BusinessMagazin

Tag: afaceri de la zero

  • Un alt fel de aur negru

    Cristi Cojocariu are 25 de ani, iar prima cafea de specialitate a băut-o când avea 19 ani, în 2017, în localul unui fotograf din Myanmar. Tot atunci şi acolo a văzut pentru prima dată cu ochii lui cum arată arborii de cafea, „tolăniţi” pe marginea drumului şi plini de fructe roşii. A păstrat experienţa în suflet şi în minte şi a găsit în ea resurse pentru o nouă traiectorie.

     

    Întorcându-mă la Londra, unde studiam artă şi industrie digitală, specializarea fotografie, la University of East London, am început să caut cafenele de specialitate, să întâlnesc oameni pasionaţi de acest domeniu. Mi-a atras atenţia site-ul celor de la Artisan Coffee School din Londra, unde am absolvit cursul de Introduction to Coffee”, povesteşte azi Cristi Cojocariu. Au urmat câţiva ani în care şi-a desăvârşit arta preparării cafelei în propriile ceşti, fiind home barista, pasionat de cafeaua de specialitate până la ultima picătură. Îl interesa tot traseul, de la recoltare şi până la prăjire, apoi mai departe la gust, aşa că, fiind conştient că dintr-o pasiune aşa mare se pot naştere lucruri măreţe, a decis că este timpul pentru pasul următor. „Anul 2020 a fost cel în care am absolvit facultatea şi anul în care, «datorită» pandemiei, am reuşit să mă concentrez pe ceea ce astăzi este Roastery 29.” Adică o prăjitorie din Sibiu, pentru cei măcar la fel de pasionaţi de cafea precum Cristi.

    Iniţial, a încercat să acceseze fonduri prin programul guvernamental Start-Up Nation, însă cum programul întârzia să se lanseze, şi-a făcut curaj şi a ales să pornească la drum cu fondurile de care dispunea la acel moment şi cu ceva ajutor din familie.

    Octombrie 2021 este luna în care a prăjit primele şarje în prăjitoria proprie, adică patru saci de cafea cu o masă totală de aproximativ 250 de kilograme. „Folosesc un prăjitor de 2,5 kilograme în flux de aer cald. Roastery 29 are o abordare sustenabilă în ceea ce priveşte achiziţionarea boabelor de cafea – colaborăm cu ferme de cafea din diferite regiuni ale lumii pentru a asigura calitatea şi sustenabilitatea producţiei. Ne străduim să ne asigurăm că fermierii sunt plătiţi echitabil pentru cafeaua pe care o produc şi colaborăm cu cei mai buni parteneri care importă cafeaua în Europa, cu unii legând chiar şi prietenii. Principalii furnizori de cafea verde sunt din Belgia şi Austria.”

    Cafeaua de la Roastery 29 se găseşte astăzi în mai multe cafenele de specialitate din Bucureşti, Miercurea Ciuc, Tulcea, Craiova, Timişoara, Botoşani, Cluj-Napoca, Mediaş şi Sibiu.

    Cristi îşi aminteşte că lansarea propriu-zisă pe piaţă a fost la târgul de Crăciun din oraşul lui natal, Sibiu, iar primul parteneriat încheiat a fost cu o cafenea mobilă locală care a ales să prepare pentru clienţi cafeaua prăjită de Roastery 29. Astăzi, ingredientul-minune se găseşte în mai multe cafenele de specialitate din Bucureşti, Miercurea Ciuc, Tulcea, Craiova, Timişoara, Botoşani, Cluj-Napoca, Mediaş şi Sibiu. „Am dezvoltat şi un magazin online, unde clienţii pot comanda o gamă variată de origini, în prezent având disponibile 17 cafele diferite, cu preţuri începând de la 47 lei pentru 250 de grame. Ne propunem să aducem şi să prăjim cafele cât mai interesante, accesibile pentru cât mai mulţi consumatori. În fiecare lună oferim un pachet de trei cafele, denumit Roaster’s Choice, o variantă foarte bună pentru cei ce vor să încerce mai multe origini, mergând pe mâna noastră în alegerea acestora.” Cristi îşi ia în serios rolul de educator în lumea cafelei, aşa cum, de altfel, şi el s-a educat în ultimii ani, aşa că una dintre misiunile lui în 2023 este să încerce să schimbe percepţia despre cafeaua de specialitate în HoReCa. „Sunt foarte multe restaurante care investesc mult în designul interior, în pregătirea personalului şi în meniuri cu texturi şi arome fantastice, dar care nu pun accent pe calitatea cafelei, neştiind poate că un astfel de meniu ar trebui să fie încununat de o cafea pe măsură, o cafea de calitate, cu aciditate medie şi corp plin.” Al doilea ţel al fondatorului Roastery 29 este, evident, să crească businessul, mai exact să tripleze cifra de afaceri. Până acum el s-a ocupat singur de tot ce ţine de prăjitorie – de la selecţia de cafea verde pe care o achiziţionează, prăjirea acesteia, ambalare, distribuţie şi până la social media, marketing şi relaţia cu partenerii – clienţi şi furnizori. Cum cafeaua este însă liant între oameni, şi Roastery 29 ar putea să coaguleze în viitor o întreagă echipă. 

    „Am dezvoltat şi un magazin online, unde clienţii pot comanda o gamă variată de origini, în prezent având disponibile 17 cafele diferite, cu preţuri începând de la 47 lei pentru 250 de grame.

    Cristi Cojocariu, fondator Roastery 29

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Brutăria Claudia – brutărie (Floreşti, jud. Cluj)

    Fondatoare: Claudia Crişan

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: judeţul Cluj

    Fructy – sucuri din fructe (Cluj)

    Fondator: Cristian Gherle

    Investiţie iniţială: 45.000 de euro

    Prezenţă: în restaurante, cafenele, depozite angro din judeţul Cluj

    Baie la pachet – servicii de amenajare a băilor (Bucureşti)

    Fondatori: Alex şi Raluca Petrea

    Investiţii: 10.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Camping Fain – spaţiu de cazare (Lunca Bradului, jud. Mureş)

    Fondator: George Alistar

    Investiţii: câteva sute de mii de euro

    Cifră de afaceri în 2022: peste 300.000 de lei (60.000 de euro)

    Prezenţă: judeţul Mureş

    Gallantique – decoraţiuni handmade (Berceni, jud Ilfov)

    Fondatoare: Simona Gherasim

    Cifră de afaceri în 2022: 220.000 de lei (44.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Doi fraţi din Amara au decis ca, pe lângă locul de muncă, să mai dezvolte şi o afacere. Ce culturi exotice au ei şi cum reuşesc să se descurce în lupta cu giganţii externi

    Pe fraţii Florin şi Daniel Toma îi cheamă la unison, de nouă ani încoace, Toma Sparanghel, aşa cum îi identifică cel mai uşor aceia care ajung la ei. Acesta a devenit, de altfel, şi brandul lor, sub care funcţionează afacerea în producţia şi vânzarea de sparanghel, o legumă care a câştigat tot mai mulţi adepţi pe piaţa din România.

    Prin anul 2011, am citit un articol în care erau descrise beneficiile sparanghelului, atât din perspectiva consumului acestuia, cât şi din cea a profitabilităţii unei culturi. Am cumpărat seminţe şi am încercat să ne facem propriile rădăcini. Neavând experienţă, plantele au ieşit firave”, îşi amintesc fraţii Toma din Buzău. În 2012, şi-au cumpărat din Germania coroanele necesare pentru a înfiinţa o cultură, acesta fiind modul de înmulţire a legumei, a cărei rădăcină se formează ca o coroană. S-au documentat mai bine şi au reuşit să aibă o producţie bună, iar de aproximativ nouă ani produc rădăcini de sparanghel atât pentru ei, cât şi pentru cei care îşi doresc o astfel de cultură.

    Desigur, ei vând şi leguma ca atare, direct pentru consum. „Plăcându-ne atât de mult ceea ce facem, am decis să încercăm şi cu o altă legumă: broccolini. Astfel, din 2019 producem broccolini de două ori pe an. Iar mai nou, încercăm să promovăm şi kalettes, o încrucişare între varza de Bruxelles şi varza kale. Această legumă câştigă din ce în ce mai mult teren în ţări precum Germania, Anglia, Spania, fiind apreciată pentru proprietăţile ei nutritive”, spune Daniel Toma.

