BusinessMagazin

Tag: angajare

  • Cât de mici sunt spaţiile în care lucrează majoritatea oamenilor în România. Cine sunt angajaţii răsfăţati care au şi de 4-5 ori mai mult spaţiu fată de marea majoritate

    George Didoiu, director tenant services în cadrul Colliers International, consideră că suprafaţa medie de lucru variază în funcţie de industrie, iar un răspuns sigur nu există, ca în urmă cu câţiva ani. El vorbeşte însă despre câteva repere: „Industria de IT, răsfăţaţii din ultimii ani, se bucură de cele mai noi trenduri în materie de a face un birou wow.

    Arhitecţii sunt plătiţi cu sume importante pentru a creiona următorul birou «a la Google», iar firmele de mobilier vând fericite birouri manageriale care costă cât o maşină. Tradiţional, piaţa de IT nu lucrează cu mai puţin de 10 metri pătraţi închiriabili per angajat full-time, însă în ultima vreme această cifră are tot mai des tendinţa să crească, companiile urmărind mai insistent confortul sporit al celor care lucrează în birourile lor. Astfel, ajungem în unele situaţii şi la 13-15 metri pătraţi per angajat”, constată reprezentantul Colliers.

    De asemenea, adaugă el, consultanţii în domeniul juridic şi fiscal pot avea chiar un record de 20-25 de metri pătraţi per angajat (fiind în general poziţii de nivel senior, care presupun activitate concentrată şi un spaţiu amenajat pe măsură).

    La polul opus, spaţiile pentru activităţile de tip call center variază între 5 şi 7 metri pătraţi per angajat, una din provocările celor care se ocupă de administrarea unor astfel de birouri fiind reglementările de siguranţă la incendiu, o densitate mai mare presupunând şi o gândire mai atentă a logisticii interne şi a căilor de evacuare. Reprezentantul Colliers consideră însă că acele companii care caută să micşoreze numărul de metri pătraţi per angajat sunt mai degrabă excepţii, pot intra la categoria start-up sau centre de servicii, dar până şi la această categorie vedem o preocupare sporită a managementului de a oferi un confort superior celor care lucrează acolo.

    Cititi aici continuarea materialului 

  • Cea mai dorită companie din lume? 10.000 de oameni şi-au depus CV-ul să lucreze la această companie, chiar şi pe gratis

    Peste 10.000 de oameni şi-au depus cererea de angajare la Disney, marea majoritate dorind să lucreze pe gratis. În fiecare an, Disney oferă mai multe locuri de muncă persoanelor interesate să lucreze în cadrul Disney Parks Moms Panel, un grup de oameni ce oferă sfaturi de planificare a vacanţei celor interesaţi să viziteze parcurile tematice ale companiei, potrivit MarketWatch.

    Anul acesta, 14 oameni au foşti aleşi să se alăture panelului, diversitatea fiind unul dintre punctele principale pe care le-a vizat compania, fiind alese persoane care lucrează în medicină, în gestionarea patrimoniului şi casnice. Deşi grupul este alcătuit în teorie doar din mame, printre cei aleşi se numără şi trei bărbaţi.

    Membrii panelului vor trebui să răspundă săptămânal unui număr de 15 întrebări. Unul dintre membri a declarat că preferă să răspundă întrebărilor imediat după ce îşi va termina munca, în timp ce alţii au optat să îşi ia elibereze programul de seară pentru a avea timp să îşi ducă munca la bun sfârşit.

    Membrii vor fi angajaţi cu acte-n regulă în cadrul Disney, însă nu vor fi plătiţi. În schimb, vor putea să îşi petreacă pe gratis o excursie într-un complex Disney la alegere, unde vor putea să aducă până la trei membri ai familiei.

    Pe lângă cei 14 noi angajaţi, 28 de oameni din anii trecuţi se vor întoarce să răspundă întrebărilor potenţialilor clienţi. Panelul a fost lansat pentru prima dată în 2008 pentru a furniza informaţii specifice celor interesaţi să îşi petreacă o excursie la Disney World şi a înregistrat noi membri în fiecare an de la lansare.

