Bolt a spus că finanţarea îi va permite să câştige cotă de piaţă într-un sector afectat de COVID-19, deoarece restricţiile au ţinut clienţii acasă, iar rivalii Uber, Lyft şi Ola au redus mii de locuri de muncă.
După debutul pandemiei, estonienii de la Bolt au anunţat că nu vor concedia oameni, în ciuda impactului crizei medicale asupra businessului, o altă abordare diferită în criză în raport cu competitorii.
Compania Bolt a fost afectată puternic de măsurile de carantină impuse în Europa, precum şi rivalii de la Uber, întrucât vânzările estonienilor au scăzut cu 75% în luna martie, în comparaţie cu nivelul mediu din februarie.
Spre exemplu, activitatea din Slovacia s-a prăbuşit total, după ce guvernul ţării a impus restricţii pentru serviciile de taxi în luna martie – acestea fiind ridicate astăzi.
Bolt a fost înfiinţată în 2013 şi are peste 30 de milioane de utilizatori în 35 de ţări.
Tag: acord
-
Acceleraţie când competitorii pun frână
-
Primele firme respinse sau acceptate de bancă din programul IMMInvest au fost publicate. Şase firme din comertul auto au acordul băncilor
Primele companii admise sau respinse pentru finanţare de bănci din programul IMMInvest au fost publicate. Astăzi, la ora 01.00, erau şase companii care au obţinut acord de finanţare de la băncile înscrise în program. Toate companiile admise au activitate în zona de comerţ auto şi reparaţii auto, conform datelor oferite de platforma de analiză financiară confidas.ro.
Companiile care vor finanţare prin IMMInvest sunt Auto Best SRL din Dâmboviţa, companie cu 35 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 12,3 milioane de lei în 2018, Delcar SRL din Braşov, cu o cifră de afaceri de aproape 63 mil. lei în 2018, Eco-Car SRL din Harghita, cu o cifră de afaceri de aproape 6,9 mil. lei, Scorpion Exim din Vrancea – aproape 31 mil. lei, Primato SRL din Alba – peste 1,65 mil. lei şi Aliat AMS din Mureş, cu o cifră de afaceri de peste 25 mil. lei în 2018.
Până la ora menţionată, erau trei companii care au fost respinse de băncile din programul IMMInvest: Good Food Restaurant din Cluj, Anuta I. Marian-Daiana din Olt şi Proaudit Cont SRL din Bucureşti.
La ora 01:00, data 5 mai, erau 41.021 de cereri unice pe platforma IMMInvest, dintre care 24.393 au fost transmise la bancă, 24.139 necesitau clarificări, 3.981au fost preluate de FNGCIMM pentru analiză, 60 erau revocate, 8.323 erau transmise FNGCIMM, 6 erau aprobate de bancă şi 3 erau respinse de bancă.
-
Care este situaţia politică a Regatului Unit după Brexit: Negocierile UE cu Marea Britanie pe tema unui acord comercial post-Brexit sunt “în impas”
Negocierile Uniunii Europene cu Marea Britanie pe tema unui eventual acord comercial post-Brexit sunt “în impas” din cauza disensiunilor şi a crizei pandemiei, afirmă diplomaţi europeni citaţi de agenţia de presă Reuters.
“Suntem în impas. Există numeroase detalii tehnice la care am găsit soluţii. Dar în obiectivele fundamentale ale fiecărei părţi disensiunile sunt enorme. Lucrurile nu se pot mişca fără un impuls politic. Iar acesta lipseşte”, a declarat un diplomat european, în contextul unei noi runde a negocierilor post-Brexit.
Guvernul Boris Johnson a comunicat că echipa Londrei este dispusă la continuarea negocierilor. “Dar acest lucru nu înseamnă că avem o probabilitate mai mare de a accepta propunerile UE în zone în care nu se ţine cont de statutul Marii Britanii de stat independent. În mod clar, avem nevoie de o decizie politică din partea UE pentru continuarea negocierilor, mai ales în domeniul pescuitului şi al standardelor egale, pentru a ajunge la o soluţie echilibrată”, a precizat un oficial de la Downing Street.
Următoarea sesiune de negocieri este programată în iunie.