    Îşi aminteşte că, în primii ani, lucra la jobul lui de zi cu zi în Bucureşti în sezoanele reci, iar la începutul primăverilor venea la Amara, în judeţul Buzău, pentru a se ocupa de cultura de sparanghel. Deoarece suprafeţele culturilor au crescut şi implicit şi volumul de muncă, Daniel a decis că este momentul să se mute definitiv în casa bunicilor, unde, de altfel, îşi petrecuse prima jumătate a copilăriei. „Când am înfiinţat prima cultură, investiţia a fost de câteva mii de euro. Am achiziţionat material săditor – coroanele de sparanghel, terenul şi câteva utilaje agricole.”

    Businessul celor doi fraţi a devenit tot mai cunoscut de la un an la altul în rândul consumatorilor de sparanghel, iar pentru a-şi creşte portofoliul, fraţii Toma au căutat soluţii de a ajunge cu legumele şi în alte oraşe, nu doar în Bucureşti. „Rădăcinile le distribuim în special persoanelor fizice care doresc să aibă sparanghel în propria grădină. În cei aproximativ nouă ani de când le comercializăm, coroanele de sparanghel produse de noi au ajuns în toate zonele ţării, inclusiv în zonele de munte, unde, din spusele clienţilor, acestea s-au adaptat fără probleme.

    Aprovizionăm cu sparanghel şi broccolini câteva băcănii şi restaurante, iar de anul trecut am început să colaborăm şi cu câteva hipermarketuri online.” Toma Sparanghel se poate găsi astfel în restaurante precum Kané, Voilà Bistro, Il Locale, FAYN Urban Eatery şi La Cuptor din Sibiu. Prin platforma verdefood.ro, legumele au fost distribuite şi către Arzu şi Le Bab, iar din aprilie anul trecut, sparanghelul cultivat în Buzău poate fi găsit pe Freshful.ro, Froopt.ro şi Sezamo.ro. „Până acum am mai colaborat şi cu băcănii precum Nasul Roşu, Băcănia Veche, Natura în Bucate din Braşov şi La Frutteria din Râmnicu Vâlcea.”

    De circa patru ani, Florin şi Daniel Toma încearcă să vândă şi hipermarketurilor, însă, spun ei, nu au reuşit să le acceseze, preferate rămânând legumele din import. Nu se împiedică însă de niciun obstacol şi continuă să ducă businessul mai departe, construit pe rădăcini solide.

    „Munca în agricultură este grea, dar are şi părţile ei frumoase. Dacă îţi place cu adevărat ceea ce faci, treci mai uşor peste impedimentele care apar şi nu renunţi, ci din contră, cauţi soluţii. De exemplu, anul trecut am avut o mare problemă cu seceta. Ca în niciun an, au secat fântânile. Aşa că astă iarnă m-am apucat de forat una, de la zero. M-am documentat, am cumpărat cele necesare şi m-am apucat de treabă”, spune Daniel Toma.

    Aşa cum a făcut şi când a început să cultive sparanghel. Pentru că fără perseverenţă nu ar fi ajuns niciodată unde este astăzi Toma Sparanghel.   

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Katerini – atelier de accesorii pentru femei (Bucureşti)

    Fondatoare: Ecaterina Colasîz

    Investiţii: câteva zeci de mii de euro

    Cifră de afaceri în 2022: peste 100.000 de euro

    Prezenţă: în magazine din Bucureşti, Constanţa, Braşov, Iaşi, în Italia, la Bari şi Milano, dar şi în Israel, la Nazareth, la târguri de antreprenori precum Mezanin Market şi Dichisar

    Lapterra – laborator de cofetărie (Suceava)

    Fondatoare: Andreea Druţă

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 1 mil. lei (200.000 de euro)

    Prezenţă: online şi în Suceava

    My Grace – magazin online de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatori: Cristina Ispăşoiu şi Claudiu Davidoiu

    Cifră de afaceri lunară: 1.000 de euro

    Prezenţă: online

    Muvin – concept de containere ce pot deveni case, spaţii de birouri sau cafenele (Târgu-Mureş)

    Fondatoare: Maria Precub

    Cifră de afaceri în 2022: 600.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Manufacturier – atelier de aranjamente florale (Târgovişte)

    Fondator: Alexandru Oproiu

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Prezenţă: online şi în Târgovişte

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce sunt răstăuţele şi cum au fost transformate într-o afacere profitabilă de o româncă din Baia Mare

    Răstăuţele sunt mai popular cunoscute ca tăiţei. Cu toţii îi ştim şi cei mai mulţi îi şi consumăm. Ei bine, undeva în Baia Mare, Anca Vălean şi-a asumat rolul de „responsabil răstăuţe”, fiind cea care a plămădit o afacere cu un produs la care puţini s-ar fi gândit, dar care dă savoare mâncărurilor cu care este compatibil. Răstăuţe Maramureşene, brandul de pe eticheta produselor fabricate în atelierul pe care l-a întemeiat, are în spate o poveste care merge înapoi în copilărie.

    De mic copil făceam împreună cu bunica răstăuţe pentru supa de duminică. În fiecare săptămână, bunica întindea o «pătură de răstăuţe» subţire ca foiţa de ziar, pe care o lăsa la uscat şi pe urmă o tăia fie pătrăţele, fie fidea. Anii au trecut şi în viaţa noastră a apărut o fetiţă căreia ne-am dorit să-i oferim o alimentaţie cât mai naturală”, povesteşte Anca Vălean.

    Şi aşa s-a întors la tradiţia din familia ei şi a început să facă, la rândul său, răstăuţele cu care fusese obişnuită. Având grădină la ţară, la bunici, a hotărât să îmbunătăţească pastele cu legume care mai de care mai colorate şi mai pline de vitamine. Şi practic aşa a luat naştere proiectul Răstăuţe maramureşene, ca o afacere de familiei în care Ancăi, absolventă de administraţie publică la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi în prezent angajată în corporaţie, îi este alături soţul ei, Corneliu Vălean, absolvent de inginerie alimentară la Universitatea de Nord din Baia Mare şi ajutor ocazional în atelierul de tăiţei. Pasiunea pentru aluaturi, legume şi culori rămâne însă în sarcina Ancăi. „Căutăm constant informaţii noi de la omologii noştri din alte ţări cu o tradiţie în materie de paste, pentru a putea oferi clienţilor noştri un produs de excepţie produs în România. În momentul de faţă de atelier ne ocupăm noi doi şi avem un angajat care ne ajută pe partea de producţie.” Anca şi Corneliu au început atelierul de paste artizanale cu o investiţie proprie de aproximativ 4.000 de euro, iar pe măsură ce au primit comenzi au reinvestit tot profitul în dotarea continuă a atelierului, în cursuri de perfecţionare în producţia de paste, dar şi în cursuri de educaţie antreprenorială.

    „Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte la care am participat anul trecut a fost provocarea de a asigura într-un termen foarte scurt peste 3.000 de pachete cadou în perioada Crăciunului pentru o multinaţională din judeţ”, îşi aminteşte Anca Vălean.

    Provocările sunt în general şi mai multe, cele mai mari în acest moment fiind menţinerea preţului şi a calităţii în pofida creşterilor de preţ la energie electrică, materie primă, combustibil, fără a industrializa procesul de producţie a pastelor, şi menţinerea procesului manual de producţie, ambalare, etichetare, dar şi uscare în mod tradiţional. „Am învăţat să nu renunţăm la primul refuz, am învăţat că paşii mici, dar siguri sunt foarte importanţi, am mai învăţat că avem nevoie de cunoştinţe antreprenoriale pentru a ne putea dezvolta mai departe, dar şi să avem încredere că munca depusă în crearea unui produs de calitate superioară va fi apreciată corespunzător.”

    Anul 2022 s-a încheiat cu o cifră de afaceri de peste 100.000 de lei pentru Răstăuţe maramureşene, iar la începutul acestui an, în echipă şi-a făcut loc un angajat nou pentru ambalare şi etichetare. Pentru anul 2023, planul familiei Vălean este de extindere a atelierului cu încă unul similar, unde însă să prepare paste 100% fără gluten, pentru acele persoane cu intoleranţă sau alergie. Tot în 2023 îşi doresc să acceseze fonduri europene pentru extinderea actualului atelier, retehnologizare şi dezvoltare. „Avem în plan participarea la evenimente de vânzare şi promovare a pastelor atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional.”

