BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Diana Şoşoacă strânge semnături pentru a candida la alegerile prezidenţiale din luna mai

    Diana Şoşoacă şi-a anunţat intenţia pe Facebook.

    „Diana preşedinte 2025. Semnează pentru România. Puterea este în mâinile tale”, scrie în mesaj.

    La alegerile prezidenţiale de anul trecut candidatura Dianei Şoşoacă a fost respinsă de CCR. Judecătorii au stabilit că Şoşoacă nu poate candida pentru funcţia de preşedinte al României deoarece convingerile sale nu sunt compatibile cu valorile democraţiei. Judecătorii au mai spus că dacă Şoşoacă ar deveni preşedinte ar pune în pericol apartenenţa României la UE şi NATO.

  • Lasconi: Voi candida chiar dacă Nicuşor Dan nu se retrage

    „Ştiu că e o cursă electorală în care fiecare îşi face calcule. Calculele mele sunt foarte simple şi anume că am intrat în turul al doilea şi asta este o validare foarte clară. Acum e adevărat că suntem pe acelaşi culoar, avem un bazin electoral comun. În cazul în care Nicuşor Dan nu se retrage, vom merge în faţa alegătorilor şi ne vom spune care sunt planurile pentru România. Eu ştiu ce reprezint, dar abia aştept să aflu ce reprezintă şi Nicuşor”, spune Lasconi, în cadrul unei emisiuni difuzate la Antena 3 CNN.

    Întrebată dacă are susţinerea partidului USR, în urma unor informaţii potrivit cărora europarlamentarul Vlad Voiculescu l-ar susţine pe Nicuşor Dan, ea a răspuns că da.

    „(…) Am văzut tot felul de informaţii false, cum că şi domnul Bolojan ar fi susţinut de USR pentru o candidatură, ceea ce este fals. Vorbim despre fake news-uri. Am vorbit cu Vlad Voiculescu despre altă speţă şi mi-a comunicat şi acest lucru, că a fost întrebat şi el de mai mulţi jurnalişti. (…) Nu este adevărat. Inclusiv Vlad Voiculescu mă susţine pe mine. Tot USR-ul este în jurul meu, pentru că şi eu susţin USR-ul şi cred că fac lucruri bune pentru că am făcut un scor istoric”, adaugă Lasconi.

  • Nicuşor Dan: Vă propun o Românie onestă, în care să reconstruim instituţiile statului

    Nicuşor Dan spune că, atunci cţnd şi-a anunţat calitatura la Preşedinţie, a spus că România are trei probleme: instituţiile statului capturate de grupuri de interese, ţara nu are o direcţie şi divizarea societăţii.

    „Am propus un preşedinte care cunoaşte mecanismele administrative, mecanismele juridice, un preşedinte care poate să atragă forţele sănătoase ale societăţii pentru reforma statului. Am propus un preşedinte care să aducă împreună diferitele Românii şi am propus un set de valori ca onestitate, competenţă, muncă, curaj. În esenţă, vă propun o Românie onestă, în care să reconstruim instituţiile statului, astfel încât ele să funcţioneze pentru oameni. Campaniile electorale nu sunt despre politicieni. Campaniile electorale sunt despre comunităţi şi despre valorile acestor comunităţi”, a spus Dan.

    Acesta s-a referit la faptul că în România sunt mulţi oameni oneşti, competenţi, de bună credinţă, atât în ţară, cât şi în diaspora: „oamenii ăştia s-au unit de multe ori în momente de criză şi au salvat România. Vă invit să facem această campanie împreună”.

    Cu această ocazie, Nicuşor Dan anunţă lansarea site-ului său de campanie: „Vă invit să îl accesaţi şi să participaţi prin intermediul lui”.