Guvernul Boris Johnson a comunicat, săptămâna trecută, că este “determinat” să ajungă la un acord comercial cu Uniunea Europeană post-Brexit, deşi sunt “divergenţe majore”, iar Bruxellesul propune un acord “inferior” faţă de cele semnate cu alte ţări.
Uniunea Europeană denunţă “calendarul riguros” fixat de Guvernul Boris Johnson pentru negocierile pe tema relaţiilor post-Brexit, avertizând Marea Britanie că nu va accepta niciun parteneriat viitor dacă nu vor fi întrunite condiţiile de reciprocitate.
-
Un nou acord MAI-BOR de Paşte. Cum primesc oamenii lumina şi pâinea sfinţită
Marcel Vela a anunţat miercuri seara că a semnat un nou acord între MAI şi Biserica Ortodoxă, după ce Iohannis a cerut să fie revizuit protocolul anterior. Faţă de varianta contestată s-a renunţat la delegarea poliţiştilor pentru a duce credincioşilor lumină, iar mersul la biserică a fost interzis inclusiv pentru a se lua „paştile”. Biserica Ordodoxă va coresponda cu enoriaşii doar prin voluntari şi angajaţi clericali.
Vela a anunţat că a semnat un nou acord cu BOR. Astfel:
– Am avut o nouă discuţie cu Patriarhul Daniel şi am ajuns la un nou acord pentru a revizui unele măsuri
Având în vedere estimările recente ale specialiştilor privind extinderea epidemiei, acordul din 14 aprilie MAI-BOR se modifică astfel:– slujbele religioase se vor oficia cu respectarea îndrumărilor BOR şi a prevederilor din ordonanţele militare fără participarea credincioşilor în incinta, în curtea sau în apropierea lăcaşurilor de cult.
– Pâinea binecuvântată în formă de prescuri, stropită cu aghiasmă şi vin, numită „Paşti”, care va fi sfinţită joi, 16 aprilie, va fi distribuită la domiciliul credincioşilor din toate parohiile de către personalul clerical şi de voluntarii. Acest lucru se va întâmpla vineri, 17 aprilie şi sâmbătă, 18 aprilie, în intervalul orar 08.00 – 17.00 şi în prima zi de Paşti între orele 06.00 – 12.00, la solicitarea credincioşilor.
– Sfânta Lumină sosită de la Ierusalim va fi distribuită în parohii de către personalul clerical şi maximum cinci voluntari, sâmbătă, 18 aprilie, începând cu ora 20.00.
-
Acord istoric între cei mai mari producători de petrol din lume pentru a echilibra piaţa în contextul pandemiei de COVID-19. Cu cât va fi micşorată producţia zilnică
Arabia Saudită şi Rusia au încheiat un acord cu alte ţări mari producătoare de petrol pentru a reduce producţia în timp ce încearcă să stabilizeze o piaţă care a fost afectată de coronavirus.
Potrivit CNN, membrii OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol ) şi aliaţii lor, inclusiv Rusia şi Mexic, au anunţat duminică că au fost de acord să reducă producţia cu 9,7 milioane de barili pe zi (peste 1 mld. litri), în mai şi iunie, cea mai mare scădere agreeată vreodată de producătorii mondiali de petrol. După aceea, grupul va creşte constant producţia până la expirarea acordului, în aprilie 2022. Grupul, cunoscut sub numele de OPEC +, a căutat să reducă producţia pentru a îmbunătăţi preţurile petrolului, care a scăzut la minimul ultimilor 18 ani în ultimele săptămâni.
Scăderea a apărut după ce Arabia Saudită şi Rusia, la începutul lunii martie, au renunţat la limitele impuse asupra producţiei de petrol, inundând piaţa cu ţiţei nerafinat şi lansând astfel un război al preţurilor, deşi, istoric, este puţin probabil ca acordul să rezolve criza cererii.
Între timp, coronavirusul a provocat o lovitură devastatoare pentru cererea de energie, împingând preţurile deja scăzute. Reducerea producţiei agreeată se ridică la aproximativ 10% din oferta normală de petrol la nivel mondial, mult sub estimările referitoare la cererea de petrol pe fondul pandemiei de coronavirus.
Preţul petrolului a crescut un puţin la începutul acestei săptămâni, ca urmare a ştirilor despre situaţia mondială. Brent, referinţa globală, a crescut cu 1%, la 31,72 dolari pe baril. Preţurile petrolului din SUA au crescut cu aproape 2% până la 23,20 dolari/ baril. În ciuda acestei creşteri, preţurile sunt în continuare mult sub nivelul de tranzacţionare de la începutul acestui an – peste 60 de dolari pe baril.