    Clientul tipic care cumpără răstăuţele maramureşene este persoana atentă la produsele alimentare care ajung pe masa familiei, care apreciază munca manuală, dar şi ingredientele atent alese din produsele consumate. Cumpărătorul caută de regulă produse cu un lanţ scurt de aprovizionare, cât mai puţin procesate, proaspete şi sănătoase, fără aditivi, coloranţi şi conservanţi. În rândul clienţilor intermediari se înscriu magazinele de specialitate cu produse gourmet, care vor produse naturale. În atelierul din Baia Mare, cei care vor să cumpere o găsesc pe Anca aproape zilnic, în prima parte a zilei. Ca alternativă, pot comanda online, pe site-ul propriu al brandului, dar pot găsi produsele şi la târguri de producători sau în băcănii din diverse oraşe. Preţul pentru o pungă de 250 de grame de paste artizanale începe de la 15 lei şi poate ajunge până la 35 de lei, în funcţie de ingredientul care dă aroma pastelor. Cel mai scump ingredient folosit este trufa neagră culeasă din pădurile maramureşene, alături de şofranul cultivat în judeţul Satu Mare.   

    „Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte la care am participat anul trecut a fost provocarea de a asigura într-un termen foarte scurt peste 3.000 de pachete cadou în perioada Crăciunului pentru o multinaţională din judeţ.”

    Anca Vălean, fondatoare Răstăuţe maramureşene

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Hart – atelier de pălării (Galaţi)

    Fondatoare: Daniela Oancea

    Investiţie iniţială: 33.000 de euro

    Cifră de afaceri anuală: câteva zeci de mii de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    La Petite – cofetărie (Ştefăneştii de Jos, jud. Ilfov)

    Fondatoare: Diana Sârbu

    Investiţie iniţială: 50.000-60.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 640.000 de euro

    Prezenţă: ansamblul rezidenţial Cosmopolis din Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov

    Vulp’s Toys – atelier de bijuterii (jud. Neamţ)

    Fondatori: Maria şi Matei Grosu

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: peste 200.000 de euro

    Prezenţă: online şi în librăriile Cărtureşti, naţională şi internaţională

    Beyus – brand de cosmetice (Beiuş, jud. Bihor)

    Fondator: Cristian Ţucra

    Investiţii: 400.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: peste 400.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Monitor ski – platformă pentru pasionaţi de schi şi instructori (jud. Prahova)

    Fondator: Alexandru Ristea

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea tinerei care a transformat într-o afacere profitabilă lucrurile pe care alţi oameni le aruncă fără să se gândească prea mult

    Pe Adelina Rata, imaginaţia a îndemnat-o totdeauna să vadă potenţial în piesele vestimentare sau tot felul de materiale care altfel poate ar deveni deşeuri. Una dintre primele experienţe de acest tip s-a petrecut în 2014, când, dintr-o veche fustă de piele a mamei ei, şi-a făcut accesorii pe care le-a purtat mândră la serviciu.

    A fost doar primul pas, pentru că atunci colegele i-au remarcat „bijuteriile” şi au rugat-o să creeze şi pentru ele altele asemenea, devenindu-i astfel primele cliente. Această activitate nu a fost nimic mai mult decât un hobby până în 2016, odată cu venirea pe lume a primei fetiţe a Adelinei. Atunci a început să-şi dorească tot mai mult să transforme acest hobby în business, pentru a putea petrece cât mai mult timp cu ea, acasă. „Această trecere s-a petrecut natural, treptat, a fost mult de muncă şi încă este. În această perioadă, am învăţat diferite tehnici de a prelucra pielea, am creat mai multe modele de accesorii, am învăţat cum să comunicăm cu clienţii, care sunt preferinţele lor şi am învăţat să ne adaptăm”, spune Adelina Rata. Vorbeşte la plural, deoarece Haiart – aşa cum se numeşte atelierul de accesorii pe care îl coordonează – este de fapt o afacere de familie, în care îl are alături pe soţul ei, Cătălin. Dacă Adelina este partea creativă a afacerii, fiind responsabilă de crearea modelelor, producţie şi comunicarea cu clienţii, lui Cătălin îi revin sarcinile tehnice, precum gestiunea site-ului, a comenzilor, legătura cu furnizorii, achiziţiile, contabilitatea şi fotografierea produselor. Activitatea amândurora are loc în atelierul lor din Constanţa, amenajat într-o cameră din apartamentul în care şi locuiesc. „Eu am terminat Facultatea de Ştiinţe Agronomice, însă adevărata mea aplecare a fost către pictură, desen, modă şi chiar am urmat şi cursuri în acest sens, cursuri care m-au ajutat ulterior în businessul nostru”, povesteşte Adelina Rata. La rândul lui, Cătălin a terminat Facultatea de Management şi Marketing, iar în prezent, pe lângă afacerea pe care o au în comun, este şi angajat pe poziţia de controlor de trafic aerian. „Nu am avut o investiţie iniţială, primele produse au fost create cu piele primită de la alţi creatori care mai aveau resturi de piele pe care nu le mai foloseau şi ni le-au dăruit, iar apoi investiţiile au fost făcute din încasări, treptat.”

    Iar încasările au dus la o cifră de afaceri de 375.000 de lei în 2022, cu un profit de 195.000 de lei. Cea mai mare realizare a anului trecut pentru fondatorii Haiart a fost participarea la un târg internaţional de bijuterii, organizat în Amsterdam, unde au participat unii dintre cei mai talentaţi creatori de bijuterie din lume, provenind din ţări ca România, Coreea de Sud, Japonia, Ţările de Jos, Italia, Germania, Franţa, Bulgaria şi altele. Produsele Haiart se vând online, pe propriul site, dar şi la târguri de profil, ajungând să fie purtate de amatori de accesorii din State Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Franţa, Suedia, Germania, Italia, Luxemburg şi multe altele. „În principal, clienţii noştri sunt doamne şi domnişoare care îşi doresc să poarte accesorii speciale, ele fiind realizate manual, în serii mici şi unicat, personalizabile, pe care le pot asorta la orice ţinută. Fiind accesorii versatile, sunt un cadou potrivit atât pentru iubitoarele stilului minimalist, cât şi pentru cele care adoptă stilul statement. Un mic procent din clienţi este reprezentat de bărbaţi.” Ca preţuri, piesele Haiart pornesc de la 60 de lei şi pot ajunge la 500 de lei. Produsele-emblemă sunt cerceii cu model floare, care costă 100 de lei, şi colierele cu bonbons din piele, care costă 125 de lei. „Provocări avem atunci când căutăm materia primă, pentru că nu toată pielea este potrivită pentru accesoriile noastre, trebuie să se încadreze într-un anumit standard, motiv pentru care nu tot timpul găsim culorile pe care ni le dorim.” O provocare a fost şi crearea site-ului, de care s-a ocupat Cătălin Rata, fără a avea cunoştinţe anterioare. Provocări sunt şi când pozează produsele, întrucât culoarea produsului în poză trebuie să fie cât mai apropiată de realitate şi este greu să reuşească asta în afara unui studio foto. „În toată această aventură antreprenorială a noastră, cred că, în primul rând, am ajuns să ne cunoaştem pe noi mai bine, am văzut de câtă muncă este nevoie ca să poţi construi ceva de la zero şi astfel am ajuns să apreciem mai mult ceea ce avem şi să fim mai recunoscători”, mărturiseşte Adelina. Mai departe, ea şi soţul ei îşi doresc să păstreze trendul ascendent al afacerii pe care au fondat-o şi să caute, totodată, un spaţiu mai mare în care să-şi desfăşoare activitatea, să poată coopta colegi în echipă şi să poată instala echipamente mai mari, care să le uşureze munca.  

    Produsele Haiart se vând online, pe propriul site, dar şi la târguri de profil, ajungând să fie purtate de amatori de accesorii din State Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Franţa, Suedia, Germania, Italia, Luxemburg şi multe altele.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Galop Coffee Shop – cafenea de specialitate (Satu Mare)

    Fondatori: Raul Murgu şi Raul Paşcoviciu

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 300.000 de lei (60.000 de euro)

    Prezenţă: Satu Mare

    Mr. H Jewellery – atelier de bijuterii (Cluj-Napoca)

    Fondator: Horea Moldovan

    Cifră de afaceri în 2022: 250.000 de lei (50.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Meat Up – restaurante (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Paul Petri şi Viorica Nechiti

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 2,5 mil. lei (500.000 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Allurene – brand de cosmetice (Târgu-Mureş)

    Fondatoare: Gina Bordaş

    Investiţie iniţială: 170.000 de euro

    Cifră de afaceri pentru primul an de activitate: 400.000 de euro

    Prezenţă: online

    Stomart Basketball – club sportiv (Iaşi)

    Fondator: Ovidiu Stochici

    Prezenţă: Iaşi

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a transformat o tânără din România o plăcere din copilărie făcută de mama ei într-o afacere de succes

    „În copilărie, mama mea făcea torturi, iar eu le decoram. Mama făcea cele mai bune torturi, preferatul meu era cel cu frişcă naturală şi frăguţe. Le făcea doar pentru familia noastră, nu pentru vânzare. De la ea am moştenit şi ea mi-a cultivat simţul pentru gusturi deosebite şi fine şi dragostea pentru frumos.” Aşa îşi începe povesteA Casandra Rociu, cea care, din această dragoste insuflată, a creat o afacere în dreptul căreia stă astăzi numele Sucré.