  • Nicuşor Dan: Alegerile nu mai sunt despre partide şi sprijinul pentru ele

    „Noi am avut multe rânduri de alegeri după 89, în care a contat foarte mult filiera politică, sprijinul partidelor, mecanismele de partid. Nu mai suntem paradigma asta, suntem într-o ipoteză nouă, în care avem o opţiune, schimbăm tot dar părăsim direcţia pro-occidentală. Mai avem o opţiune, schimbăm fundamental modul în care funcţionează instituţiile statului român, păstrând însă sistemul democratic şi apartenenţa noastră la Uniune şi la NATO. Asta este direcţia pe care eu o propun şi aşa cum am spus, contează mult mai puţin sprijinul partidelor, logistica. Bineînţeles, contează foarte mult aderenţa oamenilor la aceste valori şi o să urmeze o campanie care fiecare dintre candidaţi îşi va expune programul, trecutul, lucrurile pe care le-a făcut pentru societate şi sunt convins că oamenii vor alege în cunoştinţă de cauză”, spune Nicuşor Dan.

    Acesta a precizat că se adresează atât simpatizanţilor USR, cât şi oamenilor care au simpatii pentru alte partide politice şi mai ales oamenilor care s-au săturat de toate partidele politice: „Despre asta va fi campania. Aşa cum am spus, românii au nevoie de un preşedinte care cunoaşte foarte bine mecanisme administrative, mecanisme juridice, au nevoie de cineva care a dovedit că se descurcă în situaţii complicate şi Bucureştiul este o situaţie complicată”.

  • Nicuşor Dan vrea să „învingă” boţii din social media cu mulţi voluntari în campanie

    „Voluntarii vor fi inima campaniei noastre. Vă propun o campanie cu mii sau poate zeci de mii de voluntari, care să se lupte şi să învingă campanii cu mii sau zeci de mii de boţi”, a declarat Nicuşor Dan.

    Pentru finanţarea campaniei prezidenţiale, el ţinteşte strângerea a 2 milioane de euro de la donatori, după ce în campania pentru Primăria Capitalei a reuşit să adune 500.000 de euro de la peste 3.000 de persoane.

    Site-ul lansat de acesta include şi o secţiune pentru formulare de semnături, fiind necesare 200.000 de semnături până pe 15 martie.

  • Iohannis: Aud voci că trebuie să vină cineva să explice ce s-a întâmplat la alegeri,scrie în decizie

    Declaraţiile au fost făcute luni, la Bruxelles.

    „S-a ajuns aici pentru că în Constituţie, CCR validează sau invalidează alegeri”, a explicat Klaus Iohhanis.

    „Aud voci în public că trebuie să vină cineva să explice ce s-a întâmplat… scrie în decizie”, a spus Iohannis referindu-se la hotărârea CCR.

    Întrebat fiind despre analiza Comisiei de la Veneţia, Iohannis a spus că este vorba despre propuneri despre cum ar trebui să fie abordate probleme asemănătoare.

    Parlamentul poate să ia documentul şi să pregătească modificări legislative, a precizat Klaus Iohannis.

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, participă luni, la reuniunea informală a liderilor Uniunii Europene pe teme de apărare, organizată la Bruxelles.

  • Avertismentul colosal al fondului Elliott: Criptomonedele susţinute de Trump ar putea dezvălui o manie speculativă ce va cauza haos global. Ce riscuri ascunde boom-ul criptografic şi cum poate afecta dolarul american

    Fondul de hedging Elliott Management a avertizat că adoptarea criptomonedelor de către administraţia Trump contribuie la alimentarea unei manii speculative, care ar putea duce la „haos” atunci când preţurile vor scădea brusc, informează Financial Times.

    Firma, cu active de 70 de miliarde de dolari, a criticat entuziasmul guvernului american pentru activele care au cunoscut creşteri rapide ale preţurilor, dar care nu au „niciun fundament real”. Aceasta a vizat şi politicienii care susţin criptomonedele, care ar putea deveni, în opinia lor, un rival al dolarului american, potrivit unei scrisori adresate investitorilor, consultată de FT.