Anunţul de duminică vine după ce OPEC + a încercat să ajungă joi la un acord de reducere a 10 milioane de barili pe zi, dar Mexicul nu a fost de acord să semneze acordul respectiv. Vineri, însă, preşedintele mexican, Andrés Manuel López Obrador, a declarat că ţara sa îşi va reduce producţia cu 100.000 de barili pe zi. În timp ce această sumă a fost cu mult mai mică decât cea propusă în şedinţa de joi, López Obrador a adăugat că preşedintele american Donald Trump s-a oferit să taie producţia americană cu 250.000 de barili pe zi pentru a compensa oferta Mexicului. SUA nu face parte din OPEC +.
La o conferinţă de presă, vineri, Trump a confirmat că a vorbit cu preşedintele mexican şi a fost de acord cu o reducere, deşi nu a confirmat numărul exact. El a spus că Mexicul va rambursa valoarea petrolului la o dată ulterioară. „Este o sumă mică pentru noi, dar o sumă mare pentru Mexic”, a spus el.
Analiştii de la Goldman Sachs au numit acordul „istoric şi insuficient”, adăugând că reducerile voluntare au fost „încă prea mici şi au venit prea târziu pentru a evita încălcarea capacităţii de stocare”.
-
Sfârşitul războiului: OPEC şi Rusia s-au înţeles şi vor reduce producţia petrolului printr-un acord istoric
OPEC şi Rusia au încheiat un acord istoric joi prin care s-au înţeles să reducă semnificativ producţia de petrol, ceea ce a încheiat un război al cotei de piaţă care a pus o presiune enormă pe preţurile din piaţă – deja afectată după cel mai mare declin la nivelul cererii din istorie, generat de măsurile de carantină, potrivit FT.
Cu toate acestea, reacţia pieţei a fost una negativă după ce detaliile acordului au fost scose la iveală. Un oficial al OPEC a spus că discuţiile pentru a finaliza acordul vor continua în cadrul întâlnirii G20 a miniştrilor de Energie, care are loc vineri.
Unul dintre punctele sensibile în negocieri l-a reprezentat refuzul Mexicului de a reduce semnificativ producţia, potrivit surselor citate de publicaţia americană. Rocio Nahle Garcia, ministrul Energiei din Mexic, a părăsit şedinţa online înainte ca ea să se finalizeze în primele ore ale zilei de vineri şi a scris mai târziu pe Twitter că ea a propus o reducere a producţiei de 100.000 de barili pe zi, adică mai puţin de 10% decât producţia ţării.
Mexic lucrează cu grupul petrolier OPECĂ (format din OPEC şi Rusia), încă din 2016, dar încearcă să îşi împingă agenda de a spori producţia, după mai mulţi ani în care aceasta a scăzut. Analiştii cred că este puţin probabil ca absenţa Mexicului de la masa finală să încurce acordul istoric, însă ar putea totuşi să ducă la excluderea ţării din alianţa OPECĂ.
După ce detaliile acordului au ieşit la iveală, cotaţia globală pentru petrol Brent, care înregistra o creştere de 11%, a închis şedinţa pe o scădere de 4%, la 31,48 dolari per baril. Traderii au pus la îndoială ideea că aceste reduceri de producţie sunt un răspuns proporţional la scăderea înregistrată la nivelul cererii. Mai mult, aceştia au pus la îndoială predispoziţia producătorilor non-OPEC de a contribui la efortul de stabilizare a preţurilor.
Producătorii de petrol s-au înţeles să reducă producţia cu 10 milioane de barili pe zi – cel mai mare acord pentru o reducere coordonată a producţiei din istorie şi echivalent cu 10% din nivelul cererii pre-criză. Reducerea de producţie stabilită ar urma să se diminueze de-a lungul timpului şi să se încheie în aprilie 2022, potrivit planurilor.