    Tot de la mama ei, Casandra a moştenit şi spiritul de antreprenor. Primele idei despre ce înseamnă un business îşi aminteşte că le-au dezbătut în timp ce se delectau cu… o felie de tort. „Îmi aduc aminte că prima discuţie a fost când eram în clasa a noua, tocmai ne mutaserăm într-o casă nouă, cumpărată de mama, şi făceam un tort împreună. Atunci, la o felie de tort, am povestit despre cum ar fi să deschidem o cofetărie ca în Franţa, cu dulciuri fine şi alese.” Anii au trecut şi au purtat-o pe Casandra la Facultatea de Studii Economice din Cluj-Napoca, de unde s-a întors acasă, în Sibiu, pentru a deschide o florărie.

    Cum florile nu erau singura ei mare pasiune, afacerea s-a extins rapid şi s-a transformat în agenţie de organizare de evenimente. Timp de opt ani, a creat aranjamente şi decoruri cu flori, iar după naşterea fetiţei, Casandrei i-a reapărut în minte ideea unei cofetării. Şi a început să lucreze la ea. „Am mers în paralel aproape doi ani cu evenimentele şi cofetăria, după care am decis să rămânem doar cu cofetăria. A fost un succes de la început şi presupunea foarte multă implicare. Partea cu evenimentele cerea acelaşi lucru, dar în continuă mişcare, iar eu nu mai eram dispusă să sacrific zile şi nopţi, având un copil mic. A fost o decizie asumată, am închis un business care producea bani, am încheiat o etapă şi am început alta.”

    A început Sucré, adică o cofetărie cu dulciuri „naturale, curate şi delicioase”, aşa cum o descrie Casandra Rociu. A pornit cu clasicul ecler, din care există astăzi aproximativ 15 sortimente care se perindă prin vitrine, devenind un produs-emblemă. Portofoliul a continuat însă să se dezvolte, la fel ca businessul, care înseamnă astăzi nu una, ci două cofetării – în Sibiu şi în Cluj-Napoca, cea de-a doua fiind deschisă în noiembrie 2021.

    „Îmi place să folosesc ingrediente pure, batoane de vanilie de Madagascar, boabe Tonka, piper roz, piureuri pure de fructe exotice şi locale, ciocolată belgiană de cea mai bună calitate, frişcă naturală şi unt german. Folosim cât mai puţin zahăr, am dezvoltat o linie de produse vegane fără zahăr şi unele fără gluten – sunt doar câteva reţete, dar sunt delicioase. Inclusiv coloranţii din macarons sunt naturali.” În laboratoarele Sucré se produce şi îngheţată artizanală, iar din această primăvară îşi vor face loc în meniu şi pralinele de ciocolată belgiană umplute cu creme diverse, de la aromă de violete la ganache de yuzu (un fruct din familia citricelor) şi trufe negre, infuzii de ceai negru, matcha, cardamom şi altele.

    Tot în primăvara aceasta, businessul va deveni funcţional şi online, urmând să facă livrări naţionale pentru produsele care rezistă la transport. „Un proiect separat pe care l-am început deja este producţia de ciocolată bean-to-bar, adică direct din boabele de cacao. Avem furnizori de boabe din America de Sud, Africa şi Asia, există o multitudine de soiuri şi arome. Aceasta este o provocare nouă, pentru că poţi crea de la zero ceva fantastic, natural 100%.” Cum a ajuns Casandra aici? Specializându-se continuu, ceea ce face şi azi. A făcut cursuri, a citit, a testat, a inventat reţete, a repetat – singură, apoi cu echipa ei de 13 angajaţi. Se inspiră din ce fac oamenii pe care îi admiră, mai ales din străinătate, se inspiră din mirodenii şi arome, din ce observă şi ce reţine atunci când gustă ceva nou – sau nu.

    A ajuns aici şi în urma unor investiţii, care, de-a lungul timpului, au atins pragul de 200.000 de euro. Dincolo de cofetăriile proprii, Casandra Rociu are colaborări cu restaurante şi cafenele şi face bufete de dulciuri pentru evenimente private şi corporate. Un kilogram de tort costă între 125 şi 180 de lei, preţul unul ecler este între 15 şi 20 de lei, iar cel al unui macaron – de 6 lei. „Avem clienţi care vin vara aproape zilnic doar pentru îngheţată, clienţi care ne aleg pe noi să facem parte din cele mai speciale zile ale vieţii lor şi asta ne onorează.” Cea mai mare provocare?

    „De departe, forţa de muncă”, mărturiseşte Casandra. Este greu să găsească oameni specializaţi sau oameni cu experienţă şi cărora să le şi placă ce fac. Pentru că fără pasiune nu poţi rezista, munca în producţie nefiind deloc uşoară. A ajuns acum să aibă o echipă puternică, dar nu a fost mereu aşa. Echipa s-a dezvoltat pe măsură ce şi businessul a crescut, ajungând astăzi la o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei şi profit de aproape 450.000 de lei. „Succesul nu se obţine peste noapte, ci prin muncă şi dedicare, prezenţă şi acţiune, prin fructificarea tuturor oportunităţilor. E o muncă de echipă. O vorbă a mamei mele este o lecţie clară: «Dacă era uşor, făcea toată lumea».”   

     

    Casandra Rociu, fondatoare Sucré: Îmi place să folosesc ingrediente pure, batoane de vanilie de Madagascar, boabe Tonka, piper roz, piureuri pure de fructe exotice şi locale, ciocolată belgiană de cea mai bună calitate, frişcă naturală şi unt german.

    Cinci idei de aafaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Orfevru – brand de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandra Şoman şi Radu Muj

    Prezenţă: online şi la târguri

    ArtScent – brand de lumânări parfumate (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Iulia Almaş

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 15.000 de euro

    Prezenţă: online şi într-un magazin din Mega Mall, Bucureşti

    Bruiaj – atelier de genţi şi accesorii (Braşov)

    Fondatoare: Magdalena Neicu

    Investiţii; peste 150.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 90.000 de lei (18.000 de euro)

    Prezenţă: online şi în câteva magazine fizice de design din Timişoara, Braşov şi Bucureşti

    Fizic – brand de haine (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Andreea Grigore

    Investiţii: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: aproape de 15.000 de euro

    Prezenţă: online, în două magazine din Bucureşti şi două magazine din Spania – la Madrid şi la Barcelona

    Ultima Brewery – brand de bere artizanală (Bucureşti)

    Fondator: Lucian Călăraşu

    Prezenţă: în România, Bulgaria şi alte câteva ţări din vestul Europei

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea programatorului român care a pornit un business în industria textilelor. Ce nişă a găsit

    În Braşov, într-un atelier închiriat, de anul trecut zi de zi se produc şosete româneşti, din bumbac sau lână şi fibre sintetice, pentru toate vârstele şi de toate culorile. Iniţiativa este a lui Mihai Ionescu, programator de profesie, care s-a văzut antreprenor înainte de a şti în ce domeniu anume. Când a găsit o nişă, nu a zăbovit prea mult până s-o exploateze.