    Procesul de angajare a fost unul destul de amplu, în condiţiile în care aplicanţii au trebuit să scrie mai multe esee, să-şi creeze o prezentare video şi să fie intervievaţi telefonic. Mulţi dintre cei care şi-au depus cererile încearcă să se alăture de ani buni, unul dintre membrii cei noi ai panelului spunând că a încercat să aplice în fiecare an de la înfiinţare.

    Angajaţii vor trebui să posede o gamă extrem de detaliată despre universul Disney şi să cunoască mai multe limbi străine, de vreme ce majoritatea întrebărilor sunt în engleză, franceză, spaniolă şi portugheză.

     

     

     

     

     

  • Suma minimă pe care o primesc lună de lună angajaţii din categoria celor scutiţi de impozitul pe venit

    „Ordonanţa 114 a avut efecte asupra companiei – nu atât prin prevederile legate de contribuţia de 2%, cât mai ales indirecte, pe de o parte din cauza impredictibilităţii pe care a generat-o, mai ales asupra clienţilor noştri, care au fost nevoiţi să îşi revizuiască planurile pe 2019 chiar în cursul anului, cât şi un efect direct, respectiv menţiunea legată de creşterea salariului minim din construcţii, inclusiv în construcţii legate de creşterea infrastructurii energetice, la 3.000 de lei. Asta ne-a costat pe noi aproximativ două milioane de lei”.

    Numărul angajaţilor Adrem Invest a ajuns anul acesta la 1.500, în creştere cu 30% faţă de anul anterior. „Bugetul nostru anual de salarii în întreg grupul depăşeşte 40 de milioane de lei pe an; aceşti 2 milioane de lei nu au reprezentant un cost ieşit din comun pentru bugetul de salarii deoarece mare parte din angajaţii noştri depăşeau deja această limită, dar pentru profitabilitatea acestui an, care este de undeva 2-3%, a avut un efect”, spune Corneliu Bodea.

    Pe de altă parte, subliniază el, partea bună a acestei prevederi, se leagă de faptul că a fost însoţită de o facilitate fiscală care spune că acei angajaţi care au ca obiect de activitate în procent de peste 80% din activitate construcţiile, infrastructura ş.a.m.d.p (potrivit codului CAEN aferent), nu plătesc impozitul pe venit, cât şi o mare parte din contribuţiile sociale, ceea ce a dus la creşterea salariilor tuturor angajaţilor companiei cu peste 30%.

    „Eu cred că a fost o măsură bună deoarece principala problemă pe care o aveam în industrie era lipsa de personal, cauzată, în primul rând, de plecările în străinătate, iar apoi, de lipsa de atractivitate a domeniului pentru cei care termină şcoli şi ulterior merg la facultate. Nu exista o atractivitate pentru aceste meserii extrem de dificile – în construcţii, construcţii de infrastructură. Înainte primeau 3.000 de lei net şi nu era suficient, un astfel de angajat câştigă acum aproape 1.000 de euro pe lună net.”

    Corneliu Bodea mai spune că pentru a acorda această facilitate, grupul Adrem Invest a trecut printr-o reorganizare: „A trebuit să divizăm o parte din activitate (citirea contoarelor), pe care am mutat-o în altă companie, a trebuit, desigur, să  mărim şi salariile cititorilor de contoare, chiar dacă nu beneficiază de această facilitate”.

    Legat de posibilitatea abrogării deciziei de mărire a salariilor angajaţilor din construcţii, ca urmare a discuţiilor curente despre OUG 14, Corneliu Bodea este de părere că acest lucru nu se va întâmpla: „Există multe discuţii legate de modificare OUG 114, dar pot să vă spun cu siguranţă că nu va fi abrogată această măsură – nu cred că un guvern va lua o astfel de măsură, cu atât mai mult, cu cât o consider pozitivă, avem o problemă extrem de gravă cu forţa de muncă în acest domeniu”.