Arabia Saudită şi Rusia, cei mai mari doi producători din acest acord, au fost de acord să îşi reducă producţia împreună cu 5 milioane de barili pe zi. Alţi producători OPECĂ au fost de acord să taie împreună 5 milioane de barili pe zi. Cartelul le-a cerut şi unor producători precum SUA şi Canada, precum şi altor ţări, să îşi reducă producţia cu încă 5 milioane de barili pe zi cumulat după întâlnirea extraordinară G20 a miniştrilor de Energie, care are loc vineri.
-
După o şedinţă de 16 ore, miniştrii de Finanţe din zona euro nu au reuşit să ajungă la un acord pentru stimularea economiei în faţa pandemiei
O întâlnire a miniştrilor de Finanţe din zona euro – Eurogroup – s-a terminat miercuri după 16 ore fără niciun fel de acord referitor la stimulul economic necesar pentru a face faţă efectelor generate de pandemia de COVID-19 şi de măsurile luate pentru a limita răspândirea virusului, potrivit CNBC.
Mario Centano, ministrul de Finanţe din Portugalia şi şeful Eurogroup, a scris pe Twitter că miniştrii au fost „aproape de a încheia un acord, dar nu au ajuns încă acolo”.
El a mai spus că discuţiile vor continua joi.
Ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, a postat pe Twitter după întâlnire că le cere statelor UE să se ridice la nivelul provocărilor excepţionale cu care se confruntă economia.
„Cu Olaf Scholz (n.r: ministrul german de Finanţe), le cerem tuturor statelor europene să se ridice la nivelul provocărilor excepţionale cu care ne confruntăm pentru a ajunge la un acord ambiţios”, a scris Bruno Le Maire.
Italia, Franţa, Spania şi aliaţii lor au făcut presiuni pentru un fond comun de revenire de sute de miliarde de euro, însă mai mulţi membri nordici ai blocului, cu Olanda în frunte, se opun ideii de a mutualiza datoriile din zona euro şi au spus că mecanismele existente sunt suficiente – precum Mecanismul European de Stabilitate, un fond de 500 miliarde euro înfiinţat după criza precedentă.
-
Partea murdară a energiei curate
În timp ce combustibilii clasici precum petrolul poluează prin ardere, sursele de energie regenerabilă generează la rândul lor deşeuri care trebuie colectate, sortate şi procesate pentru a realiza într-adevăr o tranziţie energetică curată. Spre exemplu, în producţia panourilor solare şi a turbinelor eoliene sunt necesare resurse naturale precum minerale rare, care trebuie extrase din sol. Potrivit datelor organizaţiei Clear Energy Alliance, China deţine 95% din piaţa extracţiei de minerale rare necesare în producţia acestor elemente, iar modul în care operează chinezii generază lacuri întregi de lichid toxic sau chiar radioactiv.
În acelaşi timp, fermele eoliene afectează ecosistemul, care nu este obişnuit cu prezenţa turbinelor gigant. Doar turbinele eoliene omoară circa 600.000 de păsări pe an şi aproximativ un milion de lilieci – care sunt esenţiali în ecosistem pentru că sunt necesari în procesul de polenizare. Mai mult, sursele de energie regenerabilă ocupă mai mult teren. Informaţiile publicate de Administraţia pentru Informaţii din Energie, un braţ al biroului de statistică din SUA, arată că gazul şi cărbunele au nevoie de 5 hectare per MW produs, în timp ce pentru energia solară este nevoie de 20 de hectare per MW produs, sau chiar 30 de hectare per MW produs în cazul energiei eoliene.
Cu siguranţă, sursele de energie regenerabilă poluează mai puţin decât combustibilii fosili, însă recunoaşterea impactului real pe care îl au acestea pentru mediu va face ca dialogul public să fie mai eficient şi mai aplicat pe realitatea pieţei.
România şi-a luat angajamentul că se vor instala în ţară capacităţi adiţionale de producere de energie din surse regenerabile de 6,9 GW până în 2030, ceea ce aduce mai multe oportunităţi economice pentru companiile din piaţă. Pentru un exemplu al deşeurilor periculoase generate de energia regenerabilă, compania românească de consultanţă de mediu Blumenfield menţionează un parc eolian pe care l-a observat şi analizat. „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ 100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanţă.
Din aceste activităţi de mentenanţă sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe parcursul unui an de funcţionare, în mare parte uleiuri şi antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantităţi de deşeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a povestit Gabriela Stanciu, director general al companiei Blumenfield. Compania a realizat un studiu de caz şi asupra unei sonde de explorare din Marea Neagră, analizând deşeurile generate de aceasta şi potenţiala reutilizare a acestora.