    Fondul a declarat că „nu a mai văzut niciodată o piaţă ca aceasta”, referindu-se la frenezia speculativă care, în opinia sa, a pus stăpânire pe pieţele financiare. A menţionat şi boom-ul inteligenţei artificiale şi evaluările ridicate ale pieţei de acţiuni, considerându-le semne că investitorii „acţionează ca o mulţime de pariori sportivi”.

    „Criptomonedele reprezintă punctul de plecare” pentru creşterea speculativă pe pieţe, nu doar din cauza dimensiunii pe care au atins-o, ci şi din cauza „proximităţii percepute faţă de Casa Albă”, a adăugat firma.

    Potrivit Elliott Management, „colapsul inevitabil” al bulei criptografice „ar putea produce ravagii în moduri pe care nimeni nu le poate anticipa momentan”.

    Criticile aduse de Elliott faţă de poziţia Casei Albe privind criptomonedele sunt cu atât mai notabile cu cât fondatorul firmei, Paul Singer, este un donator republican de lungă durată, care a contribuit cu 56 de milioane de dolari în campaniile conservatorilor pentru alegerile din 2024, conform OpenSecrets. Singer, care a avertizat constant despre pericolele criptomonedelor, a criticat şi politicile economice ale lui Donald Trump. Cu toate acestea, a donat 5 milioane de dolari comitetului de acţiune politică „Make America Great Again” la ultimele alegeri, pentru a susţine preşedintele.

    Preţurile criptomonedelor au crescut semnificativ de la alegerea lui Trump în noiembrie, după ce acesta a promis că va transforma SUA în cea mai mare „superputere a bitcoinului la nivel global”. Bitcoinul a urcat de la aproximativ 70.000 de dolari înainte de alegeri la un nivel record de peste 100.000 de dolari.

    După învestirea sa, Trump a semnat un ordin executiv pentru a promova „leadership-ul SUA în domeniul activelor digitale şi al tehnologiei financiare, protejând în acelaşi timp libertatea economică” şi a înfiinţat un grup de lucru pentru a evalua crearea unui stoc naţional de active digitale.

    Scrisoarea lui Elliott subliniază şi „avantajul imens” al dolarului, în calitate de monedă de rezervă globală, şi pune întrebarea de ce guvernul SUA ar încuraja adoptarea de alternative, în contextul în care alte ţări încearcă să se desprindă de dolar.

  • Iulian Anghel, ZF. Povestea proastă a acestei guvernări: ieri au fost bani, azi nu mai sunt. Păi de ce i-aţi păpat pe toţi ieri? Ca să nu aveţi azi ce mânca?

    Vom intra în incapacitate de plată, dacă nu facem ceva, spune Ilie Bolojan, noul lider al PSD şi preşedinte al Senatului. Păi asta se ştia de luni de zile, nu trebuia să vină Bolojan să o spună. Doar la 11 luni din an (Finanţele nu au publicat situaţia la decembrie, deşi, în mod obişnuit, situaţia lunară a bugetului era publicată în ziua de 25 a lunii) bugetul a plătit doar pentru dobânzile la credite 2% din PIB-ul estimat, adică spre 6% din veniturile bugetului, în creştere cu 18% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aceasta este prima veste proastă, dar nu cea mai proastă dintre ele.

    Cea mai proastă veste, sau poveste, că veste nu mai e, este că în fruntea ţării sunt aceleaşi feţe. Iohannis e la locul lui, Ciolacu e la locul lui. Păi cum e Marcel Ciolacu încă premier când el a dus bugetul ţării unde l-a dus, cu largul acord al “Faraonului”, cum il numeşte de acum presa generalistă pe Klaus Iohannis, din cauza felului în care s-a comportat în vremea mandatelor lui în fruntea ţării?