    „Totul a pornit când am început să-mi doresc să fac altceva, să dezvolt o afacere. Marea problemă era că nu ştiam ce aş putea să fac. Desigur, mă gândeam la producţie, dar ce? Nicio afacere nu garantează succesul. Mi-am dat seama că singura posibilitate de a reduce riscul unui insucces este producţia unor bunuri indispensabile, care se folosesc zi de zi, se uzează şi trebuie înlocuite, bunuri la care nu putem renunţa şi care nu costă mult”, povesteşte Mihai Ionescu. Aşa s-a născut ideea de a produce şosete. Pentru a o pune însă în practică, a profitat de o oportunitate, aceea a unui proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman. Mai simplu cunoscut sub numele de cod POCU. „Am investit 20.000 de euro din resurse proprii, la care s-au adăugat fondurile europene, în valoare de 80.000 de euro”, îşi aminteşte Mihai. Shoseta a început să existe în mintea lui în primăvara anului 2021, iar cunoştinţele lui în programare s-au dovedit a fi de folos, pentru că astfel nu a avut probleme în utilizarea softului pentru maşinile de tricotat şi în dezvoltarea interfeţei pentru platforma de vânzare. Businessul a prins însă cu adevărat contur abia un an mai târziu, în 2022. Cea mai mare provocare a fost selecţia angajaţilor, dar şi în relaţia cu clienţii a trebuit să se educe, confruntându-se pentru prima dată cu situaţii precum solicitări de comenzi personalizate sau retururi. A învăţat însă treptat să le facă faţă tuturor şi să-şi folosească timpul cât mai eficient. „Am avut patru angajaţi în 2022, dintre care doi fac parte din medii defavorizate. Vânzări am înregistrat în ultimele două luni ale anului, deoarece au durat foarte mult implementarea proiectului, achiziţia utilajelor, testarea produselor. În luna decembrie 2022 am avut vânzări de 40.000 lei”, spune Mihai Ionescu. Tot portofoliul de produse este fabricat într-un atelier amenajat într-un spaţiu închiriat în Braşov, iar vânzările se fac doar online, pe propriul site Shoseta. Produsele sunt confecţionate din bumbac pieptănat sau lână merinos şi fibre sintetice, iar utilajele permit ca încheierea să se facă fără cusătură la vârf. „Preţurile pornesc de la 7 lei pentru o pereche şi ajung până la 20 lei pentru o pereche, însă, în cele mai multe cazuri, acestea se vând la seturi de 8, 10, 12 sau 18 perechi. De exemplu, cel mai ieftin pachet de şosete este 70 lei şi conţine 10 perechi.” Clienţii sunt majoritar persoane fizice care ţin ca şosetele pe care le încalţă să fie produse local şi care îşi doresc să susţină antreprenorii cu idei şi entuziasm. Iar pentru că Mihai Ionescu face parte dintre aceştia, el a desenat planuri de creştere pentru Shoseta. Tocmai de aceea, în 2023, intenţionează să cumpere noi utilaje care să-l ajute să-şi dezvolte portofoliul, să diversifice gama de produse şi, în final, să-şi majoreze vânzările.  

    Preţurile pornesc de la 7 lei şi ajung până la 20 lei pentru o pereche de şosete, însă, în cele mai multe cazuri, acestea se vând la seturi.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    LaiLui Concept – produse pentru călătorii (Bucureşti)

    Fondatori: Luisa Tronea şi Alex Berciu

    Investiţie iniţială: 150.000 de lei (30.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2022: 45.000 de lei (9.000 de euro)

    Prezenţă: online, în magazinul ALTRNTV din Capitală şi la târguri

    KLANdestin şi KLANkids – restaurant cu loc de joacă (Bucureşti)

    Fondator: Constantin Slav

    Investiţii: peste 150.000 de euro

    Prezenţă: zona Titan din Capitală

    Brăţara succesului – atelier de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Anda Constantin

    Cifră de afaceri în 2022: 230.000 de lei (46.000 de euro)

    Prezenţă: în mallul AFI Cotroceni din Capitală şi online

    Kiddos – serviciu de închiriere de jucării (Bucureşti)

    Fondatoare: Roxana Streinu

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 50.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Panner – cofetărie (jud. Braşov)

    Fondatori: Georgiana şi Remus Gârbacea

    Cifră de afaceri în 2022: 850.000 de euro

    Prezenţă: zona Bran-Moieciu, judeţul Braşov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • A lucrat 12 ani pentru alţii, iar apoi a decis să îşi deschidă o afacere legată de pasiunea pe care o avea când era mică. Ea şi-a pornit afacerea cu mai puţini bani decât alţii dau pe o pereche de pantofi

    În copilărie, îi fura bijuteriile mamei ei. Tot cam pe atunci, se visa antreprenoare. Drumul ei prin viaţă a fost destul de lin şi a condus-o la ceea ce face astăzi, adică la gestionarea zilnică a unei afaceri în care produce propriile modele de bijuterii. Totul, sub eticheta BuzduBijoux.

    BuzduBijoux este un brand născut şi crescut de mine, Andreea Paraschiv, pasionată de bijuterii de mică şi tot de atunci cu gânduri de antreprenoriat. De la a fura bijuteriile mamei, la a-mi meşteri propriile bijuterii şi apoi la a le vinde, a fost un drum oarecum natural, ghidat de dorinţa de a aduce bucurie. De la simple mărgeluţe colorate, la bijuterii din aur şi din argint, personalizate cu mesaje, simboluri sau poze personale, a fost iarăşi un drum lin, susţinut de ideea că poţi face cadouri de suflet, care să nu ajungă într-un colţ de sertar”, povesteşte Andreea. Continuu învaţă să-şi îmbunătăţească tehnicile de lucru, bazându-se mai mult pe creativitatea personală decât pe studiile ei, care s-au desfăşurat în domeniul filologic. Ca antreprenoare, spune că se împrieteneşte tot mai mult cu cifrele şi le face să lucreze pentru ea. „Eu sunt şi fondator, şi proprietar de business, eu sunt şi administrator, şi mintea creatoare, eu sunt cea care a lansat această idee şi care o creşte de patru ani.”

    Andreea Paraschiv a studiat limba rusă la Universitatea din Bucureşti, pentru ca apoi să lucreze timp de 12 ani în corporaţii, la Softwin, HP şi Oracle. În 2018 însă, a decis să dea o şansă visului ei, care prinsese contur în paralel cu jobul de zi cu zi, şi să-şi dea demisia dintr-o poziţie care îi aducea doar satisfacţii materiale şi atât. „Am avut poziţii care mi-au plăcut, unele mai mult – precum cea de people manager –, altele mai puţin – ca rolul de agent de vânzări de cursuri în IT. Toate însă şi-au adus contribuţia la dezvoltarea mea personală şi profesională, iar abilităţile dobândite în aceste poziţii îmi sunt de folos şi acum.”

    Un salariu întreg, cam de 5.000 de lei, a fost investiţia iniţială a Andreei Paraschiv în afacerea BuzduBijoux. Au urmat apoi investiţii constante din profit, pavând astfel drumul către statutul de afacere „pusă zdravăn pe picioare”. Pentru producţia bijuteriilor, colaborează cu un atelier, către care ea trimite ideile, dimensiunile, elementele de personalizare, urmând ca fiecare piesă să fie creată astfel conform indicaţiilor ei. Apoi bijuteriile ajung la Andreea, care le pregăteşte în forma finală, le ambalează şi le expediază prin curier. De vândut, vinde online, în propriul magazin virtual, dar şi pe pagina de Facebook.

    Ocazional, Andreea mai participă la târguri, însă, cum peste 80% dintre vânzările ei sunt modele personalizate, este destul de dificil să aibă stocuri sau cantităţi mari, aşa cum ar fi necesar pentru un târg. Cum arată prototipul clientei care cumpără de la BuzduBijoux? „Clientul meu ideal este femeie, mamă, media de vârstă de 30 ani, din mediul urban, orientată spre dezvoltare personală, implicată activ în viaţa de grădiniţă sau şcoală a copiilor, cu un cuvânt de spus în grupul de părinţi, care caută să facă daruri deosebite, comandate special pentru anumite persoane, şi care poartă bijuterii simple, dar cu impact, prin texte sau simboluri.”

    Preţurile bijuteriilor BuzduBijoux diferă în funcţie de dimensiune şi de complexitate. De exemplu, un bănuţ din argint pentru „petrecerea de moţ”, evenimentul care marchează un an de viaţă pentru copii, costă 109 lei, cu personalizare pe ambele părţi. Un inel cu mesaj motivaţional sau cu numele copiilor, de un centimetru lăţime, este 149 lei, cu personalizare pe toate părţile. BuzduBijoux i-a adus Andreei Paraschiv o cifră de afaceri de aproape 110.000 de lei, iar planurile pentru anul care tocmai a început sunt ambiţioase. „Anul 2023 va fi anul de măreţie pentru BuzduBijoux. Am început prin a lucra la un plan de afaceri, pe care încă îl detaliez. Învăţ să fac business, iar dacă eu cresc, şi afacerea mea creşte. Antreprenor devii, iar pentru asta ai multe de învăţat.” Andreea spune că nu a crezut că BuzduBijoux va supravieţui pandemiei. Într-o perioadă când lumea cumpăra doar ce era necesar pentru supravieţuire, bijuteriile nu îşi găseau locul. Aşa că au fost trei luni cu vânzări zero, apoi încă pe atât când abia reuşea să plătească serviciile de contabilitate. Primele vânzări după acea perioadă tulbure au fost cadouri. În 2021, BuzduBijoux – şi Andreea implicit – a revenit încet-încet, iar 2022 a arătat şi mai bine. Mai departe? „Am pregătit terenul pentru un 2023 fantastic!”, promite Andreea Paraschiv.    ■

    „Învăţ să fac business, iar dacă eu cresc, şi afacerea mea creşte. Antreprenor devii, iar pentru asta ai multe de învăţat.”

    Andreea Paraschiv, fondatoare BuzduBijoux

    Zece idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Şomartin Chocolate – atelier de ciocolată (Şomartin, jud. Sibiu)

    Fondatoare: Oana Crîngaşu

    Investiţie iniţială: 12.000 de euro

    Cifră de afaceri: până în 50.000 de euro

    Prezenţă: băcănii şi cafenele

    Aer Wear – brand de haine (Bucureşti)

    Fondatoare: Dana Păun

    Investiţie iniţială: mai puţin de 3.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: online

    Croitoria de cafea – cafenea (Braşov)

    Fondator: Mugur Tureschi

    Investiţie iniţială: 30.000 de lei (circa 6.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2021: 1 mil. lei

    Prezenţă: Braşov

    Doi tâmplari – atelier de mobilă (Bucureşti)

    Fondator: Robert Alexandru Bălan

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de lei (20.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Urban Hub – loc care reuneşte producătorii locali din diferite domenii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ramona Unguraş

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 100.000 de euro

    Prezenţă: Piaţa Romană din Bucureşti

    Cu drag, Antoanela – brand de bijuterii şi ornamente (Constanţa)

    Fondatoare: Antoanela Masalagiu

    Investiţie iniţială: 2.500 de lei (500 de euro)

    Prezenţă: naţională

    Signatura – editură (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Bianca Mereuţă

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: aproape 300.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Aventurile lui Vladimir – magazin online cu jocuri şi jucării

    Fondatoare: Elisa Ivanov

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Cifră de afaceri: 100.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    Monoton – magazin cu produse create în România (Timişoara)

    Fondatoare: Oana Monoran

    Cifră de afaceri în 2021: 42.000 de euro

    Prezenţă: Timişoara

    L.OW Art – cafenea şi atelier de decoraţiuni (Braşov)

    Fondatori: Andreea Marandici şi Robert Apostol

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 95.000 de euro

    Prezenţă: Braşov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Prietenia din copilărie a fost dusă mai departe într-o afacere profitabilă de trei prieteni. Ei reuşesc să facă bani din vânzarea unuia dintre cele mai iubite alimente ale românilor

    Trei amici, colegi de clasă încă din clasa întâi şi până la liceu, şi-au dus prietenia mai departe în 2017, când au pus bazele unei afaceri în care fiecare are propria felie. Atât la propriu, cât şi la figurat, pentru că businessul lor are în centru un produs în ispita căruia e greu să nu cazi. Pentru că cine poate spune că nu i-a fost vreodată… Poftă de pâine?

    George Badea este project manager şi consultant în IT şi are experienţă în proiecte internaţionale în telecom şi retail. Cosmin Matea se ocupă de vânzări în telecom şi are în spate mai bine de 16 ani petrecuţi în vânzări şi project management. Alexandru Teodorescu este absolvent de drept, jurist cu experienţă în departamentele de profil ale unor companii din servicii şi ale unor birouri de avocatură.

    Ce îi aduce la un loc de şase ani încoace este Pofta de pâine, numele pe care l-au dat afacerii fondate împreună. „Acest business a început în 2017, în urma unei idei de a avea un business, de a încerca ceva suplimentar joburilor. Iniţial, ne-am dorit să deschidem o reţea de gogoşerii americane, de unde şi numele firmei – Donut Worry Bakery – un joc de cuvinte la vremea aceea”, povesteşte Cosmin Matea.

    După mai multe discuţii şi întâlniri, întâmplarea a făcut să dea peste un pastry chef care colaborează cu mari lanţuri hoteliere şi care, ascultându-le povestea şi gândurile, i-a sfătuit ca, în loc de gogoşi, să facă mai degrabă chifle proaspete pentru burgeri, un produs intens căutat de restaurantele din Bucureşti. „Toată lumea cumpăra atunci chifle congelate, în ale căror reţete se regăseau cel mai des praf de ou, praf de lapte, amelioratori de creştere, potenţiatori de gust şi tot aşa.

    Am făcut convenţia, pe care am reuşit – cu greu – s-o păstrăm şi azi, de a folosi doar produse naturale, adică lapte, ou, făină şi niciodată amelioratori sau potenţiatori.” Aşa că s-au prezentat pe piaţă cu un concept de produs proaspăt, pe care îl livrau în fiecare zi clienţilor, astfel încât ei să nu mai fie nevoiţi să folosească produse congelate. Producţia are loc în fabrica proprie din Popeşti-Leordeni, o hală construită în 2010 şi amenajată pentru producţia celor trei antreprenori în 2021. „În acel an (2021 – n. red.), am hotărât să deschidem a doua linie de business, mai ales că, în primul rând, noi ne doream o pâine bună, coaptă pe vatră, cu specific franţuzesc.

    Aşa am ajuns la Pofta de pâine, de data asta mai experimentaţi, mai conştienţi de riscuri şi mai siguri pe ce ne doream să se întâmple.” Investiţia de început a fost de 85.000 de euro, sumă din care 40.000 de euro au fost fonduri accesate prin programul StartUp Nation. Astăzi, aşadar, Poftă de pâine înseamnă atât livrările de chifle către clienţi în regim B2B (business-to-business), cât şi două magazine fizice proprii, un magazin online şi platformele de social media, unde au loc vânzările de pâine către clienţii finali.

    Pentru chiflele de burger şi baghetele de hot dog, clienţii sunt din industria HoReCa, adică restaurante din Bucureşti şi din localităţile limitrofe, dar au loc livrări constante, săptămânal, şi în Piteşti, Craiova şi Constanţa. Pâinea artizanală, la rândul ei, se găseşte în cele două magazine – din Popeşti-Leordeni şi Otopeni, satul Odăile, dar şi în câteva restaurante şi băcănii din Bucureşti, precum DeSoi, Sabatini, bucătăria.localfood şi altele. „Pentru pâinea artizanală, produsă cu diferite tipuri de făină, atât din România, cât şi din Franţa, şi mai multe tipuri de seminţe, preţurile sunt cuprinse între 6 şi 12 lei, în funcţie de gramaj şi de tipul de pâine. Vedeta noastră este pâinea cu ceapă, apreciată de toţi clienţii noştri, indiferent de vârstă sau de locaţie.”

    În gama de produse şi-au făcut loc şi câteva sortimente de patiserie, făcute tot din aluat natural, precum poale-n brâu, pain au chocolat, twist cu ciocolată, melc cu vanilie şi stafide, cu preţuri cuprinse între 6 şi 8 lei. Pentru Poftă de pâine, anul 2022 s-a încheiat cu o cifră de afaceri de puţin peste 4 milioane de lei, cu un profit de aproximativ 8-10%. Compania este angajator pentru circa 26-27 de oameni. „Proiectele derulate în 2022 au fost deschiderea celui de-al doilea magazin de pâine artizanală sub brandul Poftă de pâine, după ce primul a fost inaugurat în decembrie 2021, şi extinderea producţiei de chifle de burger şi baghete de hot dog pentru clienţi noi – un lanţ de pizzerii şi un lanţ de restaurante specializate în burgeri”, mai spune Cosmin Matea.

    Mai departe, cei trei fondatori ai businessului cu pâine vor să continue dezvoltarea, cel mai clar obiectiv în acest moment fiind al treilea magazin propriu. Un alt plan este extinderea portofoliului prin adoptarea unui concept de băcănie artizanală, pentru a susţine şi alţi producători locali artizanali. Deocamdată, căutările sunt în toi pentru cel mai bun loc în care ar putea prinde viaţă această idee. 

