Tag: Accesorii

  • Cum să-ţi întreţii hainele

    Cum nu puţini sunt cei care sunt gata să arunce hainele cu pete încăpăţânate, au apărut întreprinzători care să le ofere soluţii şi să-i înveţe cum să le aplice. Un astfel de întreprinzător este Patrick Richardson, proprietar al retailerului american de articole vestimentare şi accesorii Mona Williams, căruia i-a venit ideea să organizeze aşa-numitele ”laundry camps“, ateliere educative despre întreţinerea hainelor şi a materialelor textile.

    În cadrul acestor ateliere, la care participanţii trebuie să se înscrie în avans, se oferă demonstraţii de curăţare a unor articole vestimentare compromise aduse de cursanţi, precum şi sfaturi cu privire la curăţarea hainelor şi a altor materiale textile, astfel încât proprietarii lor să se poată bucura de ele cât mai mult timp.

  • Care este domeniu în care o treime din clienţi s-ar putea să nu te mai plătească vreodată

    Alte 28% dintre companii îşi plătesc datoriile în intervale cuprinse între 3 luni şi 1 an şi doar  40% dintre companiile din acest domeniu au capacitatea de a-şi plăti datoriile în intervale mai scurte de 90 de zile. În concluzie, în domeniul producţiei din categoria îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii, doar 2 din 5 clienţi au capacitatea de a şi plăti furnizorii la termen.

    “Dacă ai clienţi/parteneri din acest domeniu ai şanse de peste 32% să ai întârzieri la plată de peste 360 de zile. S-ar putea să fii norocos şi acel client să nu fie unul foarte important pentru afacerea ta, dar eşti dispus să te bazezi pe noroc când vine vorba de recuperarea datoriilor şi fluxul de numerar?” spune Aurimas Kacinskas, CEO Creditinfo România. 

    Situaţia este cu atât mai interesantă cu cât nu mai puţin de 40% dintre companiile din acest domeniu au un risc ridicat de intrare în insolvenţă, urmând a-şi lăsa furnizorii cu buza umflată şi buzunarul (contul) gol. 

    Peste 4% din persoanele angajate în mediul privat din România activează în domeniul produselor de îmbrăcat, încălţat şi al accesoriilor legate de acestea. Chiar dacă numărul companiilor active a crescut în anul 2016, domeniul analizat a pierdut peste 9.000 de angajaţi. 

    La finalul anului 2015, la nivel naţional, judeţul Bihor avea cel mai mare număr de angajaţi în domeniul îmbrăcămintei, încălţămintei şi textilelor, peste 18.000 de persoane. Odată cu pierderea a peste 2.300 de angajaţi, acesta a fost detronat de mun Bucureşti (unde însă multe companii au doar sediile sociale şi raportează angajaţii). Alt judeţ cu o reducere drastică a numărului de locuri de muncă este Covasna, peste 1.200 de angajaţi nemailucrând în anul 2016 în acest domeniu. Exceptând judeţul Tulcea, care cu 718 locuri de muncă pierdute face notă discordantă, fiind poziţionat in sud-est.

    Profiturile generate de domeniu au scăzut în anul 2016 comparativ cu anul 2015 cu aproape 5%, de la 811 milioane lei la 785 milioane lei. Creşterea costurilor cu forţa de muncă dar şi a costului cu energia pot fi cauze pentru uşoara scădere a profiturilor înregistrată la nivelul domeniului analizat.

    În aceste circumstanţe cele mai mari profituri sunt obţinute de  companiile care activează în Municipiul Bucureşti (160 milioane lei), urmate de cele din judeţul Bihor (80 milioane lei),Vrancea, Botoşani şi Arad (toate cu aproximativ 50 milioane lei). În cazul companiilor din Municipiul Bucureşti există un număr de infrastructuri de producţie care au doar sediul social aici, locaţia efectivă regăsindu-se în alt judeţ. 

    Dacă în cazul numărului de  angajaţi şi al profiturilor generate, anul 2016 a adus scăderi, veniturile totale ale întregului domeniu analizat au crescut cu aproape 5%, de la 14,7 miliarde lei la peste 15,4 miliarde lei. Cum era de aşteptat, cele mai mari venituri se înregistrează în Municipiul Bucureşti, 1,6 miliarde lei şi judeţul Bihor 1,5 miliarde lei. Alte judeţe cu venituri relevante sunt Timiş – 987 milioane lei, Arad – 780 milioane lei şi Vrancea – 711 milioane lei.

