la circa
    2-3 milioane de euro.“
    Start-up-ul are în plan să se extindă şi în afara României, prima ţară vizată fiind Italia pentru începutul anului viitor.
    „Italia este o piaţă foarte fragmentată. Sunt mii de bănci diferite, fiecare orăşel mai mare are banca sa. Este drept că acum sunt deţinute de conglomeratele bancare mari cum este Unicredit sau Intesa Sanpaolo şi altele, dar Italia este o piaţă şi mare şi totodată neexploatată din punctul de vedere al tehnologiei sau al industriei fintech-urilor. Italienii folosesc folosesc cash-ul într-un mod activ, încă merg la bănci la sucursale, iar pandemia i-a învăţat să se orienteze şi către online. Deci apetitul este destul de mare în Italia din ultimele noastre analize şi am vrea să ajungem acolo cu aplicaţia Volt“, a explicat el alegerea Italiei ca primă piaţă pentru extinderea în străinătate.
    Totodată, avantajul pieţei din Italia este dat şi de comunităţile mari de români. „În produsul Volt am putea oferi transferul instant între cardurile emise de bănci din Italia ale românilor care le deţin acolo şi cardurile din România. Deci ne gândim să «paşaportăm» licenţa băncii partenere Libra Bank în Italia şi astfel să oferim serviciu de transfer instant între cardurile băncilor emise în Italia şi cele emise în România.“


    Proiect: Volt
    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru transfer de bani instant între carduri de la bănci diferite
    Investiţie iniţială: 400.000-500.000 de euro
    Necesar de finanţare: 0,5-1 milion euro
    Evaluare proiect: 2-3 milioane euro
    Invitat: Radu Ciorbă, fondator Volt


    Proiect: Brio
    Ce face? Platformă digitală de evaluare educaţională
    Necesar de finanţare: circa 300.000 euro
    Evaluare proiect: 2,7 milioane euro
    Invitat: Prof. univ. Dragoş Iliescu, fondator Brio


    Proiect: TapTasty
    Ce face? Platformă pentru aplicaţii mobile dedicate jucătorilor din industria HoReCa
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Ţintă de venituri în 5 ani: 3-5 milioane euro
    Invitat: Adorian Chiorean, CEO TapTasty


    Proiect: Sensix
    Ce face? O soluţie de tipul „Google Analytics pentru clădiri“ – un sistem de monitorizare bazată pe senzori fără fir pentru clădiri, inclusiv fabrici sau depozite, pentru indicatori precum temperatură, nivel de CO2, compuşi organici volatili sau consum energie electrică
    Necesar de finanţare: 800.000 euro
    Invitat: Lucian Corduneanu, CEO Sensix 


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • Un nou unicorn european iese în lumina reflectoarelor

    Ca urmare a acesteia, firma suedeză de plăţi online a obţinut 650 de milioane de dolari. Runda a fost condusă de Silver Lake Partners şi GIC – fondul suveran al statului Singapore.
    Cunoscută pentru modelul „cumpără acum, plăteşte mai târziu”, Klarna oferă finanţări fără dobândă pentru achiziţiile cu amănuntul într-o anumită perioadă de timp. De asemenea, aplicaţia plăteşte comercianţii din momentul în care un client a cumpărat un produs prin intermediul platformei, în timp ce utilizatorii sunt facturaţi printr-un număr stabilit de rate.
    Până acum, firma înregistrează la nivel global 12 milioane de utilizatori lunar şi 55.000 de descărcări zilnice – de trei ori mai mult faţă de cel mai apropiat competitor din ultimul an, spune compania.
    În ceea ce priveşte rivalii la nivel european, Klarna se confruntă cu aplicaţia bancară Revolut şi procesatorul de plăţi Checkout.com. Compania are mai mult de 3.000 de angajaţi, iar majoritatea lor lucrează în sediul central din Stockholm.
    Aproximativ 40% din vânzările de comerţ online sunt intermediate prin intermediul platformei Klarna.
    Fondatorii companiei sunt Sebastian Siemiatkowski, Niklas Adalberth şi Victor Jacobsoon, care au participat în 2005 la competiţia anuală de antreprenoriat lansată de Şcoala de Economie din Stockholm cu proiectul prin care să ofere consumatorilor şi comercianţilor modalităţi mai sigure şi mai simple de a face cumpărături. Chiar dacă ideea lor nu a fost primită cu entuziasm, au pus bazele Klarna la mijlocul anului 2005 şi au început să opereze în Suedia, de unde s-au extins apoi şi pe pieţe europene, precum şi în Statele Unite. 