    Dacă România este într-o situaţie bună azi, şi este într-o situaţie bună încă, chiar dacă creşterea economică va fi aşa şi aşa, adică nici dezastru nici minune, e pentru că companiile mari, mici, şi-au văzut de treabă, nu e niciun merit aici al guvernului.

    Bolojan spune că trebuie ceva măsuri de reducere a cheltuielilor statului. Trebuia de mult. Dar partidul lui a cheltuit, din fonduri publice, 2,5 milioane de euro (sursa Snoop.ro) pentru promovarea unei cărţi stupide a fostului lor candidat prezidenţial, cica erou în luptele din Nasiriah, care s-a făcut de râsul lumii la alegeri, cu toată propaganda deşănţată a partidului său cu panourile lui de promovare a unei cărţi idioate. Şi acum veniţi voi, aceeaşi, şi reformaţi ţara?

    Aşa, parafrazând butada: “Aşadar şi prin urmare, grecii fac comert pe mare/ Prin urmare, aşa deci, este vorba despre greci”, putem continua aşa: “Aşadar şi prin urmare proştii fac comerţ cu voturi..”

    Povestea cea mai proastă din toate poveştile proaste e că oamenii văd asta şi nu sunt proşti. Oamenii văd că cei pe care i-au respins în alegeri sunt bine-mersi la locul lor. Şi că votul lor este nesocotit.

    Simplu şi până la capăt: Iohannis nu are ce căuta în fruntea ţării pentru că mandatul lui e în afara mandatului obţinut de la cetăţeni, iar Ciolacu nu are ce căuta în fruntea guvernului, pentru că votul popular l-a respins.

    Aşa trebuie judecat, dacă suntem zdraveni la cap. Asta dacă nu vrem ca ţara să alunece într-un extremism pe care nimeni nu-l va mai putea controla.

    Sunt convins că şi în PSD şi în PNL sunt oameni care pot să conducă România, alţii decât cei care i-au compromis şansele tocmai când făcea eforturi să se apropie de pisc.

    În frunte guvernului nu poate rămâne un om care a dus deficitul bugetar la 8% din PIB în alegeri, ca să vină mai apoi, după o lună, şi să spună că “nu mai am bani”, asta e! Păi de ce ţi-ai băut măi salariul într-o singură zi, nu puteai bea şi tu mai eşalonat?

    Cu Iohannis la Cotroceni şi cu Ciolacu la Victoria, cred că lucrurile vor arăta rău pe viitor.

     

     

     

     

     

     

  • Lukaşenko obţine un nou nou mandat de preşedinte în Belarus cu un rezultat de aproape 87%

    Alexander Lukaşenko şi-a prelungit conducerea de 31 de ani cu o victorie zdrobitoare în alegerile prezidenţiale, potrivit rezultatelor preliminare de luni citate de Reuters.

    „Puteţi felicita Republica Belarus, am ales un preşedinte”, a declarat şeful Comisiei Electorale Centrale, Igor Karpenko, într-o conferinţă de presă organizată luni.

    Conform rezultatelor publicate pe contul Telegram al Comisiei Electorale Centrale, Lukaşenko a obţinut 86,8% din voturi la alegerile de duminică.

    Politicienii europeni au spus că votul nu a fost nici liber, nici echitabil, deoarece mass-media independentă este interzisă în fostul stat sovietic şi toţi liderii ale opoziţiei au fost trimişi în închisoare sau au fost nevoiţi să fugă în străinătate.

  • După ce au transformat alegerile din România într-un adevărat fiasco, reţelele sociale influenţează tot mai mult chiar şi cea mai puternică economie europeană

    Platformele de socializare joacă un rol tot mai important în campaniile electorale din Germania, favoarizând polarizarea şi amplificând mesajele partidelor populiste precum AfD. De la TikTok la X, reţelele devin teren de confruntare politică, unde dezinformarea şi algoritmii influenţează opinia publică şi deciziile alegătorilor. Ce rol ar trebui să joace platformele de socializare sau ar trebui să joace vreun rol?