„Un studiu de caz îl avem dintr-o sondă de exploare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfăşurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deşeuri, din care 84% sunt deşeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deşeuri am reuşit să găsim soluţii pentru valorificarea acestora. Una dintre soluţii o reprezintă chiar industria materialelor de construcţii”, a explicat reprezentanta Blumenfield. Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red.: produs obţinut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură). „Aceste soluţii chiar există în România. În Constanţa avem o astfel de instalaţie de producere a cimentului şi în ţară mai sunt câteva.”
Blumenfield atrage atenţia asupra importanţei pe care o are analiza deşeurilor pentru a putea identifica oportunităţile economice care reies din această piaţă. „A şti exact ce tip de deşeu generezi în activitate este un lucru care ţine de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deşeurilor. Cunoscând exact categoria de deşeu pe care o generezi, poţi găsi soluţii optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea sa mai departe”, spune ea.
Dar şi odată identificate soluţiile, mai există o problemă, apetitul relativ mic pentru a investi în scoaterea acestora din laborator şi integrarea în procese de masă. „Cel mai dificil aspect este transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Poţi să identifici soluţii în laborator, dar să nu găseşti investitorul care să ducă soluţia mai departe în zona economică şi spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu. Blumenfield, companie cu capital 100% românesc, susţine că în România există astăzi peste 200 de situri contaminate şi circa 1.100 de situri potenţial contaminate cu deşeuri ca rezultat al activităţii industriale.
Potrivit specialiştilor citaţi, statul român poate realiza o hartă la nivel naţional a siturilor contaminate, care să ia în calcul de la început conţinutul deşeurilor pe care fiecare industrie le generează şi modul în care acestea pot fi valorificate. Eforturile de a îndrepta economia spre neutralitatea climatică trebuie încurajate printr-un astfel de cadru. În prezent, autorităţile dezvoltă un astfel de proiect care se poate concretiza într-o hartă a deşeurilor din piaţa locală.
„Acum se desfăşoară o acţiune a Ministerului Mediului privind tot ce înseamnă agenţii economici care desfăşoară activităţi cu potenţial impact. Scopul este ca aceştia să-şi facă o caracterizare a deşeurilor generate din activitate. Indiferent că vorbim despre industria extractivă de resurse minerale sau chiar industria energetică, toate aceste companii trebuie să îşi caracterizeze foarte clar deşeurile pentru a face această hartă.” În prezent, proiectul Green Deal – pactul european care promite neutralitate climatică până în 2050 – este pus astăzi în dezbatere publică. Politicile europene impun României un anumit nivel de emisii, însă specialiştii din piaţa locală atrag atenţia că emisiile României sunt sub media europeană.
„Nu se vorbeşte deloc despre acest lucru. România este o ţară care produce 3,8 tone de emisii de CO2 per capita, în timp ce media europeană este de 4,8 tone. Germania produce aproape de nivelul de 10 tone, Marea Britanie aproape 9 tone, iar Ungaria 5,5 tone per capita. Deci România este în momentul de faţă printre ţările care contribuie la scăderea mediei globale de emisii de CO2”, a spus Răzvan Nicolescu, partener la Deloitte, lider pentru Europa Centrală, responsabil de industria gazelor naturale, petrolului şi produselor chimice. Nicolescu, fost ministru al energiei în guvernul Ponta, a spus că România este printre ţările care nu şi-au încălcat până acum niciun angajament internaţional în ceea ce priveşte schimbările climatice, în timp ce alte economii dezvoltate rămân în urmă pe ţintele pentru 2020.
„România este printre ţările care îşi vor respecta ţintele Uniunii Europene pentru 2020. Pare un lucru simplu, dar dacă vreţi exemplu de o ţară care nu şi le va respecta avem Olanda – ţara morilor de vânt – care nu îşi poate respecta ţinta privind promovarea energiei regenerabile pentru anul acesta. Acestea sunt realităţi, sunt date care nu pot fi puse sub semnul întrebării şi care ne arată unde nea poziţionăm la nivel internaţional. Nu suntem noi cei mai prietenoşi cu mediul, dar din punctul de vedere al emisiilor contribuim la scăderea mediei internaţionale şi nu la creşterea ei”, a declarat Nicolescu.