    Drumul până aici nu a fost însă lipsit de provocări, mai ales în ultimul an. „Pe lângă preţurile tot mai mari ale materiilor prime, ale energiei şi ale combustibillor, cele mai mari provocări sunt în zona de personal. Piaţa forţei de muncă este din ce în ce mai dificilă, indiferent de domeniu, iar când vorbim de nişe specializate precum panificaţia, este incredibil de greu să găsim noi colegi, mai ales cu o calificare de brutar sau patiser.”

    În plus, deoarece businessul este gândit astfel încât livrările să fie făcute direct, este nevoie şi de şoferi responsabili, un alt segment care vine cu provocări, după cum spun cei trei antreprenori. Aşa că permanent au libere trei-patru posturi. „Lecţii au fost multe şi cred că tocmai asta ne-a încurajat să continuăm, să ne dorim să creştem, să apreciem momentul pe care îl trăim. Poate cel mai important a fost că am reuşit pe alocuri să schimbăm o serie de mentalităţi legate de produse congelate, de amestecuri dubioase şi ieftine pentru o marjă mai mare. Sunt lângă noi clienţi încă din 2018, care acum cumpără de la noi şi pâine şi care ne apreciază produsul, iar asta ne încurajează să mergem mai departe!”  

    Cei trei fondatori ai businessului cu pâine vor să continue dezvoltarea, cel mai clar obiectiv în acest moment fiind al treilea magazin propriu.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Zizzou – atelier de bijuterii din ceramică şi obiecte vestimentare (Baia Mare)

    Fondatoare: Mihaela Pop

    Investiţie iniţială: 84.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 59.000 de lei (11.800 de euro)

    Prezenţă: online, în magazinele ALTRNTV şi Mesteshukar ButiQ din Bucureşti şi la târguri

    D’OR – brand de haine (Satu Mare)

    Fondatori: Cosmin Mureşan şi Sebastian David

    Investiţie iniţială: 44.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 40.000 de lei (8.000 de euro)

    Prezenţă: online, naţională

    iDecorate – studio de design interior (Bucureşti)

    Fondatoare: Irina Radu

    Cifră de afaceri în 2022: 250.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Beautiful Minds – grădiniţe (Bucureşti)

    Fondatoare: Anca Mitulescu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 5 milioane de lei (1 milion de euro)

    Prezenţă: zonele Băneasa şi Pipera din Bucureşti

    Ateepeec – petreceri tematice pentru copii (Bucureşti)

    Fondatori: Mihaela Botea şi Andrei Dănilă

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cristina Gelegram nu mai rezona deloc cu jobul ei de zi cu zi atunci când a decis că vrea să facă o schimbare. Cum a reuşit să ajungă la un business al cărei succes se bazează pe imaginaţia ei

    Cristina Gelegram nu mai rezona deloc cu jobul ei de zi cu zi atunci când a decis că vrea să facă o schimbare. Îşi amintea însă cu plăcere de satisfacţiile din perioada în care frecventa şcoala de arte plastice, aşa că s-a gândit că acolo ar putea fi răspunsul. A început să se documenteze despre culorile acrilice, despre metodele de preparare a culorilor şi de creare a efectelor, apoi a dat drumul imaginaţiei în ceea ce avea să prindă forma unei afaceri.

     

    Abia când a primit o propunere de colaborare din partea unei platforme de comerţ online, Cristina s-a gândit să ia lucrurile şi mai mult în serios şi să dedice şi mai mult timp pentru a concretiza magazinul online cu creaţii artistice handmade, sub numele Kris Design Art. „Categoriile create în magazinul online au fost, în ordinea apariţiei, tablouri pictate, obiecte decorative din răşină şi bijuterii handmade, ultima fiind cea mai importantă şi profitabilă”, povesteşte Cristina Gelegram. Bijuteriile handmade pe care le-a creat le-a împărţit în două subcategorii – cu pietre semipreţioase şi din plante naturale deshidratate.

    Totul este produs într-un atelier amenajat la ea acasă, în Corbeanca, judeţul Ilfov, un spaţiu de altfel insuficient, dar optimizat deocamdată astfel încât să poată crea bijuterii, să poată turna răşini sau picta. „Momentan, nu am angajaţi. Nu sunt la primul business, cel început acum 20 de ani a fost în domeniul vânzărilor, mai exact retail de materiale de contrucţii. Trebuie să recunosc însă că actualul business nu a fost tratat iniţial ca o afacere, ci ca o dorinţă de a crea lucruri frumoase, în anumite momente de inspiraţie, cu o mică poveste în spatele fiecărei creaţii.”

    Preţurile produselor variază între 80 şi 100 lei pentru cerceii handmade, 200-250 lei pentru colierele cu pietre semipreţioase sau cerceii şi colierele din plante (petale de trandafiri, frunze de iederă, frunze de arţar) sau cu fructe deshidratate (lime, portocală, căpşuni, morcovi, lămâie), şi pot ajunge până la circa 350 lei pentru un ceas pictat manual.

    Investiţia de început în Kris Design Art a fost în jurul a 2.000 de euro, bani pentru pânze de diverse dimensiuni, culori acrilice de calitate, răşină epoxidică, matriţe, lemn pentru crearea de ceasuri de perete, accesorii specifice şi, nu în ultimul rând, pentru foarte multe pietre semipreţioase, accesorii tehnice şi toate instrumentele specifice pentru crearea de bijuterii. „Preţurile (produselor – n. red.) variază între 80 şi 100 lei pentru cerceii handmade, 200-250 lei pentru colierele cu pietre semipreţioase sau cerceii şi colierele din plante (petale de trandafiri, frunze de iederă, frunze de arţar) sau cu fructe deshidratate (lime, portocală, căpşuni, morcovi, lămâie) şi pot ajunge până la circa 350 lei pentru un ceas pictat manual. Pentru tablourile pictate manual, preţurile variază în funcţie de dimensiune.”

    Cristina îşi vinde produsele pe propriul site, dar şi la târguri precum cele care au loc periodic în locuri ca Mezanin, Maison 13, Dalles în Bucureşti. Anul acesta, speră să adauge în portofoliu şi Dichisar, de asemenea cunoscut pentru evenimentele care reunesc antreprenori locali.  „Am avut o încercare şi cu un magazin fizic din centrul Bucureştiului, cu comision din vânzare, dar nu am fost mulţumită. Însă locul meu preferat şi unde particip în mod deosebit este Mezanin, o cafenea cu spaţiu dedicat unor expoziţii”, spune Cristina Gelegram. La început, Cristina a investit fără să se gândească în cât timp îşi va recupera banii. Voia doar să capete vizibilitate pe platformele de comerţ online şi în social media, ceea ce a şi reuşit, iar din 2022 a crescut şi cu propriul magazin virtual, aflat încă în proces de dezvoltare şi de optimizare. Cei mai mulţi clienţi vin însă tot prin intermediul târgurilor. De-a lungul traseului ei antreprenorial, Cristina a întâmpinat mai multe provocări, iar lucratul în WordPress a fost una dintre ele. A trebuit să înveţe să posteze singură toate produsele pe care tot ea le confecţionează, să editeze materialele foto şi video pentru postările din social media şi, desigur, să rămână în continuare suficient de creativă încât să reuşească să dea naştere altor piese care atrag atenţia. „Foarte important a fost şi faptul că am învăţat că trebuie să te adaptezi cerinţelor şi stilului preferat al clienţilor, nu neapărat stilului tău personal”, mai spune Cristina.  

    „Nu sunt la primul business, cel început acum 20 de ani a fost în domeniul vânzărilor, mai exact retail de materiale de contrucţii. Trebuie să recunosc însă că actualul business nu a fost tratat iniţial ca o afacere, ci ca o dorinţă de a crea lucruri frumoase, în anumite momente de inspiraţie, cu o mică poveste în spatele fiecărei creaţii.”

    Cristina Gelegram, fondatoarea Kris Design Art

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Timişoara la cutie – machete ale clădirilor istorice (Timişoara)

    Fondatori: Betty Varga-Piatek şi Nicoleta Ciocov

    Cifră de afaceri în 2022: 160.000 de lei (32.000 de euro)

    Prezenţă: Timişoara

    La Terre Cosmetics – atelier de cosmetice naturale (Reghin, jud. Mureş)

    Fondatoare: Anca Pop

    Investiţie iniţială: peste 300.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 1 mil. lei (200.000 de euro)

    Prezenţă: lanţul Kendra, 13 malluri din România, drogheriile Viva Bio, Farmacia Universităţii din Târgu-Mureş şi Atelierul Verde

    Pereţii magici – decoraţiuni în basorelief (Bucureşti)

    Fondatoare: Elena Chiriţă

    Investiţii: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru următorul an: 200.000 de euro

    Prezenţă: România şi Belgia

    Caffe Ale – business cu cafea de specialitate (Iaşi)

    Fondator: Vlad Giurgică

    Investiţie iniţială: 35.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 120.000 de euro

    Prezenţă: Iaşi

    Mariko – brand de genţi şi rucsacuri (Târgu Secuiesc, jud. Covasna)

    Fondatoare: Annamaria Szabo

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: circa 500.000 de lei (100.000 de euro)

    Prezenţă: online, în magazine din Braşov, Sibiu şi în Hotel Balvanyos (judeţul Covasna)

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • A lucrat 12 ani pentru alţii, iar apoi a decis să îşi deschidă o afacere legată de pasiunea pe care o avea când era mică. Ea şi-a pornit afacerea cu mai puţini bani decât alţii dau pe o pereche de pantofi

    În copilărie, îi fura bijuteriile mamei ei. Tot cam pe atunci, se visa antreprenoare. Drumul ei prin viaţă a fost destul de lin şi a condus-o la ceea ce face astăzi, adică la gestionarea zilnică a unei afaceri în care produce propriile modele de bijuterii. Totul, sub eticheta BuzduBijoux.

    BuzduBijoux este un brand născut şi crescut de mine, Andreea Paraschiv, pasionată de bijuterii de mică şi tot de atunci cu gânduri de antreprenoriat. De la a fura bijuteriile mamei, la a-mi meşteri propriile bijuterii şi apoi la a le vinde, a fost un drum oarecum natural, ghidat de dorinţa de a aduce bucurie. De la simple mărgeluţe colorate, la bijuterii din aur şi din argint, personalizate cu mesaje, simboluri sau poze personale, a fost iarăşi un drum lin, susţinut de ideea că poţi face cadouri de suflet, care să nu ajungă într-un colţ de sertar”, povesteşte Andreea. Continuu învaţă să-şi îmbunătăţească tehnicile de lucru, bazându-se mai mult pe creativitatea personală decât pe studiile ei, care s-au desfăşurat în domeniul filologic. Ca antreprenoare, spune că se împrieteneşte tot mai mult cu cifrele şi le face să lucreze pentru ea. „Eu sunt şi fondator, şi proprietar de business, eu sunt şi administrator, şi mintea creatoare, eu sunt cea care a lansat această idee şi care o creşte de patru ani.”

    Andreea Paraschiv a studiat limba rusă la Universitatea din Bucureşti, pentru ca apoi să lucreze timp de 12 ani în corporaţii, la Softwin, HP şi Oracle. În 2018 însă, a decis să dea o şansă visului ei, care prinsese contur în paralel cu jobul de zi cu zi, şi să-şi dea demisia dintr-o poziţie care îi aducea doar satisfacţii materiale şi atât. „Am avut poziţii care mi-au plăcut, unele mai mult – precum cea de people manager –, altele mai puţin – ca rolul de agent de vânzări de cursuri în IT. Toate însă şi-au adus contribuţia la dezvoltarea mea personală şi profesională, iar abilităţile dobândite în aceste poziţii îmi sunt de folos şi acum.”

    Un salariu întreg, cam de 5.000 de lei, a fost investiţia iniţială a Andreei Paraschiv în afacerea BuzduBijoux. Au urmat apoi investiţii constante din profit, pavând astfel drumul către statutul de afacere „pusă zdravăn pe picioare”. Pentru producţia bijuteriilor, colaborează cu un atelier, către care ea trimite ideile, dimensiunile, elementele de personalizare, urmând ca fiecare piesă să fie creată astfel conform indicaţiilor ei. Apoi bijuteriile ajung la Andreea, care le pregăteşte în forma finală, le ambalează şi le expediază prin curier. De vândut, vinde online, în propriul magazin virtual, dar şi pe pagina de Facebook.

    Ocazional, Andreea mai participă la târguri, însă, cum peste 80% dintre vânzările ei sunt modele personalizate, este destul de dificil să aibă stocuri sau cantităţi mari, aşa cum ar fi necesar pentru un târg. Cum arată prototipul clientei care cumpără de la BuzduBijoux? „Clientul meu ideal este femeie, mamă, media de vârstă de 30 ani, din mediul urban, orientată spre dezvoltare personală, implicată activ în viaţa de grădiniţă sau şcoală a copiilor, cu un cuvânt de spus în grupul de părinţi, care caută să facă daruri deosebite, comandate special pentru anumite persoane, şi care poartă bijuterii simple, dar cu impact, prin texte sau simboluri.”

    Preţurile bijuteriilor BuzduBijoux diferă în funcţie de dimensiune şi de complexitate. De exemplu, un bănuţ din argint pentru „petrecerea de moţ”, evenimentul care marchează un an de viaţă pentru copii, costă 109 lei, cu personalizare pe ambele părţi. Un inel cu mesaj motivaţional sau cu numele copiilor, de un centimetru lăţime, este 149 lei, cu personalizare pe toate părţile. BuzduBijoux i-a adus Andreei Paraschiv o cifră de afaceri de aproape 110.000 de lei, iar planurile pentru anul care tocmai a început sunt ambiţioase. „Anul 2023 va fi anul de măreţie pentru BuzduBijoux. Am început prin a lucra la un plan de afaceri, pe care încă îl detaliez. Învăţ să fac business, iar dacă eu cresc, şi afacerea mea creşte. Antreprenor devii, iar pentru asta ai multe de învăţat.” Andreea spune că nu a crezut că BuzduBijoux va supravieţui pandemiei. Într-o perioadă când lumea cumpăra doar ce era necesar pentru supravieţuire, bijuteriile nu îşi găseau locul. Aşa că au fost trei luni cu vânzări zero, apoi încă pe atât când abia reuşea să plătească serviciile de contabilitate. Primele vânzări după acea perioadă tulbure au fost cadouri. În 2021, BuzduBijoux – şi Andreea implicit – a revenit încet-încet, iar 2022 a arătat şi mai bine. Mai departe? „Am pregătit terenul pentru un 2023 fantastic!”, promite Andreea Paraschiv.    ■

    „Învăţ să fac business, iar dacă eu cresc, şi afacerea mea creşte. Antreprenor devii, iar pentru asta ai multe de învăţat.”

    Andreea Paraschiv, fondatoare BuzduBijoux

    Zece idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Şomartin Chocolate – atelier de ciocolată (Şomartin, jud. Sibiu)

    Fondatoare: Oana Crîngaşu

    Investiţie iniţială: 12.000 de euro

    Cifră de afaceri: până în 50.000 de euro

    Prezenţă: băcănii şi cafenele

    Aer Wear – brand de haine (Bucureşti)

    Fondatoare: Dana Păun

    Investiţie iniţială: mai puţin de 3.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de euro

    Prezenţă: online

    Croitoria de cafea – cafenea (Braşov)

    Fondator: Mugur Tureschi

    Investiţie iniţială: 30.000 de lei (circa 6.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2021: 1 mil. lei

    Prezenţă: Braşov

    Doi tâmplari – atelier de mobilă (Bucureşti)

    Fondator: Robert Alexandru Bălan

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 100.000 de lei (20.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Urban Hub – loc care reuneşte producătorii locali din diferite domenii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ramona Unguraş

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 100.000 de euro

    Prezenţă: Piaţa Romană din Bucureşti

    Cu drag, Antoanela – brand de bijuterii şi ornamente (Constanţa)

    Fondatoare: Antoanela Masalagiu

    Investiţie iniţială: 2.500 de lei (500 de euro)

    Prezenţă: naţională

    Signatura – editură (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Bianca Mereuţă

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: aproape 300.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Aventurile lui Vladimir – magazin online cu jocuri şi jucării

    Fondatoare: Elisa Ivanov

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Cifră de afaceri: 100.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    Monoton – magazin cu produse create în România (Timişoara)

    Fondatoare: Oana Monoran

    Cifră de afaceri în 2021: 42.000 de euro

    Prezenţă: Timişoara

    L.OW Art – cafenea şi atelier de decoraţiuni (Braşov)

    Fondatori: Andreea Marandici şi Robert Apostol

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 95.000 de euro

    Prezenţă: Braşov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.