    Cum va modela social media campania electorală din Germania, cea mai mare economie a Europei?, se întreabă Deutsche Welle, cu ochii fiind pe rezultatul tulburător al votului din SUA şi pe scorurile excepţionale obţinute în alegerile locale de Alternativa pentru Germania, un partid de extremă dreapta. Un răspuns poate fi găsit la revista Wired, care prezintă un studiu unde se arată că TikTok i-a împins pe alegătorii tineri germani spre AfD.

    Liderii partidelor tradiţionale din Germania sunt în mod clar îngrijoraţi de ascensiunea partidelor populiste, scrie DW. AfD şi-a asigurat puţin peste 30% din voturi la ultimele alegeri locale din landurile Turingia şi Saxonia, rezultate la care a contribuit eficienţa partidului în a ajunge pentru prima dată la votanţi pe TikTok. Matthias Kettemann, expert în reglementarea internetului şi în dreptul media la Universitatea din Innsbruck, din Austria, crede că este imposibil de spus exact ce impact au reţelele sociale în modelarea opiniei publice şi în mod mai larg a proceselor democratice de luare a deciziilor.

    Cu toate acestea, ceea ce este clar este că tot mai mulţi oameni folosesc reţelele sociale şi că există o tendinţă generală spre polarizare. „Partidele din extrema dreaptă şi extrema stângă tind să se descurce mult mai bine pe reţelele de socializare, deoarece de obicei au poveşti mai uşor de înţeles şi care, la rândul lor, stimulează implicarea ajutate de algoritmii de amplificare ai platformelor”, a explicat Kettemann pentru DW. Observatorii sunt, de asemenea, atenţi la influenţa tot mai mare a unor vedete precum Elon Musk, cel mai bogat om din lume şi CEO al platformei X, care a fost, probabil, cel mai mare aliat al lui Trump în campania care l-a readus pe acesta la Casa Albă. După ce guvernul de coaliţie al Germaniei s-a prăbuşit pe 6 noiembrie, Musk s-a referit în mod repetat la liderii de centru-stânga ai Germaniei cu descrierea de „proşti”. Între timp, vice-cancelarul şi ministrul economiei Robert Habeck, de la Partidul Verzilor din Germania, a făcut o surpriză şi a revenit pe platforma de microblogging după o pauză de şase ani, spunând că nu crede că este corect să lase X pe seama „trâmbiţelor şi populiştilor”. „Cea mai importantă problemă este dezinformarea începând de la vârf”, a atenţionat Jörg Hassler, expert în comunicare digitală şi politică la Universitatea Ludwig Maximilian din München.

    El a spus că liderii politici se concentrează acum mai mult pe atacuri la persoană asupra concurenţilor lor sau pe a se angaja în dezbateri pe probleme secundare, cum ar fi data alegerilor. În timpul unei dezbateri din Bundestag, liderul de centru-dreapta al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) Friedrich Merz şi-a exprimat dezgustul faţă de videoclipurile false despre el generate de AI, care au circulat online şi au fost distribuite pe reţelele de socializare pentru a-l defăima. „Faptul că acestea sunt postate şi transmise de parlamentarii social-democraţi oferă o idee despre tipul de campanie electorală pe care, evident, sunteţi pregătiţi să o conduceţi aici, în Germania”, a spus Merz. „Problemele importante sunt cât de bine se descurcă economia, dacă statul este capabil să ofere bunăstare oamenilor şi aşa mai departe, dar se pare că politicienii nu sunt interesaţi să vorbească despre acestea”, a spus Kettemann. În timp ce instrumentele de campanie dezvoltate în SUA sunt supuse unor limite legale şi de reglementare stricte în Germania, de exemplu prin legile privind protecţia datelor şi legile privind finanţarea partidelor, reţelele sociale au devenit o parte importantă a ecosistemului media hibrid, în care informaţiile circulă între reţelele sociale şi instituţiile media tradiţionale. „Nu poţi câştiga alegeri pe reţelele de socializare, dar le poţi pierde”, a spus Hassler.