    Se poate observa faptul că principalele infrastructuri din domeniul analizat se află în partea de Vest a României, judeţele Bihor, Arad şi Timiş având în comun graniţa vestică a României dar şi apropierea de infrastructura rutieră din Ungaria.

     

  • Cel mai răsfăţat adolescent din lume: haine de un MILION de lire sterline, 5.000 de lire sterline BANI DE BUZUNAR şi un inel de 400.000 de lire sterline – totul pentru că are doi taţi milionari

    Rochii în ediţie limitată de la Prada sau Burberry, accesorii de la Gucci, Hermes sau Louis Vuitton şi suficiente perechi de pantofi de lux pentru a purta alte încălţări în fiecare zi – toate alături de un inel Faberge în valoare de 500.000 de euro compun garderoba unei tinere care de-abia a împlinit 18 ani.

    Dar Saffron Drewitt-Barlow nu e vreo actriţă celebră sau un supermodel, ci doar o tânără care a devenit cunoscută încă de la momentul naşterii.

    Sarah şi fratele său geamăn Aspen au devenit, atunci, primii copii înregistraţi cu doi taţi dar fără mamă. Copiii au fost născuţi de o mamă-surogat, părinţii fiind primii doi bărbaţi homosexuali din Marea Britanie care au avut copii prin această metodă.

    Părinţii săi milionari s-au asigurat că tănăra nu o să ducă lipsă de nimic, iar garderoba ei valorează nu mai puţin de 1 milion de lire sterline. Averea celor doi taţi este de aproximativ 40 de milioane de euro şi provine din diverse afaceri, inclusiv o companie de cercetare medicală cu filiale în toată lumea.

    Pe lângă cadouri, Saffron se bucură şi de alocaţie lunară în valoare de 5.000 de euro, cu care să îşi asigure cheltuielile zilnice.

    Sursa: Daily Mail

  • Cum a ajuns o tânără de 18 ani să aibă o garderobă de 1 milion de euro – FOTO

    Rochii în ediţie limitată de la Prada sau Burberry, accesorii de la Gucci, Hermes sau Louis Vuitton şi suficiente perechi de pantofi de lux pentru a purta alte încălţări în fiecare zi – toate alături de un inel Faberge în valoare de 500.000 de euro compun garderoba unei tinere care de-abia a împlinit 18 ani.

    Dar Saffron Drewitt-Barlow nu e vreo actriţă celebră sau un supermodel, ci doar o tânără care a devenit cunoscută încă de la momentul naşterii.

    Sarah şi fratele său geamăn Aspen au devenit, atunci, primii copii înregistraţi cu doi taţi dar fără mamă. Copiii au fost născuţi de o mamă-surogat, părinţii fiind primii doi bărbaţi homosexuali din Marea Britanie care au avut copii prin această metodă.

    Părinţii săi milionari s-au asigurat că tănăra nu o să ducă lipsă de nimic, iar garderoba ei valorează nu mai puţin de 1 milion de lire sterline. Averea celor doi taţi este de aproximativ 40 de milioane de euro şi provine din diverse afaceri, inclusiv o companie de cercetare medicală cu filiale în toată lumea.

    Pe lângă cadouri, Saffron se bucură şi de alocaţie lunară în valoare de 5.000 de euro, cu care să îşi asigure cheltuielile zilnice.

    Sursa: Daily Mail

  • Bijuterii pentru petreceri de sezon

    Lucrate din diamante, safire sau rubine montate manual în aur înnegrit ori simple din aur sau cu o singură piatră preţioasă, acestea se pot purta fie separat, fie mai multe pe un deget. Tot la capitolul inele, ar merge şi ceva din colecţia Amore de la Niquesa, o piesă din aur roz cu o floare cu petale din spineli negri şi diamante dispuse în jurul unui diamant mai mare ori un inel cu spinel albastru rar de la Boghossian din colecţia Kissing, care se remarcă prin alăturarea a două pietre preţioase contrastante care dau impresia că plutesc.

    Creatorul David Morris propune un colier ce aminteşte de cele purtate de femeile elegante ale anilor ’20, lucrat din perle cu onix negru, sidef şi diamante, care aduce cu un şnur legat la gât de ale cărui capete atârnă câte o perlă mare, iar Daniela Villegas, cercei în formă de păsări flamingo din aur, safire, opal mexican şi diamante.

    Tot cu cercei încearcă să tenteze femeile aflate în căutare de o bijuterie nouă casa Fabergé, cerceii amintind prin formă şi lucrătură de ouăle pentru care este celebră compania, de data aceasta confecţionate din aur roz, diamante şi smalţ, iar Graff Diamonds propune o brăţară rigidă din diamante, care seamănă cu o diademă şi pare să alungească încheietura purtătoarei.

  • Cum au inspirat-o benzile desenate pe această tânără să creeze o afacere de succes

    Prima parte a drumului către succes a fost însă deosebit de dificilă, după cum povesteşte tânăra celor de la BBC.

    “Iubesc copiii, dar nu a fost chemarea mea”, spune Ilse Valfre, originară din Mexic, care şi-a abandonat slujba de învăţătoare în San Diego în 2010 pentru a se dedica blogului său. “Nu voiam să mă întorc la şcoală şi să studiez moda, dar voiam totuşi să fac ceva legat de domeniu. Mi-a plăcut întotdeauna să desenez, aşa că am decis să public ilustraţiile şi să construiesc un business în jurul lor.”

    A fost un plan riscant, iar Ilse Valfre a trebuit să se mute pentru o perioadă înapoi cu părinţii săi, în Tijuana. Nu a durat însă mult până când ilustraţiile sale îndrăzneţe, inspirate de dragostea sa pentru benzi desenate şi pentru anime, au început să atragă tot mai multe priviri.

    “Postam de două ori pe zi şi am început să adun tot mai mulţi fani”, povesteşte tânăra. Iar lucrurile s-au schimbat definitiv un an mai târziu, când Ilsa a descoperit că ilustraţiile sale erau copiate şi imprimate pe haine vândute online în China. A înţeles, în acel moment, că exista o piaţă pentru produsele sale.

    Prin urmare, ea a început să dezvolte propria sa linie de tricouri şi genţi, iar în 2013 a lansat brandul Valfre. Astăzi, compania cu sediul în Los Angeles comercializează o gamă largă de produse pentru femei, dar şi felicitări cu ilustraţiile sale.

    Valfre a crescut repede, raportând vânzări de 2 milioane de dolari în 2016; produsele ajung în 28 de ţări prin lanţurile Urban Outfitters şi Nordstrom.

    Ilse Valfre, ajunsă la 30 de ani, crede că social media a jucat un rol extrem de important în povestea sa de succes. “Instagram era ceva nou atunci când am pornit”, spune ea. “Atunci când am decis să lansez brandul aveam 25.000 de fani, dar erau unii dedicaţi.” Valfre a ajuns astăzi la aproape 700.000 de fani pe platforma de socializare.

  • Goana după rarităţi în lumea shopping-ului online

    Ca să le menţină interesul treaz amatorilor de asemenea produse, unele companii caută soluţii să le readucă febrilitatea căutării de altădată şi bucuria găsirii unor lucruri pe care foarte puţină lume le are, profitând din plin de tehnologia modernă, scrie Wall Street Journal. Platforma de comerţ electronic Shopify a creat în acest sens o aplicaţie denumită Frenzy, cu ajutorul căreia partenerii săi pot atrage amatorii de produse în ediţie limitată disponibile doar într-o anumită zonă.

    Spre exemplu, cei care treceau pe lângă locul de desfăşurare a ComplexCon din Long Beach, California, la începutul lunii trecute, puteau, dacă aveau aplicaţia instalată pe telefon, să cumpere articole din colecţiile vestimentare în ediţie limitată ale unor firme ca Takashi Murakami sau Billionaire Boy’s Club, disponibile în mod normal doar participanţilor la eveniment.

    Producătorul de articole sportive Nike a transformat cumpăratul de pantofi sport într-un joc, cu ajutorul unor împătimiţi ai produselor sale, sătui să tot stea la coadă la magazine şi cărora le lipsea căutarea febrilă din zilele de altădată. Utilizatorii care instalează pe telefon aplicaţia SNKRS pot găsi încălţări deosebite dacă se nimeresc într-un loc cu care compania are un parteneriat-surpriză, cum ar fi restaurantul Fuku din New York, mai precis cu maestrul bucătar al acestuia, David Chang, designer al pantofilor Momofuku Dunk.

    Ca să poată cumpăra produsul dorit, clienţii trebuia să deschidă aplicaţia SNKRS, să fotografieze coduri din meniul restaurantului şi să aştepte să le apară pe ecran un pantof. Pentru alte modele greu de găsit neanunţate în prealabil, utilizatorii de SNKRS primesc alerte cu privire la locurile unde sunt disponibile şi pot porni la „vânătoare” întocmai ca jucătorii de Pokemon Go după Pokemonii rari.

  • Cum a ajuns o fostă PREZENTATOARE de la TVR să facă un business de sute de mii de euro început în joacă – VIDEO

    Cu o investiţie iniţială într-o cutie cu aţe şi accesorii, Malvina Cservenschi a lansat cu cinci ani în urmă Malvensky. Anul trecut, afacerea a ajuns la 722.000 de euro, în creştere cu 85% faţă de 2015, iar pentru 2017 antreprenoarea se aşteaptă la un plus de 25%.

    „Afacerea a pornit tipic pentru cei care au o pasiune şi încep să se joace cu ea, iar treptat joaca devine un adevărat proiect“, povesteşte Malvina Cservenschi despre începuturile Malvensky. Practic, a început cu o brăţară pe şnur, făcută pentru o prietenă, cu altă brăţară pentru o cunoştinţă, iar apoi vorba s-a împrăştiat şi oamenii au fost atraşi de ideea sa originală. Investiţia iniţială a fost infimă, fiind vorba de o cutie cu aţe, câteva accesorii şi cristale, spune antreprenoarea, iar afacerea a crescut organic în cei cinci ani de la lansare. Nu a folosit surse de finanţare externe şi a reinvestit mereu profitul obţinut.

    80% dintre produsele Malvensky sunt bijuterii, diferenţa de 20% fiind accesorii, precum eşarfe, stilouri etc. Dintre bijuterii, fiecare colecţie în parte are un traseu cu suişuri şi coborâşuri, spune antreprenoarea, însă toate se vând foarte bine, în funcţie de intenţia clientului, nevoia de moment, eveniment, buget şi dorinţe speciale. ”Produsele personalizate rămân, însă, cele mai solicitate, alături de brăţara Infinity şi derivatele acesteia“, precizează Cservenschi. De asemenea, colecţia Cei 7 Arhangheli conţine produsele alese cel mai frecvent pentru a fi oferite cadou, datorită semnificaţiei şi încărcăturii spirituale, iar în acest sezon colecţia The Heart of Orient este protagonista; produsele se vând deopotrivă online şi offline. ”Online este o cale rapidă şi comodă de achiziţionare, însă magazinul Malvensky, deschis recent, este o experienţă în sine“, povesteşte antreprenoarea. Pe lângă unitatea fizică din Capitală, Malvensky mai are expunere şi în magazinul de bijuterii şi accesorii din hotelul
    St Regis din New York.

    Preţurile bijuteriilor pleacă de la 150 de lei pentru o brăţară cu şnur şi accesoriu din argint, circa 500 de lei pentru lănţişoarele din argint, 1.000 de lei pentru cele de aur, dar pot depăşi 3.000 de lei pentru cele speciale, din anumite colecţii, conform site-ului companiei; pentru luna septembrie bonul mediu a fost de 550 de lei, spune Cservenschi.

    Malvensky nu are un public ţintă, mai spune fondatoarea. Astfel, printre clientele sale se pot regăsi tinere în pas cu moda, dar şi persoane cu gusturi clasice, care lucrează în instituţii diplomatice sau corporaţii. ”Explicaţia este simplă: misiunea Malvensky este de a traduce simboluri, tradiţii şi folclor în aur şi diamante. Iar aceste simboluri, tradiţii şi folclor nu au nici vârstă şi nici public ţintă, dar se pot regăsi cu uşurinţă în viaţa oricui.“

    Întrebată cum vede supravieţuirea în piaţa în care activează, Malvina Cservesnchi spune: ”întrebarea este prima ocazie care mă invită să mă gândesc la supravieţuire. Am altă stare de gândire“. Din perspectiva sa, piaţa este extrem de fertilă pentru Malvensky. Se declară foarte atentă la cifre, la investiţii, la randamentul afacerii, deci pericole nu există, doar riscuri. ”Iar printr-un management al afacerii atent poţi să lucrezi sănătos şi echilibrat, fără să îţi pui în pericol siguranţa afacerii“, adaugă ea. Pe de altă parte, în privinţa concurenţei, spune că priveşte, învaţă şi urmăreşte marile case de creaţie de bijuterii ale lumii, ”dar la sfârşitul zilei contează ADN-ul, pasiunea şi chemarea personală“.

    Afacerea Malvensky, cu o echipă de opt angajaţi permanenţi, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 722.000 de euro, cu o creştere de 85% faţă de anul precedent, când a însumat 477.000 de euro, spune fondatoarea. De asemenea, pentru anul 2017 estimează o creştere de minimum 25%.

    Cea mai recentă investiţie a vizat deschiderea primului magazin fizic Malvensky, care ”a meritat fiecare bănuţ şi a respectat planul de investiţii“, declară antreprenoarea. Lansarea acestuia a fost, de altfel, şi primul pas dintr-un plan de afaceri pe termen mediu şi lung, spune Cservenschi, despre care nu doreşte deocamdată să dea detalii. Precizează că şi peste cinci ani Malvensky va face acelaşi lucru, cel mai probabil la o scală mult mai mare. ”Misiunea asumată, de a traduce simboluri, tradiţii şi folclor în aur şi diamante, este un izvor nesecat de inspiraţie şi oportunităţi, atât pe piaţa românească, cât şi pe cea internaţională. Ştiu exact care sunt următoarele colecţii, ştiu exact în ce colţuri ale lumii mă duce călătoria mea de a descoperi noi tradiţii şi simboluri pentru a le transpune în bijuteriile Malvensky“, susţine tânăra antreprenoare. 

    ”Piaţa bijuteriilor din România poate fi descrisă ca bogată şi săracă în acelaşi timp“, mai spune fondatoarea Malvensky. Bogată pentru că există cerere şi ofertă, iar săracă – sau mai puţin bogată – prin comparaţie cu alte ţări; India şi China, de pildă, reprezintă 44% din consumul de bijuterii de aur la nivel global, spune Cservenschi. Cele două ţări au înregistrat o cerere de consum mai mare decât Europa, America de Sud, Africa şi America de Nord la un loc, în ciuda faptului că cererea a scăzut mai mult de 25% chiar în aceste două mari pieţe, completează ea. Pe scurt, ea descrie piaţa locală de bijuterii ca pe un segment provocator, fertil, cu perspective de dezvoltare tehnologică şi a standardelor de calitate atât în producţie, cât şi în partea de servicii, ”dar şi cu o componentă educativă importantă, pentru că nevoia de dezvoltare a resursei umane este critică în orice domeniu“, ţine ea să precizeze.

    ”Însă mai este o nuanţă pe care vreau să o transmit: ce înseamnă piaţă de bijuterii? Majoritatea sunt comercianţi care cumpără din alte ţări şi vând în România. Există şi un procent mai mic, mult mai mic, de producători, designeri şi comercianţi în acelaşi timp“, declară ea, adăugând că Malvensky face parte din cea din urmă categorie. Volumul şi valoarea pieţei sunt greu de estimat din cauza existenţei pieţei nefiscalizate, dar, conform antreprenoarei, în România se produce în jur de o tonă de bijuterii lunar, dintre care aproximativ 50% bijuterii de aur. Procentul de bijuterii cu diamante este mult mai mic, până în 10% din cifra totală, însă aceste cifre oscilează şi reprezintă mai mult un reper decât o cifră sigură, din simplul motiv că mai există, în paralel, o piaţă subterană şi, evident, deloc reglementată, punctează antreprenoarea.

    Pentru îmbunătăţirea situaţiei, Cservenschi consideră că aspectul cel mai important ar fi resursa umană calificată, în condiţiile în care ”se pierd meserii extraordinare în favoarea maşinăriilor“. Deşi spune că sprijină avansul tehnologic şi dezvoltarea standardelor de calitate, în lumea designului de bijuterii există meseriaşi – acum pe cale de dispariţie -, care ”ştiu să mânuiască aurul, pietrele preţioase şi instrumentarul la nivel de excelenţă“. Dacă ar fi să mai pornească un proiect, ”aş investi într-o astfel de şcoală“, punctează fondatoarea Malvensky.

    Înainte de a trece la viaţa antreprenorială, Malvina Cservinschi a lucrat timp de 10 ani în televiziune, unde a fost, pe rând, reporter, prezentator de ştiri, editor de ştiri şi realizator de campanii. Când a trecut la afaceri, a început totul de la zero, acţionând şi învăţând lucrurile din mers. ”Nu cred într-o reţetă absolută de a găsi succesul în afaceri deoarece am văzut multe tipuri de antreprenori care au reuşit fără să urmărească o reţetă similară. Personal, am avut nevoie de o viziune cât mai clară, cu o strategie şi un plan pe măsură, abilitatea de a lucra cu oamenii, studiu, cercetare şi desen, alături de multă, dar foarte multă muncă“, precizează ea. însă şi oamenii potriviţi în jurul său au reprezentat un punct forte, alături de un mediu de învăţare constant, lucruri ”vitale şi care fac o reală diferenţă“. Iar cei cărora le place ceea ce fac, găsesc echilibrul şi bucuria de care au nevoie. ”Chiar şi când nu îmi place, îmi place. Am grijă de mine, de timpul petrecut cu familia, prietenii sau partenerul de viaţă în egală măsură cum am grijă de timpul meu cu caietul de desen, cu fabrica de producţie, cu echipa sau cu clienţii. Totul şi toţi sunt viaţa mea“, povesteşte Malvina Cservenschi. Iar cel mai important sfat pe care l-ar putea oferi unui antreprenor aflat la început de drum ar fi să înveţe zi de zi, constant, această deprindere fiind un stâlp de bază al unui parcurs de succes. ”Prin practică, prin studiu, printr-o carte sau prin alegerea unui anturaj mai inteligent decât tine. învaţă în fiecare zi şi caută, în mod intenţionat, să afli ce poţi face mai bine“, punctează antreprenoarea.

     

     

    Românii au cheltuit în 2015 circa 50 de milioane de euro pe bijuterii şi ceasuri de lux, piaţa fiind în relativă stagnare în ultimii ani, arată datele companiei de cercetare Euromonitor, publicate de ZF. Spre deosebire de alte pieţe din Europa sau din Asia, vânzările de pe piaţa locală de lux sunt realizate aproape exclusiv de români, numărul turiştilor care fac astfel de achiziţii fiind foarte mic. Retailerii de ceasuri şi bijuterii sunt poziţionaţi fie în galeriile comerciale şi la parterul hotelurilor de cinci stele, fie pe arterele de shopping ale ţării, mai cu seamă în Capitală. Printre cei mai importanţi jucători pe segmentul bijuteriilor şi ceasurilor de lux sunt lanţurile Cellini şi B&B, cărora li se adaugă magazine monobrand sau multibrand mai mici, dar şi jucători locali. Piaţa de bijuterii şi ceasuri de lux este doar un segment al întregii pieţe a luxului, evaluată de Euromonitor la 1,9 miliarde lei.

  • Fiecare poşetă are o poveste

    Cineastul angajat, Nic Courdy, este specialist în filme de animaţie şi a creat patru filmuleţe inspirate din universul foarte popularului serial ”Urzeala tronurilor“ pentru cele patru poşete din colecţie, Black Beauty, Golden Glory, Iron Shield şi Queen’s Desire.

    Acestea sunt la rândul lor inspirate în principal de moda medievală şi legende medievale şi personajele lor, cavaleri sau vrăjitoare, fiecare piesă fiind disponibilă la un preţ de câteva mii de euro