    Veniturile Adrem Invest, grupul specializat în aplicaţii industriale controlat de fraţii Corneliu şi Adrian Bodea, s-au menţinut în 2019 la acelaşi nivel ca anul anterior, la aproximativ 40 de milioane de euro, iar profitabilitatea s-a plasat în jurul a 2-3%, potrivit lui Corneliu Bodea,  CEO şi cofondator al companiei. Cea mai mare parte din venituri a fost generată de compania axată pe servicii pentru reţelele de utilităţi Adrem Invest (între 20 şi 25 mil. euro) şi de cea axată pe soluţii pentru infrastructura energtică Adrem Engineering (circa 15-16 mil. euro) în timp ce valoarea veniturilor generate de Adrem Link, axată pe soluţii de eficienţă energetică, optimizare operaţională şi automatizare şi control, a fost de circa 2 milioane de euro.

    În ceea ce priveşte investiţiile, Corneliu Bodea menţionează un buget de investiţii al grupului Adrem Invest pentru ultimii cinci ani de 20 de milioane de euro: „Mare parte din această valoare s-a referit la centrala de cogenerare pe biomasă din Suceava, dar, în acelaşi timp, am direcţionat peste 2,5 milioane de euro în utilaje, în activitatea de mentenanţă, cât şi circa 1 milion de euro în soluţii informatice, de management al muncii, pentru electricienii noştri care lucrează în teritoriu sau de project management. A fost un program de investiţii foarte ambiţios, nu avem în intenţie să îl menţinem la acelaşi nivel – trebuie să fim mai precauţi în investiţii, dar ne propunem să rămânem la minimum 1,5 milioane de euro în fiecare an, investiţii pe care le vom face mai ales în direcţia digitalizării activităţii”.

     

     

     

     

     


     

  • Echipa de români care a găsit o soluţie prin care magazinele METRO din toată lumea să fie mai eficiente

    Descrierea inovaţiei:
    În prezent, în grupul Metro sunt utilizate două abordări în procesele de tip picking (colectarea şi cântărirea produselor de către un angajat, în urma realizării comenzilor online de către clienţi – n.r.): prin imprimarea pe hârtie a comenzilor online primite de la client sau prin utilizarea unui dispozitiv mobil. În cazul primei abordări, pick-by-paper, angajatul bifează şi colectează direct pe hârtie produsele puse în coş şi cantitatea acestora, apoi le depozitează în coşul fizic. Ulterior, un alt angajat actualizează corespunzător comanda online în sistemul informatic. Acesta este un proces în trei paşi care necesită timp suplimentar alocat activităţii de verificare a comenzii. În a doua abordare, numită mobile picking, angajatul foloseşte un dispozitiv mobil pentru a scana fiecare produs din comandă, iar apoi colectează produsele în coşul fizic de cumpărături. Acesta este un proces de picking în doi paşi. Cu toate că această abordare s-a dovedit a fi eficientă în grupul Metro, o echipă de ingineri software ai Metro Systems a venit cu propunerea de a eficientiza şi mai mult acest proces prin introducerea abordării cu denumirea pick-by-vision. Această abordare nouă presupune utilizarea ochelarilor de realitate augmentată pentru a scana produsele prin simpla vizualizare a acestora atunci când sunt colectate în coşul fizic. Astfel se ajunge la un proces de picking într-un singur pas – practic se scurtează semnificativ timpul alocat activităţii, angajatul are mâinile libere (fără hârtie sau dispozitiv mobil), iar informaţia preluată de ochelari se transmite automat în sistemul informatic.
    Metro Systems România (parte din Metronom Germania) este axată pe furnizarea unei game largi de produse IT complete în domeniul wholesale, atât la nivel global, cât şi adaptate nevoilor locale pentru toate punctele de lucru Metro Cash & Carry din cele 26 de ţări din Europa şi Asia. Este centrul de servicii IT interne pentru Metro Group şi furnizează consultanţă specializată tuturor companiilor din grup. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Vlad Cojocaru, inginer software, full stack developer; Mihai Diac, inginer software, full stack developer; Aura Virgolici, engineering domain owner, doctor în informatică economică; Octavia Popescu, analist software, expert în analiza proceselor de business; Alexandra Burca, service owner first level support Metro C&C France.

    Elementul de noutate:
    Utilizarea ochelarilor de realitate augmentată şi adaptarea acestora prin conectarea unui mic dispozitiv de scanare a codurilor de bare în magazinele şi depozitele Metro. Construirea expertizei tehnice pentru dezvoltarea de soluţii de software cu realitate augmentată în Metro Systems.

    Efectele inovaţiei:
    Eficientizarea procesului de picking în magazinele şi depozitele METRO din toată lumea.

  • Sectorul IT din Europa Centrală şi de Est, în pas cu Occidentul

    Potrivit unor studii citate de reprezentanţii şcolii de programare Codecool, se preconizează că în anul 2020 pe piaţa europeană a muncii va fi un deficit de peste 670.000 de profesionişti în domeniul IT. În prezent este nevoie de personal calificat, mai mult decât oricând, pentru a permite Europei să îşi consolideze competitivitatea la nivel global, ţinând cont că inovarea în domeniul digital a devenit un factor-cheie. Întrucât decalajele ce ţin de salarii şi de ratele de angajare încep să dispară în Estul şi Vestul Europei, noi provocări precum competenţele diferenţiate, schimbările profesionale şi lipsa aptitudinilor de comunicare din domeniul IT trebuie să fie gestionate printr-un   sistem complex de educaţie şi formare profesională.

    Un studiu Codecool referitor la rata de angajare, salariile şi alte aspecte-cheie din domeniul IT din Europa evidenţiază nevoia acută de a descoperi noi principii de cooperare între factorii de decizie europeni, întreprinderi, învăţământul superior şi actorii din sectorul educaţiei private, pentru a putea genera forţă de muncă de calitate în acest sector.

    Forţa de muncă digitală din Europa: aproape 9 milioane de profesionişti 

    În 2018, circa 8,9 milioane de profesionişti au lucrat ca specialişti în domeniul IT&C în Uniunea Europeană – ceea ce reprezintă peste 3,9% din forţa totală de muncă din ţările participante la studiu. Acest lucru înseamnă că, în numai 10 ani, numărul de specialişti IT&C din Europa a crescut cu mai mult de 40%. În timp ce acţiunile de angajare sunt în continuare cele mai ridicate în Europa Occidentală, majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est, precum Cehia, Slovenia şi Ungaria deja depăşesc sau se apropie de media europeană.
    În timp ce extinderea ocupării forţei de muncă în domeniul IT dovedeşte că Europa ţine pasul cu liga mondială, cererea de competenţe în domeniul digital continuă să crească într-un ritm alert. În 2020, se preconizează că piaţa europeană a muncii va înregistra un deficit de peste 670.000 de profesionişti IT.
    Numărul de respondenţi care susţin că au întâmpinat dificultăţi în angajarea de forţă de muncă digitală în Europa Centrală şi de Est continuă să crească, Ungaria depăşind media (60%), în timp ce România (45%) şi Polonia (37%) se apropie cu paşi repezi – nu într-o manieră pozitivă.

    Cât valorează competitivitatea?

    Ca urmare a creşterii constante a cererii de pe piaţă, salariile din domeniul IT sunt extrem de competitive pe tot globul. Cu toate acestea, câştigurile depind fundamental de factori precum ţară, sex, vârstă, nivel de educaţie şi tipul de job. Salariile sunt de asemenea mai ridicate în cadrul companiilor mari, iar freelancerii tind să câştige mai mult decât angajaţii din firme. După cum arată statisticile, Europa este în continuare împărţită în două în ceea ce priveşte nivelul salariilor în domeniul IT. În acelaşi timp, creşterea salariilor în Estul Europei este cu mult peste nivelul inflaţiei ceea ce înseamnă o mărire reală a salariului de peste două ori mai mare decât rata din Europa de Vest. Industria IT a crescut recent în Europa de Est cu 7%, datorită cererii semnificative pentru serviciile IT tradiţionale din Europa Occidentală şi din SUA.

    Concret, în România, salariile în domeniul IT au crescut cu o rată anuală compusă de 11,53%. În Ungaria, conform ultimului sondaj al companiei Hays, salariile inginerilor de software de pe posturile de junior sunt de aproximativ 1672 de euro în medie, crescând exponenţial cu experienţa dobândită. Profesioniştii din domeniul IT din Polonia pot fi la fel de mulţumiţi, întrucât câştigă de două ori mai mult decât angajaţii din industria construcţiilor şi din sectorul de afaceri, având un salariu mediu de 1914 euro.

    În ceea ce priveşte nevoia de a forma profesionişti calificaţi în domeniul IT în număr cât mai mare, aproape toată Europa se confruntă cu aceleaşi provocări. Educaţia şi formarea axate pe competenţe devin din ce în ce mai importante deoarece un număr considerabil de posturi noi în zona IT necesită cunoştinţe de management şi comunicare, precum şi cunoştinţe lingvistice şi experienţă în managementul de proiect din diferite industrii, pe lângă cunoştinţelele de programare. Potrivit Eurostat, mai mult de două treimi din totalul specialiştilor IT au finalizat un nivel terţiar (ceea ce înseamnă clasificarea internaţională standard în domeniul educaţiei) al studiilor în Uniunea Europeană, care oferă cunoştinţe aprofundate, în timp ce programa este mai puţin flexibilă şi orientată către practică. 
     

  • Companiile româneşti deschid din ce în ce mai multe poziţii pentru tinerii neexperimentaţi

    Tinerii neexperimentaţi au din ce în ce mai multe deschideri în piaţa muncii în contextul în care speranţa lor de angajare a crescut în 2019, potrivit datelor platformei BestJobs.

    Astfel, 5.000 de poziţii care nu necesită experienţă au fost deschise de angajatori anul acesta pe piaţa din România.

    „Speranţa de angajare a tinerilor a crescut în primele nouă luni ale anului cu 15% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Candidaţii aflaţi la început de drum în carieră au putut aplica la peste 5.000 de joburi tip entry level (0-2 ani experienţă), disponibile în mare parte în Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi, Timişoara, Constanţa şi Braşov. Cele mai multe oferte de joburi entry level au fost în domenii precum BPO (Business Process Outsourcing) – 13%, IT – 9,6%, vânzări – 8%, financiar şi contabilitate – 6%, administrativ şi logistică – 4,71% sau resurse umane – 3,5%”, se arată în sondajul realizat de BestJobs.

    Mai mult, în primele nouă luni candidaţii au efectuat peste 120.000 de căutări pe platformăa de recrutare folosind sintagma „entry level”, iar companiile au primit în total peste 270.000 de aplicanţi.

    Anunţurile de recrutare care au strâns cei mai mulţi aplicanţi au fost în domenii precum vânzări, resurse umane sau financiar-contabil, cu până la 3.000 de aplicări pentru un job din aceste domenii.

    Companiile sunt nevoite să acopere cu 15% mai multe poziţii noi în ultimul trimestru din acest an comparativ cu perioada similară din 2018. Vor fi oportunităţi de carieră atât pentru persoanele cu experienţă, dar şi pentru juniori şi studenţi. Conform celui mai recent sondaj BestJobs, 70% dintre companiile sondate vor scoate până la 10 joburi noi pe piaţă în ultimele trei luni ale acestui an, iar 40% dintre acestea se vor adresa segmentului de candidaţi entry level.

     

     

     

  • Un angajat al unui aeroport a dezvăluit 5 secrete despre acestea. Care sunt lucrurile mai puţin cunoscute despre aeroporturile lumii

    Aeroportul imaginaţiei voastre arată probabil ca cel din filmul „Love Actually”: un loc în care oamenii se întâlnesc cu lacrimi de fericire în ochi şi apoi îşi încep aventurile. În viaţa reală, aeroporturile sunt lumi cu totul diferite, în care uneori oamenii poartă pijama în public, beau martini-uri la 8 dimineaţa şi ignoră toate regulile când vine vorba de alinierea pentru urcarea în avion, scriu jurnaliştii de la Bloomberg.

    Întâmplările de pe unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Statele Unite, Los Angeles International Airport (LAX), au inspirat chiar şi un serial, al cărei personaj central este Heather Locklear –  o superfemeie care administrează cei 55.000 de angajaţi ai aeroportului şi 240.000 de pasangeri zilnici. Seria a fost anulată după un singur sezon, deşi informaţiile din cadrul acesteia erau interesante.

    Potrivit lui James Janovec, administratorul operaţiunilor, din care a fost inspirat personajul lui Locklar, un avion decolează din 50 în 50 de secunde de pe LAX. Facilitatea are mai mulţi agenţi de securitate decât oriunde altundeva, care monitorizează circa 100 de pasageri într-un minut în cele mai aglomerate săptămâni.

    Ce au mai descoperit jurnaliştii de la Bloomberg despre LAX?

    1. Există anumite niveluri sociale în lounge-uri

    „Poţi să îţi dai seama când un client se află pentru prima dată în lounge fiindcă, fără excepţie, de fiecare dată fac un tur complet în căutarea celor mai bune locuri”, spune Anastasia Jenkins, care s-a ocupat de managenementul lounge-ului alianţei aviatice Star Alliance la aeroportul internaţional Los Angeles, încă de la deschiderea acestuia, în 2013. În fiecare zi, ea găzduieşte aproximativ 1.800 de călători internaţionali, care aşteaptă în medie aproximativ două ore pentru zborul lor în timp ce beau vin spumant gratuit (116.000 de sticle în 2018).

    2. Vedetele adevărate se urcă în avion printr-un terminal privat

    Majoritatea VIP-urilor care merg prin LAX folosesc un terminal separat. Private Suite este un club care se adresează doar membrilor şi care costă 4.500 de dolari anual, la care se adaugă minimum 2.700 de dolari la fiecare zbor.

    3. Ce poţi să faci cât timp aştepţi să te urci în avion? Pe LAX, aceasta este o întrebare de milioane de dolari. Vânzările de retail şi duty free-ul au generat vânzări de 205 milioane de dolari şi 234 milioane de dolari în ultimele 12 luni. LAX are un adaos comercial mai mare decât majoritatea aeroporturilor din Statele Unite – în creştere cu 18% peste preţul clasic de retail.

    4. Eşti scanat de 20 de ori înainte de vamă

    Dintre cei 34.000 de pasageri care ajung pe aeroportul LAX în fiecare zi, aproximativ 500 sunt selectaţi pentru filtre de securitate suplimentară, iar doi sau trei sunt trimişi înapoi de unde au venit.

    5. Diferite aeroporturi au propriile motive de alarmă. În Texas şi Arizona, spre exemplu, se consideră că armele sunt motive de alarme majore. Situaţia nu este la fel în California, unde acestea sunt stabilite mai des din cauza unor obiecte inofensive. „Ar trebui să vedeţi ce generează pe scannerele noastre o felicitare care include şi muzică”, spune Jeffries, precizând că echipa sa de specialişti în explozibil a avut circa 3.000 de apeluri în legătură cu hazarduri potenţiale în prima jumătate a anului. Acestea includ totul de la artificii, până la grenade inerte.

    O modalitate de a identifica aceste crize este cu ajutorul câinilor: în Statele Unite există 400 de câini cu o astfel de pregătire, care trec prin 12 săptămâni de antrenament astfel încât să dobândească abilitatea d a identifica sute de materiale explozibile doar mirosindu-le.

     

     

     

  • Ce spun experţii despre cât de mult timp ar trebui să stai într-o companie: După maxim cinci ani angajatul ar trebui să îşi facă bagajele şi sa plece

    Schimbarea frecventă a locului de muncă poate impacta negativ CV-ul unui angajat, însă acelaşi efect îl are şi stationarea pentru un timp îndelungat a angajatului în cadrul unei companii. Cinci ani este perioada maximă pe care angajatul ar trebui să o petreacă  într-o companie, sunt de părere experţii, scrie CNBC.

    „În opinia mea, o perioadă rezonabilă în care un angajat ar trebui să activeze într-o companie, este cuprinsă între trei şi maxim cinci ani”, susţine Suzy Welch, autoarea unora dintre cele mai bine vândute cărţi de dezvoltare personală şi carieră.

    Absolut niciun angajat nu ar trebui să se aştepte ca primul job să fie şi cel în care va rămâne până la pensionare sau până când economisesc suficienţi bani pentru a renunţa la job şi a trăi din acele economii. La un moment dat, orice angajat va părăsi postul pe care îl ocupă fie pentru că apar noi oportunităţi, fie pentru un salariu mai generos sau pentru că acel loc de muncă nu îi permite să se dezvolte pe plan personal. Potrivit lui Suzy Welch, această schimbare este un fenomen inevitabil, singura problema rămâne „când se decide plecarea”.

    „Acum multi timp, predomina o concepţie potrivit căreia toată lumea trebuia să termine o facultate pentru a se angaja într-o companie cu renume, care la final de carieră urma să îi organizeze angajatului o petrecere de retragere. Astăzi, economia se schimbă prea rapid pentru a mai permite oamenilor să petreacă o viaţă întreagă la un singur job”, a declarat Suzy Welch.

    Un alt motiv pentru care angajatul nu trebuie să depăşească acea perioadă de 5 ani de activitate în cadrul unui companii, este faptul că angajatorul va începe să se întrebe dacă un angajat vechi se poate adapta cerinţelor şi contextelor noi care apar. Angajatul ar trebui ca după cei maxim cinci ani să caute un alt job, înainte ca CV-ul său să fie „pătat” din cauza sarcinilor pentru care este nomnializat, şi pe care s-ar putea să nu le finalizeze în timp util sau potrivit cerinţelor.

    Există totuşi o excepţie de la  regula de 3-5 ani, şi ea ţine de pasiunea angajatului privind locul de muncă.

    „Dacă esti pasionat de ceea ce faci şi crezi că prin munca ta vei ajunge să ocupi o poziţie de top, rămâi acolo. Nu există niciun motiv pentru care să părăseşti acel post, mai ales dacă iubeşti ce faci şi dacă crezi că îţi rezervă un viitor strălucit” a mai spus Suzy Welch.

     

     

  • O generaţie care nu mai vrea şefi: Jumătate dintre români vor să fie antreprenori sau freelanceri

    Aproape jumătate dintre români nu mai vor să şefi, ci vor să fie antrepernori sau freelanceri, descoperă unul dintre cele mai recente sondaje derulate de platforma de recrutare eJobs România.

    „Pentru 48% dintre cei care au participat la cel mai recent survey derulat de eJobs România cariera ideală înseamnă să fie antreprenori sau freelanceri, în timp ce doar 36% sunt mulţumiţi de statutul de angajat full-time. 6,2% dintre respondenţi ar fi fericiţi dacă ar putea lucra doar part-time, în timp ce 9% nu au o perspectivă clară despre cum ar trebui să arate cariera ideală. Asta în ciuda faptului că aproape 60% dintre cei care au răspuns cred că este mai greu să fii antreprenor decât angajat.”, potrivit sursei citate.