Petrolul, încă principala sursă de energie din lume
Combustibilii fosili conduc lumea în continuare încă de la ultima revoluţie industrială. Cu un procent de 37%, petrolul reprezintă încă cea mai utilizată sursă de energie la nivel global, potrivit datelor agregate la finalul anului 2019 de Clear Energy Alliance. Gazul natural reprezintă un procent de 29%, în timp ce cărbunele are 15%, energia nucleară 9%, iar sursele de energie regenerabilă 10% – dintre care circa 7,4% reprezintă energie hidro, biomasă şi geotermală, iar energia solară şi eoliană contribuie cu 2,6%. -
Ecosistemul de start-up-uri din România e în plin boom
„Ecosistemul de start-up-uri a explodat în ultimul an. Dacă acum 5-6-7 ani, când eu eram fondator de start-up-uri, era practic aproape imposibil să ridici bani din România, între timp a devenit o adevărată nebunie – peisajul de investiţii, peisajul de start-up-uri. Peste tot apar noi start-up-uri, noi echipe care vor să lanseze proiecte, apar investitori, au apărut fondurile de investiţii, s-au îmbunătăţit numărul şi calitatea investitorilor de tip angel. Se întâmplă foarte multe lucruri deodată, este o efervescenţă, că astfel inevitabil te întrebi cât va mai dura. Evoluţia a fost una spectaculoasă, este loc de mai bine şi este loc de mai multe”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cristian Munteanu, managing partner în cadrul fondului de investiţii local Early Game Ventures (EGV). El a pus bazele EGV la finalul anului 2018 împreună cu Dan Călugăreanu şi Radu Stoicoviciu, iar până acum prin intermediul fondului s-au investit 5,5 milioane de euro în 10 start-up-uri – Adiem, Bunnyshell, Druid, Milluu, Neobility, RoboSelf, SymphoPay, Tokinomo, Underline şi Watto Stations.
„Am auzit deja întrebarea: nu cumva sunt deja prea mulţi bani în piaţă? Eu aş întreba: sunt prea mulţi bani în Silicon Valley? Cred că loc este. Este loc de investitori. Deocamdată suntem într-o piaţă care este condusă de investitori – există câţiva gatekeeperi pe la care trec toate tranzacţiile şi există un număr de investitori de tip angel care participă, contribuie, iniţiază astfel de runde de finanţare”, a adăugat el. În ultimii ani pe piaţa locală au apărut tot mai multe fonduri de investiţii care caută să finanţeze start-up-uri ce peste câţiva ani le-ar putea întoarce toţi banii investiţi în toate proiectele pe care au pariat, plus profit. Unul dintre ele este şi Simple Capital, vehiculul creat de Andrei Pitiş – unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori şi investitori în IT din România. Acesta este parte a programului său de a contribui la crearea a încă 100 de milionari în euro din proiecte de IT pe plan local, Simple Capital investind deja în 15-16 start-up-uri. „Ecosistemul este într-o plină efervescenţă. Apar foarte multe start-up-uri. Acum un an nu-mi imaginam că o să fie aşa de tare, adică în ce am spus eu atunci, acel 100, a fost foarte multă speranţă. Foarte multă. Acum mi se pare realizabil. Este adevărat că nu într-un an, doi, trei, aşa cum se aştepta lumea. Probabil că în zece ani, ca să dau un orizont de timp cât de cât, dar mi se pare chiar realizabil. Atunci nu credeam că o să descopăr oameni noi din interacţiunea asta deschisă cu publicul, dar chiar am descoperit start-up-uri noi“, a spus Andrei Pitiş tot în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El este cunoscut pe piaţa IT din România atât pentru implicarea în programele de susţinere şi descoperire a start-up-urilor, cât şi pentru proiectul ceasului inteligent Vector Watch vândut gigantului american Fitbit, dar pentru şi investiţiile sale în proiecte precum Clever Taxi, achiziţionat de gigantul german Daimler. Din noiembrie 2018, când Pitiş a pornit la drum cu Simple Capital, şi până în prezent, antreprenorul a investit circa 500.000 euro în total în 15-16 proiecte. El a precizat că Simple Capital vizează trei tipuri de companii. „Sunt trei tipuri de companii în care am investit prin Simple Capital: sunt companii de servicii – cum este firma mea de headhunting mai veche Techmind, este o agenţie de marketing – Perceptum, este o firmă de servicii de IT, de dezvoltare de software – Softbinator. Sunt nişte firme de servicii care generează şi care alimentează într-un fel Simple Capital cu profitul respectiv.” De asemenea, un alt tip de companii în care investeşte Simple Capital sunt cele tip scale-up – start-up-uri aflate a început care în general vând online, de diferite sume, şi au un profit. Intrând eu în acţionariat cu bani, dar mai ales cu timp, pot să le ajut să treacă la zeci, sute de mii de euro vânzări pe lună şi deci să ajungă la evaluări de milioane, zeci de milioane de euro.” Totodată, Simple Capital finanţează şi start-up-uri de la zero, alături de alte fonduri de investiţii. Printre start-up-urile în care a investit Simple Capital până acum se numără Pentest Tools, Garderoba Infinită, Social Insider, Feexers, Neobility şi Perceptum.