  • Lucrul de acasă poate fi o chestie bună, dar multora le lipseşte interacţiunea de la birou cu colegii, motiv pentru care diverse companii încearcă să găsească soluţii de-a o suplini

    Printre soluţiile oferite pentru moment se numără, scrie Wall Street Journal, Sidekick, un portal video disponibil pentru tablete. Colegii de muncă ai utilizatorilor pot lua legătura cu aceştia fără să ceară permisiunea, cam cum ar veni la biroul cuiva să stea de vorbă cu persoana respectivă.

    Există, bineînţeles opţiunea de a nu fi deranjat şi de a opri ecranul.
    Aplicaţia Donut pentru platforma de comunicare online Slack le permite angajaţilor unei companii să se întâlnească cu colegii. Iniţial gândită ca o modalitate de a le face cunoştinţă membrilor unei echipe unii cu alţii, prin intermediul Donut se poate lua acum legătura cu colegii cu care nu ai mai discutat o vreme, fiind deja implementată la 12.000 companii din toată lumea, conform oficialilor firmei. Pe de altă parte, o aplicaţie numită Hallway îşi propune să reproducă pe cât posibil flecăreala de la serviciu din pauzele de lucru. Cu ajutorul acesteia se postează un link către o conversaţie video o dată la câteva ore, angajaţii putând să intre pe el şi să stea de vorbă cam 10 minute.

    O aplicaţie de realitate virtuală creată acum câţiva ani în Marea Britanie pentru pregătirea managerilor şi-a găsit o nouă utilizare. Denumită Qube, aceasta propune un campus cu săli de şedinţe, spaţii comune şi spaţii verzi exterioare, precum şi table şi ecrane din loc în loc. Utilizatorii primesc avataruri amuzante care se pot aşeza la mese sau pe fotolii ori în alte spaţii pentru a discuta.

  • Veşti proaste pentru fanii a două dintre cele mai cunoscute aplicaţii din lume. Donald Trump se pregăteşte să le interzică în aproximativ 48 de ore

    TikTok şi WeChat vor fi interzise în Statele Unite începând de duminică dacă preşedintele se hotărăşte să nu ia o decizie de ultim moment, scrie BBC.

    Departamentul Comerţului din SUA a declarat vineri că va emite un ordin prin care le interzice cetăţenilor Statelor Unite să descarce aplicaţia de messaging WeChat şi platforma de video-sharing TikTok.

    Guvernul american crede că aplicaţiile produse în China ar putea ameninţa securitatea naţională.

    Dacă parteneriatul dintre Oracle şi compania-mamă a TikTok – ByteDance – este aprobat de preşedintele Trump, aplicaţia nu va fi interzisă. Momentan nu este sigur că liderul de la Casa Albă va aproba deal-ul.

    Departamentul spune că grijile pe care le generează TikTok şi WeChat nu sunt egale, însă crede că ambele aplicaţii au colectat „cantităţi vaste de informaţii, inclusiv activităţile în reţea, datele privind locaţia şi istoricul căutărilor în browser”.

    ByteDance a negat în mod constant acuzaţiile, spunând că informaţiile au fost stocate în SUA şi Singapore. Tencent, care deţine WeChat, a declarat că mesajele din aplicaţie sunt complet private.

    În timp ce TikTok are milioane de utilizatori în Statele Unite, însă nu este clar câţi dinte utilizatorii WeChat se află în afara Chinei.

     

  • Soluţia ingenioasă găsită de un român pentru companiile ale căror angajaţi lucrează remote. Spania şi Germania o vor folosi


    Pluria, aplicaţia dezvoltată de Andrei Creţu, facilitează găsirea unor spaţii de lucru (zone de coworking, lounge-uri, cafenele, librării, biblioteci) care să dispună de diferite facilităţi şi cu acoperire geografică mare la nivelul fiecărui oraş din portofoliu, pentru companiile interesate să îşi reducă costurile pe care le presupune asigurarea unui birou fix, tradiţional, pentru fiecare angajat, oferindu-le în schimb aceste alternative în diverse zone ale oraşului, în care angajaţii pot lucra remote, full time sau ocazional, şi pe care le pot schimba de la o zi la alta în funcţie de necesităţile apărute: întâlnirea cu un client, cu colegii de departament pentru diverse proiecte de echipă, sau pentru evadarea din biroul de acasă, contra unui contract lunar în regim on-demand (se achită doar când spaţiile de lucru sunt utilizate), pentru întrebuinţări ocazionale, ori a unui abonament personalizat după nevoile angajatorilor.

    „Trendul macro este acela de remote work, iar lucrul de acasă este doar o componentă a acestuia. Încă din ultimii ani toată această mişcare avea o dinamică foarte bună. Anul trecut, nişte studii la nivel internaţional  arătau că în Europa şi America de Nord, 3% din angajaţi au lucrat în 2019 şi remote, iar aşteptările erau ca această cifră să se transforme în 15% până în 2025. Pandemia a accelerat foarte mult adopţia acestui regim de muncă. Simţim pe propria piele că această tendinţă se accelerează. Acum se vehiculează ideea că 30% din angajaţi îşi vor petrece parţial timpul şi în regim remote până în 2025. S-a dublat astfel estimarea iniţială”, spune Andrei Creţu, fondatorul aplicaţiei Pluria. În plus, notează el, citând un studiu realizat de Founder Forum, 98% dintre persoane susţin că şi-ar dori să aibă la job opţiunea de a lucra remote, iar că 86% dintre directorii generali şi fondatorii businessurilor au implementat deja o de o politică de remote work în firmele pe care le administrează. În opinia lui, principala barieră prepandemie, care oprea managerii să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă, era incertitudinea legată de nivelul de performanţă pe care îl vor avea aceştia, incertitudine care a fost însă spulberată în ultimele luni, companiile realizând totodată că este inutil să ocupe spaţii mari de birouri când ar putea apela la o alternativă. Creţu spune că în prezent businessurile se află în diverse etape: fie funcţionează încă integral într-un sediu central, fie au sediu central şi lucrează şi remote, fie se duc doar ocazional la birou, iar în unele cazuri au trecut complet la lucrul în regim remote. „Cei mai conservatori renunţă la minimum 30% din suprafaţă, alţii mai agresivi vor să rămână cu doar 20-30%, dar sunt câteva exemple care vor să renunţe total.”

    Ideea dezvoltării aplicaţiei i-a venit în urmă cu circa trei luni şi a pornit de la o problemă pe care Andrei Creţu spune că a identificat-o în piaţă, aceea a faptului că majoritatea businessurilor, în noul context de piaţă, au fost prinse între două extreme – chemarea sau nu înapoi, la birou, a angajaţilor. „Noi nu am văzut în niciuna dintre ele o soluţie sustenabilă pe termen lung, luată individual. Întorsul la birou de luni până vineri, la acelaşi program, nu pare să fie fezabil, pentru că ne-am dat seama cât de bine este să nu petreci atât de mult timp în trafic, pentru că la o oră – o oră şi jumătate pierdută zilnic în trafic iroseşti o zi, când ai putea să asimilezi acel timp la nivel personal. Nici să lucrezi de acasă pe termen lung nu e însă sustenabil – fie nu putem să ne concentrăm, pentru că avem copii, de exemplu, fie ne concentrăm prea mult pe muncă şi nu mai delimităm timpul de lucru de cel liber. Mai e un segment prins la mijloc, angajaţii nu pot sta acasă, însă companiile vor să îşi reducă pe viitor spaţiile de birou. Aici ne-am poziţionat noi.” În plus, varianta Pluria e mult mai flexibilă, spune el. „Dacă angajezi 100 de oameni şi apoi trebuie să restructurezi e foarte greu să scalezi biroul tradiţional, rămâi cu un spaţiu nefolosit, pe când cu Pluria doar activăm şi dezactivăm nişte conturi, ca atunci când s-a migrat de la servere la cloud.”