    Astfel, întrebaţi care sunt domeniile în care ar vrea să îşi deschidă propriul business, majoritatea se uită spre alimentaţie şi HoReCa, fiind urmate de agricultură, vânzări, educaţie şi training.

    ”Statutul de antreprenor păstrează în continuare o aură de miraj pentru o parte din ce în ce mai mare dintre români. Deşi sunt conştienţi că nu este neapărat uşor, ba dimpotrivă, visează ca, la un moment dat, să-şi deschidă propria afacere sau să lucreze ca freelanceri. Iar această dorinţă este generată, în principal, de o nevoie mai mare de libertate şi autonomie. Cu toate acestea, doar 12% dintre participanţii la acest studiu sunt, în prezent, antreprenori sau freelanceri”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

    Atunci când vine vorba de avantajele vieţii de antreprenor, 7 din 10 români pun pe primul loc faptul că ar putea să lucreze într-un domeniu de care sunt cu adevărat pasionaţi. Alte ”beneficii” menţionate de aceştia sunt libertatea de a-şi alege singuri echipa cu care să lucreze, faptul că nu ar avea şefi sau că ar câştiga mai mulţi bani. Doar 37% cred că statutul de antreprenor le-ar oferi mai mult timp liber pe care să-l petreacă alături de familie şi de prieteni, potrivit eJobs.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

     

     

     

     

     

     

  • Reguli noi pentru angajarea străinilor în ţările UE. Ce s-a decis la Bruxelles

    “Autoritatea Europeană a Muncii reprezintă piatra de temelie a eforturilor noastre de a face ca normele UE în domeniul muncii să fie corecte, eficace şi aplicabile.

    Nu este de mirare faptul că această autoritate, atât de necesară, a fost înfiinţată într-un timp record. Autoritatea va asigura o mai bună informare a lucrătorilor şi a angajatorilor cu privire la drepturile şi obligaţiile lor şi va sprijini autorităţile naţionale din domeniul muncii în activităţile lor transfrontaliere.

    De toate acestea vor beneficia direct milioanele de europeni care locuiesc sau lucrează în alt stat membru, precum şi milioanele de întreprinderi care desfăşoară activităţi transfrontaliere în UE. Se face astfel încă un mare pas către o piaţă europeană a forţei de muncă integrată, bazată pe încredere, pe norme fiabile şi pe o cooperare eficace”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    Alături de preşedintele Jean-Claude Juncker, la ceremonia de inaugurare de la Bruxelles au participat şi prim-ministrul Slovaciei, Peter Pellegrini, în condiţiile în care Bratislava a fost aleasă pentru a găzdui autoritatea, vicepreşedinţii Comisiei Valdis Dombrovskis şi Maros Sefcovic, precum şi comisarul Marianne Thyssen.

    “Autoritatea Muncii va fi elementul care va asigura buna funcţionare a “motorului” pieţei interne. Va fi locul în care se vor obişnui să colaboreze şi să rezolve laolaltă probleme colegi din diverse autorităţi naţionale. Mobilitatea forţei de muncă se va desfăşura astfel într-un mod mai armonios, în avantajul a milioane de cetăţeni şi întreprinderi europene, care îşi exercită în fiecare zi dreptul la libera circulaţie”, a declarat comisarul european pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale, Competenţe şi Mobilitatea Forţei de Muncă, Marianne Thyssen.

    Consiliul de administraţie al autorităţii este format din reprezentanţi ai statelor membre, ai Comisiei, ai partenerilor sociali de la nivelul UE, ai Parlamentului European, precum şi din observatori din Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia şi reprezentanţi ai altor agenţii ale UE din domeniul ocupării forţei de muncă şi al afacerilor sociale. La 17 octombrie, aceştia vor avea o primă reuniune pentru a adopta deciziile necesare punerii în funcţiune a autorităţii şi pentru a face schimb de opinii cu privire la programul de lucru iniţial, scrie incont.ro