Şi Radu Georgescu, unul dintre cele mai cunoscute nume din industria locală de tehnologie după o lungă serie de exituri de succes din companii locale, începută cu vânzarea antivirusului RAV gigantului Microsoft în 2003, spune că în prezent ecosistemul de start-up-uri hi-tech din România se află într-o perioadă foarte bună, iar perspectivele sunt de asemenea unele optimiste. „A crescut extrem de mult în ultimii cinci ani, să spun. A crescut pe de-o parte pentru că au apărut fonduri de investiţii, pe de altă parte pentru că au apărut business angels sau au apărut oameni dornici să investească în tehnologie”, a afirmat el în cadrul unei ediţii a ZF IT Generation. „Văd şi cunosc start-up-uri care duduie, care explodează. Cunosc foarte multe start-up-uri care nu reuşesc la prima iteraţie, dar construiesc echipe foarte bune care la o a doua iteraţie pot fi de succes. Dar de departe nu totul se întâmplă în Bucureşti, pentru că nu este doar Bucureşti şi Cluj, este Bucureşti, Cluj, Sibiu, Timişoara, Târgu-Mureş, Iaşi, Braşov, Oradea. Se întâmplă lucruri peste tot”, a completat el. Cum au evoluat însă ideile de business şi soluţiile software dezvoltate de start-up-urile din România în ultimii ani? „S-au schimbat buzzwordurile. Dacă acum doi ani blockchain era cuvântul cel mai des întâlnit în orice pitch, între timp au dispărut complet start-up-urile de blockchain, acum buzzwordul este AI (inteligenţă artificială – n.red.) şi machine learning (ML). Nu mai poţi să găseşti o aplicaţie de parcare care să nu spună că face AI şi ML”, a menţionat Cristian Munteanu de la Early Game Ventures. Legat de calitatea start-up-urilor, el a spus că aceasta a evoluat, însă nu dramatic. „Nu deodată toate start-up-urile care se lansează vin cu tehnologii noi, revoluţionează lumea. Nici pe departe; cred că una dintre problemele start-up-urilor româneşti este miza. Cea mai mare parte din start-up-uri vin cu nişte mize mici, ambiţii locale, poate regionale, şi este nevoie de mai mult decât atât.” În ce priveşte tehnologiile pe care le dezvoltă start-up-urile locale, investitorul consideră că nivelul nu este ridicat, mai ales fiindcă România nu are nicio universitate în top 100 din lume. „Dacă am avea şi noi două Stanforduri sau MIT-uri pe aici prin ţară, probabil că am putea să cerem mai multe. Dacă nu am fi România, ci Israel, iarăşi am putea să cerem mai multe. Dar o privire rece, lucidă asupra peisajului despre care toată lumea vorbeşte şi unde este foarte multă gălăgie ne arată că sunt puţine centre universitare de calitate. România mi se pare că nu are nicio universitate în top 100 global. Totuşi, de unde să vină acele creiere? Mulţi sunt autodidacţi, învaţă singuri programare, orice altceva şi dacă te uiţi la acest lucru nu poţi să spui că este o calitate slabă a start-up-urilor. Este comparabilă cu alte hotspoturi din lume.” Cu toate acestea, în România se găsesc însă foarte multe persoane cu o experienţă tehnică solidă, deficit mai mare fiind în zona de business.