    El a arătat exemplul lui Armin Laschet, care a candidat pentru CDU la funcţia de cancelar în alegerile federale din 2021. Campania lui Laschet a fost efectiv distrusă după ce politicianul a fost filmat râzând în timpul unei vizite oficiale în Rhein-Erft-Kreis, o regiune a Germaniei devastată de inundaţii extreme în iulie 2021. Indignarea s-a răspândit pe X, numit atunci Twitter, folosind hashtag-ul „#laschetlacht” („#râseteleluilaschet”). Pentru prima dată, în 2022 mai mulţi cetăţeni germani au declarat că urmăresc ştirile mai degrabă online decât la televizor, după cum se arată în sondajul anual al Institutului Reuters pentru Studiul Jurnalismului. Potrivit studiului media din 2024 al radiodifuzorilor publici germani ARD şi ZDF, doar o mică parte (7%) din populaţia germană foloseşte X în mod regulat, în comparaţie cu Instagram (37%), Facebook (33%) şi TikTok (18%).

    „Cea mai importantă problemă este dezinformarea începând de la vârf”, a atenţionat Jörg Hassler, expert în comunicare digitală şi politică la Universitatea Ludwig Maximilian din München. El a spus că liderii politici se concentrează acum mai mult pe atacuri la persoană asupra concurenţilor lor sau pe a se angaja în dezbateri pe probleme secundare, cum ar fi data alegerilor.

    Un alt factor important în viitoarele alegeri federale, a spus Kettemann, va fi rolul actorilor străini care folosesc operaţiuni de dezinformare, de exemplu fermele de boţi şi „campaniile întunecate” pe aplicaţii de mesagerie precum Telegram şi WhatsApp, pentru a împinge anumite idei. AfD şi noua Alianţă de stânga Sahra Wagenknecht (BSW) au funcţionat pe platforme pro-Rusia, conservatoare din punct de vedere social, antiimigraţie şi antiecologiste. „Ştim, de exemplu, că Rusia preferă anumite partide politice din Germania faţă de altele.

    Vrea să exacerbeze tendinţele de polarizare în cadrul societăţii germane, şi aceasta este o ameninţare de care ar trebui să fim foarte conştienţi în perioada premergătoare alegerilor pentru Bundestag”, a spus Hassler. UE a introdus deja un set cuprinzător de reglementări pentru reţelele sociale şi pieţele digitale cu Digital Services Act (DSA), care are ca scop prevenirea activităţilor ilegale şi dăunătoare online, precum şi a răspândirii dezinformării. În constatările preliminare emise în iulie, autorităţile de reglementare din UE au constatat că X încalcă DSA, afirmând că sistemul de verificare „înşală utilizatorii”, că platforma nu respectă „transparenţa necesară privind publicitatea” şi „nu oferă acces cercetătorilor la datele sale publice”. Provocarea acum va fi implementarea legislaţiei, a spus Kettemann, iar asta oricum nu se va întâmpla la timp pentru alegerile federale germane din februarie. „Unele platforme precum X nu par să coopereze în niciun fel cu regulile UE, aşa că va fi destul de dificil să aducem această platformă la conformitate cu valorile democratice şi cu regulile UE”, a spus el.