    Preţul contractelor diferă în funcţie de frecvenţa cu care angajaţii unei companii folosesc spaţiile respective, costul mediu pe ziua de lucru fiind de 12 euro/angajat, în funcţie de particularităţile fiecărei companii în parte. „Noi am făcut o simulare de costuri – cât îl costă pe angajator, în varianta tradiţională – biroul de tip A, calculând câţi metri pătraţi se alocă per angajat, care e chiria medie în Bucureşti, plus costurile de securitate, pentru cafea sau alte facilităţi şi ne-a rezultat că în momentul de faţă un angajat presupune un cost lunar de 450-600 de euro, din punct de vedere al costurilor aferente infrastructurii. Dacă se optează pentru varianta Pluria, reducerea poate fi semnificativă, dacă se reduce din spaţiul de birou tradiţional  – un cost de 5-7 ori mai mic, de maximum 170 de euro/lună în cazul achiziţionării unui abonament nelimitat. Abonamentele variază de la câteva zile de acces în reţea, lunar, până la varianta de acces nelimitat. În cazul oraşelor Madrid şi Berlin, antreprenorul spune că tarifele pentru serviciile businessului vor fi similare, poate cu 10-15% mai mari, deoarece şi costurile din respectivele pieţe sunt mai ridicate decât în România.

    Pentru început, aplicaţia, care va fi lansată luna aceasta şi va fi disponibilă în GooglePlay şi AppStore, va acoperi oraşele Bucureşti, Cluj, Madrid şi Berlin. Antreprenorul a ales Spania pentru că acolo a urmat masterul, şi a rămas „cu o afinitate pentru această ţară”, iar Germania, pentru că un model dezvoltat în Berlin „e uşor de replicat şi în alte oraşe europene”. „Londra, de exemplu, este destul de volatilă acum, ca urmare a Brexitului”, notează el. Pentru sucursalele din Berlin şi Madrid, planurile de dezvoltare vizează atragerea unui număr de 50 de companii în portofoliul de clienţi şi a unui număr de 100 de spaţii până la finalul anului 2021.

    Cum funcţionează Pluria? Potrivit lui Creţu, angajaţii vor avea aplicaţia instalată pe telefon şi vor rezerva prin intermediul acesteia locul unde vor să lucreze în ziua următoare. La începerea programului fac check-in, angajatorul având astfel posibilitatea de a vedea de unde lucrează fiecare angajat. „Oferim companiilor această opţiune pentru o mai bună transparenţă şi pentru securitatea muncii – companiile ne-au spus că le este util să ştie din ce loc lucrează oamenii, unde se află aceştia, ca măsură de siguranţă.”

    În prezent, portofoliul businessului cuprinde aproape 50 de spaţii de lucru în cele patru oraşe. Pentru spaţiile de lucru disponibile în aplicaţie au fost încheiate parteneriate cu diverse companii, printre care lanţuri hoteliere, de pildă Accor, care a şi intrat cu patru hoteluri în reţea, dar şi cafenele, unul dintre partenerii din HoReCa fiind cafeneaua Beans & Dots din Bucureşti, zone de coworking (Commons Unirii, Impact Hub Universitate) şi alte spaţii neconvenţionale: librării, biblioteci sau muzee. „Dincolo de această reţea compusă din spaţii deja disponibile vedem o mare oportunitate în viitor din partea proprietarilor de clădiri de office care sunt convins că vor fi deschişi să aloce o parte din aceste clădiri, măcar un etaj, unui astfel de spaţiu flexibil.” El spune că fiecare partener va putea să se diferenţieze în felul său de celelalte spaţii de lucru. „Unii oferă o cafea bună, cappuccino, ceai, snacksuri, fructe, alţii dispun de videoproiectoare, TV, flipchart, ori de zone de relaxare, bibliotecă, terasă, spaţii outdoor, parcări. În aplicaţie vom lista toate facilităţile, vom trece inclusiv parola de la wi-fi. Aplicaţia este destinată exclusiv segmentului B2B, deoarece, potrivit antreprenorului, „e mai bine să fii specializat şi să te adresezi unui segment ţintă”.

    Potrivit lui Creţu, clienţii-companii nu vor interacţiona direct cu respectivele spaţii, ci facturile pentru consumul fiecărui angajat vor fi plătite de Pluria. „Fiecare intrare ne costă diferit. Prin platforma noastră  agregăm toată cererea din partea companiilor şi plătim noi accesul oamenilor pentru fiecare persoană în parte. Lunar, plătim o factură aferentă utilizării fiecărui spaţiu”. Ca şi în cazul 7card, aplicaţie fondată de Andrei Creţu alături de Iulian Cîrciumaru, „partea statistică joacă un rol foarte important care ne ajută să ne menţinem în zona profitabilă. Ţintim volume mari, nu vrem un profit mare la nivel de utilizator. Dar pentru că funcţionăm cu marje subţiri e foarte riscant să cazi în zona neprofitabilă – trebuie să fim foarte atenţi în tot ceea ce înseamnă partea de statistică/analiză.” De pildă, adaugă el, vor urmări zonele frecventate de cei mai mulţi utilizatori, pentru a se axa în jurul centrelor de interes ale acestora.

    În lansarea Pluria s-au investit până acum în jur de 200.000 de euro, dar Creţu spune că investiţiile nu se vor opri aici, ci vor continua în următorii ani, atât în direcţia dezvoltării produsului şi a acoperirii unui portofoliu mai mare de clienţi şi de pieţe, dar şi în consolidarea echipei, obiective pentru îndeplinirea cărora vrea să aplice, anul următor, pentru obţinerea unei noi runde de investiţii.

    În momentul de faţă, deşi nu au fost semnate contractele cu primii clienţi deoarece aplicaţia nu a fost încă lansată, antreprenorul spune că se aşteaptă, după lansare, să concretizeze discuţiile cu circa 5-10 companii de diverse dimensiuni din IT şi tehnologie, atât din Bucureşti cât şi din Cluj, urmând ca ulterior să fie semnate contracte şi cu clienţi din Madrid şi Berlin. „Sunt atât firme mici, cu 20 de angajaţi, cât are cea mai mică companie, cât şi businessuri cu 2.000 de angajaţi. E foarte posibil, şi asta a fost şi recomandarea noastră, să începem cu un program pilot, în care să folosească nelimitat serviciul nostru. Deocamdată, în afară de această idee, solicitările se îndreaptă spre două direcţii – în cazul firmelor mai mici, care au reuşit să iasă de sub contractele de chirie, acestea sunt interesate de abonamente nelimitate pentru că nu mai au un birou, iar cealaltă categorie, de abonamente de o zi, maximum două zile pe săptămână, pentru că vor să şi păstreze o parte din sediu, dar să aibă o alternativă şi pentru angajaţii care se simt confortabil în a lucra de acasă.” Aşteptările sale minime personale, sunt de a ajunge, până la finele anului, la un portofoliu de 20 de clienţi corporate şi de a include cât mai mulţi angajaţi ai companiilor respective.
    Creţu spune că cereri de parteneriere au venit deja şi din alte oraşe, precum Sibiu, Iaşi sau Timişoara, şi speră ca într-o lună de la lansare să extindă aria de acoperire în toate oraşele principale din România, importante pentru mediul corporate, iar ulterior să includă în portofoliul extern şi alte pieţe europene. De altfel, în viziunea sa, reţeaua va putea fi accesată de angajaţii unei companii în orice oraş şi ţară în care aplicaţia va avea acoperire, acest aspect fiind important mai ales pentru cei care călătoresc în interes de serviciu. Antreprenorul spune că momentan nu au un competitor similar deoarece majoritatea companiilor cu model de business asemănător se adresează segmentului B2C, de aici şi decizia de a se lansa şi pe alte pieţe europene. „Pentru început, în străinătate vom avea un soft launch, urmând să turăm motoarele la începutul anului viitor. Vom avea echipe în Madrid şi Berlin, susţinem acum interviuri pentru alegerea managerilor locali. Intenţia noastră este să dezvoltăm Pluria în hub-urile de afaceri ale Europei. E o presiune pe noi să ne mişcăm cât mai repede pentru a avea avantajul primului sosit. Vrem să fim un Airbnb al birourilor.” Echipa Pluria este în proces de formare şi numără în prezent şase persoane, însă multe dintre servicii sunt externalizate – alţi şase oameni lucrează, de pildă, în echipa unui furnizor care se ocupă de componenta tehnică, deoarece, spune Andrei Creţu, „nu vrem să creştem nejustificat echipa internă.

  • Compania care face ceasuri inteligente şi care te scuteşte de un drum la medic. Acum cu o simplă aplicaţie poţi să faci chiar şi un control la inimă

    Compania americană Fitbit (NYSE:FIT) anunţă că a fost aprobată folosirea aplicaţiei sale Fitbit EKG în Statele Unite şi Europa, prin autorizaţia 510(k) din partea FDA (Food and Drug Administration), şi marca Uniunii Europene, Conformité Européenne (CE), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Odată cu aprobările primite în Statele Unite şi Uniunea Europeană, aplicaţia Fitbit EKG poate ajuta la prevenirea complicaţiilor grave precum accidentul vascular cerebral, permiţându-le utilizatorilor să detecteze variaţii ale ritmului cardiac, direct de pe dispozitivul lor.

    Electrocardiograma (EKG sau ECG) analizează variaţiile ritmului cardiac pentru a detecta fibrilaţia atrială (FibA), boală ce afectează mai mult de 33,5 milioane de oameni din întreaga lume[1]. Utilizatorii români ce deţin ceasul inteligent Fitbit Sense vor putea folosi aplicaţia Fitbit EKG începând cu luna octombrie a acestui an. De asemenea, funcţia EKG mai este disponibilă şi în ţările: Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Austria, Luxemburg, Olanda, Suedie, Elveţia, Cehia, Polonia, Belgia, Portugalia, Irlanda, Italia, Spania, Franţa, Hong Kong şi India.

    Bolile de inimă continuă să fie principala cauză a decesului la nivel mondial, în ciuda faptului că acestea pot fi uşor prevenite. Fibrilaţia atrială (FibA), adică un ritm cardiac neregulat care creşte riscul complicaţiilor grave precum accidentul vascular cerebral, poate fi deosebit de greu de detectat, deoarece unele episoade ale bolii nu prezintă niciun simptom. Unele studii arată că până la 25% dintre cei ce suferă de fibrilaţie atrială află de prezenţa bolii doar în momentul în care au un accident vascular cerebral.

    „Pentru Fitbit a fost întotdeauna o prioritate să ajute oamenii din întreaga lume să înţeleagă şi monitorizeze mai bine sănătatea cardiacă. Noua aplicaţie EKG este concepută pentru utilizatorii care doresc să evalueze ritmul cardiac constant, putând ulterior să interpreteze datele colectate de aplicaţie alături de medicul lor“, menţionează Eric Friedman, Co-Fondator şi CTO Fitbit. „Detectarea timpurie a FibA este foarte importantă. Sunt extrem de fericit pentru că aceste inovaţii în tehnologia dispozitivelor purtabile sunt acum disponibile global, ajutând utilizatorii din întreaga lume să prevină boli mai grave şi să salveze vieţi.“

    Ca parte a procesului de aprobare a aplicaţiei EKG de către agenţiile de reglementare, Fitbit a efectuat un amplu studiu clinic în mai multe regiuni din Statele Unite. Studiul a evaluat capacitatea algoritmului Fitbit de a distinge fibriliaţia atrială (FibA) de ritmul sinusal normal şi de a genera o electrocardiogramă ce oferă înregistrarea ritmului cardiac electric. Măsurătorile înregistrate în timpul studiului au depăşit metricii stabiliţi iniţial. Astfel, aplicaţia Fitbit EKG a detectat până la 98,7% din cazurile FibA (sensibilitate) şi a identificat în procent 100% corect participanţii cu un ritm sinusal normal (specificitate).

    Noua aplicaţie EKG de pe ceasul inteligent Fitbit Sense analizează ritmul cardiac pentru detectarea fibrilaţiei atriale (FibA). Electrocardiograma cercetează dacă ritmul cardiac la nivelul atriilor şi ventriculilor este constant, iar utilizatorii îşi pot verifica ritmul cardiac ori de câte ori doresc, inclusiv atunci când observă simptome cardiace neobişnuite.

    „Între programări, medicii nu ştiu exact cum se simt pacienţii lor în viaţa de zi de zi. Am fost de la început un adept al dispozitivelor purtabile şi am crezut în potenţialul acestora de a ajuta personalul medical să rămână cât mai bine informat, doctorii având astfel posibilitatea de a oferi sfaturi medicale personalizate pe baza unor informaţii precise”, a declarat dr. Venkatesh Raman, medic cardiolog în cadrul Spitalului MedStar Georgetown şi unul dintre cercetătorii ce au participat în cadrul studiului clinic din Statele Unite privind aplicaţia Fitbit EKG. „Având în vedere impactul pe care FibA îl are asupra indivizilor şi asupra familiilor din întreaga lume, sunt foarte entuziasmat de potenţialul pe care această aplicaţie îl are. Ceasul Fitbit Sense poate ajuta oamenii să detecteze posibile semne de FibA, o anomalie clinică importantă, chiar şi după ce aceştia părăsesc cabinetul medicului.”

    Fitbit Sense este primul dispozitiv al companiei compatibil cu o aplicaţie EKG care le permite utilizatorilor să verifice dacă prezintă o neregularitate a ritmului cardiac, detectând fibriliaţia atrială (FibA). Pentru a citi ritmul cardiac, utilizatorii trebuie să stea nemişcaţi timp de 30 de secunde şi să ţină degetele pe inelul din oţel inoxidabil al ceasului Fitbit Sense. Analiza poate fi descărcată şi ulterior trimisă unui medic. De asemenea, Fitbit Sense este primul ceas din lume cu senzor EDA, ce măsoară răspunsul activităţii electrodermale pentru a gestiona nivelul de stres. Totodată, vine cu un senzor ce măsoară temperatura de la nivelul pielii[5], şi are o autonomie a bateriei de peste 6 zile între încărcări[6].

    Noua aplicaţie EKG face parte din strategie pe care Fitbit o are asupra inovaţiei în domeniul sănătăţii. Acest lucru se întâmplă firesc după ce, în anul 2014, tot Fitbit a fost pionier în acest domeniu, oferindu-le oamenilor prima metodă de măsurare a ritmului cardiac 24/7 direct de la încheietura mâinii. Tehnologia PusePulse, lansată acum şase ani, foloseşte pletismografia (photoplethysmography sau PPG) pentru a monitoriza micile fluctuaţii ale sângelului de la încheietura mâinii, pe care le identifică cu bătăile inimii.

    Atât tehnologia de evaluare a ritmului cardiac pe termen lung (PPG), cât şi cea imediată de tip EKG joacă roluri foarte importante, iar Fitbit îşi propune să le ofere utilizatorilor săi ambele opţiuni pe care le pot folosi în funcţie de nevoile lor. Evaluarea pe termen lung a ritmului cardiac (PPG) oferă utilizatorilor Fitbit posibilitatea de a descoperi în timp fibriliaţia atrială asimptomatică, boală ce altfel ar putea rămâne nedetectată. Iar noua aplicaţie Fitbit EKG îi ajută pe cei care doresc să verifice singuri, în orice moment, dacă cumva suferă de FibA şi să realizeze o electrocardiogramă pe care să o analizeze împreună cu medicul lor.

    În mai 2020, a fost lansat studiul Fitbit Heart cu rolul de a valida utilizarea tehnologiei PPG pentru identificarea episoadelor de ritm cardiac neregulat ce sugerează o posibilă fibrilaţie atrială (FibA). În puţin peste patru luni, peste 400.000 de utilizatori s-au înregistrat pentru a participa în cadrul cercetării[7]. Pentru moment, studiul este disponibil doar în Statele Unite pentru utilizatorii de peste 22 de ani. Rezultatele studiului vor fi folosite pentru a obţine aprobările la nivel global ale funcţionalităţii Fitbit de a evalua neregularităţi ale ritmului cardiac.


     

  • Alpha Bank lansează o nouă aplicaţie de plăţi online ce utilizează tehnologia biometrică

    Alpha Bank lansează o nouă aplicaţie de plăţi online prin care plăţile online efectuate la comercianţii devin mai simple şi mai sigure, utilizând tehnologia biometrică.

    Autentificarea biometrică este soluţia de securitate optimă pentru verificarea identităţii, oferind în acelaşi timp o experienţă plăcuta utilizatorilor.

    Noua aplicaţie deţine un standard de securitate avansat şi o tehnologie de ultimă generaţie, ce le va permite utilizatorilor autentificarea biometrică a tranzacţiilor online într-un mod simplu şi rapid, utilizând amprenta, recunoaşterea facială sau orice alt cod de securitate ce poate fi generat de dispozitiv: parola, PIN,  model de glisare, etc

    Aplicaţia Alpha Pay Online poate fi descărcată atât din Google Play, cât şi din App Store şi are meniul disponibil în limbile româna, engleză şi franceză. Este uşor de utilizat, afisează cardurile înrolate în serviciul 3DSecure şi istoricul tranzacţiilor autentificate prin intermediul său.

    Preferinţa utilizatorilor de servicii bancare pentru tranzacţiile online este în continuă creştere. Astfel, la nivelul portofoliului Alpha Bank Romania tranzacţiile realizate în mediul online au înregistrat o creştere de 86% în primul semestru al acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce 1 din 4 dintre clienţii băncii au efectuat cel puţin o tranzacţie în mediul online.

     

  • Chinezii de la TikTok sunt „şocaţi” după decizia lui Trump de a interzice aplicaţia şi se pregătesc să meargă în tribunal

    Chinezii din spatele TikTok au anunţat vineri că sunt „şocaţi”, după decizia lui Donald Trump de a interzice aplicaţia şi au subliniat că sunt dispuşi să meargă în tribunal pentru a-şi face dreptate, potrivit Reuters.

    „Vom urma toate căile pe care le avem la dispoziţie pentru a ne asigura că suntem trataţi în mod egal şi corect – dacă nu de către administraţie, atunci de către tribunalele americane”, a transmis TikTok.

    Ultimatum fără precedent: Donald Trump a orodonat companiilor americane ca în 45 de zile să întrerupă afacerile cu celebrele aplicaţii chinezeşti TikTok şi WeChat. Prima reacţie pe bursă: Firmele chinezeşti de IT au înregistrat o pierdere de 100 mld. dolari