    Acest lucru ar putea fi şi mai dificil în viitor, deoarece rolul lui Musk creşte în procesul de elaborare a politicilor americane, a spus Kettemann, după ce vicepreşedintele ales al SUA, JD Vance, a sugerat că SUA şi-ar retrage sprijinul pentru NATO dacă UE ar încerca să reglementeze X. Kettemann a îndemnat partidele tradiţionale ca, pe măsură ce tot mai mulţi alegători, în special tinerii, se informează despre politică şi afacerile mondiale pe reţelele de socializare, să-şi intensifice activităţile pe reţelele de socializare, deoarece nu ar trebui să lase câmp liber actorilor de dezinformare. „Trebuie să luptăm”, a spus el. Iar până la alegeri, TikTok lucrează. Tinerii germani care căutau pe această platformă de socializare partide şi candidaţi au primit în mod disproporţionat conţinut legat de AfD, arată o analiză distribuită de WIRED. TikTok a ajutat la promovarea partidului politic de extremă dreaptă în rândul tinerilor alegători înaintea alegerilor europarlamentare, chiar şi atunci când aceştia căutau în aplicaţie alte partide politice sau politicieni, au găsit analiştii de la think tankul AI Forensics and Interface, specializat în tehnologia informaţiei. Cercetătorii au descoperit că, într-un sfert din cazuri, tinerii utilizatori din Germania care căutau în aplicaţie anumite partide politice şi pe politicienii acestora în săptămânile premergătoare votului din 5 iunie au primit în schimb sugestii pentru alte partide. În majoritatea acestor cazuri, li s-au oferit sugestii legate de AfD.

    Este deja bine documentat că AfD a folosit cu succes TikTok pentru a răspândi extremismul şi dezinformarea către un public mai tânăr, dar noua cercetare sugerează că grupul de extremă dreaptă, care a fost etichetat „extremist” de către un tribunal german la începutul acestui an, a fost ajutat de chiar algoritmul TikTok. TikTok, căruia i s-a furnizat o copie a raportului final înainte de publicare, nu a contestat rezultatele cercetării, dar a precizat că, în trecut, a făcut ca unele conturi legate de AfD să nu fie eligibile pentru recomandări de căutare ca urmare a încălcărilor regulilor privind conţinutul. „Pentru căutarea obişnuită, veţi vedea că AfD apare mai des, deoarece AfD este mai prezent pe TikTok, dar pentru sugestiile de căutare există şi acest aspect algoritmic în care cineva ia decizia de a lega aceste două căutări”, a explicat Martin Degeling, care urmăreşte sistemele de recomandare bazate pe IA la Interface. „Tu cauţi Partidul Verzilor şi apare AfD, cauţi CDU şi apare AfD, dar când cauţi AfD, nu apare niciun alt partid.”

    Cercetătorii spun că descoperirile lor nu dovedesc nicio colaborare activă între TikTok şi partidele de extremă dreaptă precum AfD, dar că structura platformei le oferă actorilor cu rol negativ o oportunitate de a-şi răspândi mesajele mai bine. „Funcţiile încorporate ale TikTok, cum ar fi sugestiile «Alţii mai caută şi» oferă un spaţiu slab moderat de care extrema dreaptă, în special AfD, poate profita”, spune Miazia Schüler, cercetător la AI Forensics. „În timpul alegerilor, TikTok nu oferă o vizibilitate egală tuturor partidelor şi, practic, creează sugestii care nu se bazează pe conţinutul din interiorul aplicaţiei”, spune Salvatore Romano, şeful de cercetare la AI Forensics, adăugând că cercetările efectuate în Franţa, Polonia, Italia şi alte ţări ale UE au constatat că „un conţinut la fel de problematic a fost afişat” şi acolo.

    TikTok asigură că a pus în aplicare instrumente specifice fiecărei ţări pentru a combate răspândirea dezinformării în timpul alegerilor UE. „Protejăm integritatea platformei noastre prin aplicarea proactivă a politicilor ferme împotriva dezinformării electorale şi a discursurilor instigatoare la ură şi conectând oamenii la informaţii de încredere din centrele noastre electorale, care au primit peste 7,5 milioane de vizite înainte de alegerile UE”, a declarat purtătorul de cuvânt al TikTok Ariane de Selliers pentru WIRED. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că într-o treime din căutări utilizatorilor li s-au prezentat sugestii de căutare pe teme conspirative şi în stil clickbait, care nu aveau prea mult de-a face cu termenii căutaţi.

    Când căutau conţinut legat de Verzi, un partid politic din Germania, sugestiile de căutare TikTok au inclus „soţia lui Habeck pleacă”, o referire la liderul Partidului Verzilor şi la vicecancelarul german Robert Habeck. Sugestia a fost inclusă chiar dacă nu există nicio substanţă în spatele informaţiei şi nu există videoclipuri pe TikTok care să aibă legătură cu aceasta. „Sugestia insinuează o curiozitate asemănătoare bârfei bazată pe răspândirea de informaţii false de dragul unui titlu aparent demn de ştire, care are puţine implicaţii politice”, au scris cercetătorii în analiza lor.

    TikTok nu a răspuns la întrebarea cum sau de ce au fost sugeraţi aceşti termeni de căutare. Alte exemple includ promovarea sugestiilor de căutare aleatorii în stil clickbait, cum ar fi „prinţesă bisexuală” atunci când este căutat Partidul Social Democrat sau sugestii care provoacă teamă precum „Ultimul avertisment al lui Putin” atunci când sunt căutaţi Verzii. Chiar dacă utilizatorii nu dau clic pe niciuna dintre sugestiile de căutare din aplicaţie, doar vizualizarea sugestiilor este suficientă pentru a face ca termenii să rămână în mintea oamenilor şi, cu cât sugestiile sunt mai extreme, cu atât este mai probabil ca ei să îşi amintească de ele. Prin cercetările efectuate anul trecut de Interface and AI Forensics s-a descoperit că utilizatorii cărora li s-au prezentat o serie de sugestii de căutare au ales cel mai adesea titlul cel mai sugestiv pe care să facă clic. Într-un caz, titlul: „Olaf Scholz Caught in a Club” a primit de trei ori mai multe clicuri decât orice alt termen de căutare sugerat. Sugestiile de căutare pe TikTok sunt create pe baza unei combinaţii de factori, inclusiv videoclipurile recente, comentariile şi termenii populari în căutări.

    Un alt factor important în viitoarele alegeri federale, a spus Kettemann, va fi rolul actorilor străini care folosesc operaţiuni de dezinformare, de exemplu fermele de boţi şi „campaniile întunecate” pe aplicaţii de mesagerie precum Telegram şi WhatsApp, pentru a împinge anumite idei.

    „Oamenii îşi amintesc de fapt aceste titluri de bârfă sau clickbait care sunt păstrate în sistem fără a avea de fapt conţinut care să le susţină”, a spus Degeling. „Este o dovadă că sugestiile de căutare, de la sine, indiferent dacă există vreun videoclip legat de ele, rămân de fapt în mintea oamenilor.” Cercetările efectuate de Interface and AI Forensics au descoperit că 67% dintre utilizatorii TikTok cu vârsta între 18 şi 25 de ani din Germania au folosit frecvent funcţia de căutare a aplicaţiei, ceea ce aminteşte de cercetările Adobe publicate la începutul acestui an, potrivit cărora 40% dintre americani folosesc TikTok ca motor de căutare, iar utilizatorii din generaţia Z se bazează mai mult pe el decât pe Google.

    TikTok a spus că mulţi factori contribuie la recomandarea unui termen de căutare şi la ce cuvinte cheie sunt sugerate, inclusiv comentariile şi căutările frecvente făcute după vizionarea unui videoclip. Conform acestui raport, algoritmii de recomandare TikTok sunt proiectaţi pentru a creşte implicarea, dar nu ţin cont întotdeauna de riscurile sociale asociate unor astfel de sugestii. Această constatare ridică întrebări privind responsabilitatea platformelor de socializare în context electoral, mai ales având în vedere efectele pe termen lung asupra opiniilor şi alegerilor politice ale utilizatorilor.   

    Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru