BusinessMagazin

Tag: Academie

  • Povestea tinerei din Buzău care a fost desemnată “studenta anului pe alte continente”

    Viorica Raluca Contu a fost desemnată “studenta anului pe alte continente” pentru că a studiat cauzele bolii Parkinson. Premiul a fost decernat de către Liga Studenţilor Români din Străinătate, în urma jurizării realizate de peste o mie de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat din peste 50 de ţări. Liga Studenţilor Români din Străinătate a sărbătorit, de curând, şase ani de activitate.

    Boala Parkinson este o boală degenerativă ce apare în urma distrugerii lente şi progresive a neuronilor. Tulburările apar cel mai adesea între 50 şi 70 ani; spre deosebire de alte afecţiuni neurologice grave, boala Parkinson este tratabilă, iar tratamentu este medicamentos şi chirurgical.

    Pentru a studia această boală o româncă şi-a părăsit oraşul natal, Buzău, pentru a urma studiile superioare în Japonia. A studiat ştiinţe farmaceutice la Universitatea Hiroshima, apoi a urmat un curs de master în ştiinţe medicinale la aceeaşi universitate.

    Proiectul ei de cercetare a fost despre cauzele bolii Parkinson, o boală neurodegenerativă a cărei apariţie este determinată de factori încă necunoscuţi. Bolile neurodegenerative sunt una dintre puţinele categorii de boli pentru care încă nu există nici metode de prevenire, nici tratamente bine stabilite.

    A simţit că trebuie să continuie cercetarea în neuroştiinţe, motiv pentru care a decis să urmez un curs de doctorat. În prezent, este student docto¬rand la Universitatea Yamanashi, departamentul de neurologie, şi student cercetător susţinut de Societatea Ja¬poneză pentru Promovarea Ştiinţelor la Institutul Naţional de Neuroştiinţe din Tokyo.
     

  • A dus o banală idee venită în primul an de facultate la o afacere de două milioane de euro

    Ana-Maria Coman a pus în urmă cu 15 ani bazele lanţului românesc de haine pentru femei Etic Lady’s Fashion, care totalizează afaceri de 2 milioane de euro.

    Ideea unei afaceri cu haine i-a venit Anei-Maria Coman în perioada în care era studentă în anul I la management în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

    Antreprenoarea, care avea atunci 19 ani,  a început să vândă împreună cu câteva prietene haine lucrate după după propriul gust în cadrul unor mici ateliere în piaţa Big Berceni din Bucureşti.

    În prezent, afacerea Etic Lady’s Fashion este formată din zece magazine răspândite în Bucureşti, Constanţa şi Craiova şi, de la începutul anului 2015, şi 
dintr-un magazin online.

  • A dus o banală idee venită în primul an de facultate la o afacere de două milioane de euro

    Ana-Maria Coman a pus în urmă cu 15 ani bazele lanţului românesc de haine pentru femei Etic Lady’s Fashion, care totalizează afaceri de 2 milioane de euro.

    Ideea unei afaceri cu haine i-a venit Anei-Maria Coman în perioada în care era studentă în anul I la management în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

    Antreprenoarea, care avea atunci 19 ani,  a început să vândă împreună cu câteva prietene haine lucrate după după propriul gust în cadrul unor mici ateliere în piaţa Big Berceni din Bucureşti.

    În prezent, afacerea Etic Lady’s Fashion este formată din zece magazine răspândite în Bucureşti, Constanţa şi Craiova şi, de la începutul anului 2015, şi 
dintr-un magazin online.

  • MetroCity Academiei, proiect rezidenţial de 10 milioane de euro lângă Academia Militară

    MetroCity Academiei va avea 230 de apartamente, primul bloc, având 12 etaje cu 110  unităţi, urmând a fi terminat la finalul acestui an iar restul, amplasate într-un bloc cu două tronsoane, urmând a fi finalizate la jumătatea anului viitor. Proiectul este finanţat de către Garanti Bank.

    Ansamblul rezidenţial, dezvoltat pe un teren de aproximativ 7.000 de metri pătraţi, este amplasat la 300 de metri de noua staţie de metrou Academia Militară, pe Strada Ion Garbea, cu vedere spre Academia Militară şi în apropierea Parcului Romniceanu. Vor fi disponibile locuri de parcare subterane iar la parterul clădirilor vor fi amenajate spaţii comerciale.

    Dezvoltarea conceptului MetroCity Academiei a durat aproape doi ani, Coldwell Banker Affiliates of Romania fiind implicată în toate fazele de planficare şi pre-construcţie. Principala caracteristică a MetroCity Academiei este reprezentată de faptul că proiectul este eficient din punct de vedere al construcţiei, spaţiile comune având un procent de doar 10%.

    ”Spaţiile comune deţin un procent de 15% şi chiar mai mult în majoritatea ansamblurilor rezidenţiale noi. Am reusit să eficientizăm proiectul din punct de vedere al construcţiei, fără a face rabat de la condiţiile locative specifice unui proiect rezidenţial destinat clasei medii, rezultând astfel o reducere de aproximativ 30% a costurilor anuale de întreţinere pentru un locatar”, a declarat Bogdan Ghindea, project manager din partea Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    Consultanţii companiei estimează că MetroCity Academiei se va vinde integral până la finalul anului viitor, pe fondul revigorării cererii pentru locuinţe noi şi a îmbunătăţirii condiţiilor de creditare.

    Preţurile locuinţelor din cadrul MetroCity Academiei pornesc de la 56.700 de euro + 5% TVA (în condiţiile stabilite prin lege) pentru un studio cu o suprafaţă construită de 66 metri pătraţi, de la 62.000 de euro + 5% TVA pentru un apartament cu două camere cu o suprafaţă construită de 67 metri pătraţi şi de la 87.000 de euro + TVA pentru un apartament cu trei camere, având o suprafaţă construită de 97 metri pătraţi.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania este compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind manager şi agent exclusiv pentru peste zece proiecte rezidenţiale de mari dimensiuni, printre care Alia Apartments, Cosmopolis, Onix Residence, Pipera CityLights şi Rose Garden. Compania a tranzacţionat direct de la dezvoltator, numai în Bucureşti, peste 1000 de locuinţe noi în 2014.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania este liderul pieţei de consultanţă imobiliară din România după ultimele rezultate financiare oficiale şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind reprezentantul local a uneia dintre cele mai cunoscute companii imobiliare la nivel mondial.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania oferă servicii de consultanţă, brokeraj şi management al proprietăţilor imobiliare pe toate segmentele pieţei: rezidenţial, birouri, industrial, terenuri şi investiţii. Compania are în prezent 45 de sucursale – cincisprezece în Bucureşti şi câte una în Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Bistriţa, Botoşani, Brăila, Bran, Braşov, Câmpulung, Cluj-Napoca, Constanţa, Drobeta-Turnu Severin, Galaţi, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oneşti, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Râşnov, Satu Mare, Sfântul Gheorghe, Suceava, Târgu Mureş, Turda, Vaslui, Zalău şi Zărneşti.

    Cu o istorie de peste 100 de ani, compania de origine americană este detinuţă în prezent de Realogy Corporation, unul din cei mai mari francizori din domeniul imobiliar la nivel mondial. Prin reţeaua sa, Coldwell Banker acoperă 50 de ţări cu 3.800 de birouri şi are peste 80.000 de consultanţi şi brokeri.

  • Academia Română sărbătoreşte, vineri, 149 de ani de la înfiinţare, printr-un eveniment omagial

    Preşedintele Academiei Române, Ionel-Valentin Vlad, va prezenta o informare retrospectivă asupra activităţii instituţiei de-a lungul unui secol şi jumătate de istorie, precum şi asupra principalelor coordonate strategice de viitor, în acord cu misiunea sa fundamentală de supremă instituţie de cultură şi ştiinţă a României.

    “Înfiinţată pentru cultivarea limbii române, pentru studierea istoriei naţionale, a ştiinţelor şi artelor, Academia Română a promovat continuu cultura naţională în înţelesul ei cel mai larg. Într-o lume care tinde să se globalizeze, o academie naţională europeană, aşa cum este Academia Română, are astăzi o misiune urgentă şi de mare responsabilitate: să medieze corect între tendinţa integrării, mondializării şi identitatea naţională. Rolul ei predominant este fără îndoială acela de a apăra identitatea culturală a ţării, adică valorile ei spirituale profunde, irepetabile, ţinând cont şi de tendinţele actuale ale dezvoltării umanităţii”, a declarat Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române.

    Reprezentanţii Preşedinţiei şi Guvernului României vor da citire mesajelor oficiale de felicitare transmise de Klaus Werner Iohannis, preşedintele României, şi Victor Ponta, premierul României.

    Sesiunea omagială este onorată de patriarhul Daniel, membru de onoare al Academiei Române, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii, şi academicianul Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care vor rosti cuvinte de salut.

    Adunarea Generală va fi urmată de vernisajul expoziţiei “Regina Elisabeta, Regina Maria, Ana Brâncoveanu de Noailles şi Elena Văcărescu – Primele femei primite în Academia Română”, care va avea loc la ora 12.30, în sala Theodor Pallady a Bibliotecii Academiei Române.

    Expoziţia va fi prezentată de academicianul Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual a Academiei Române.

    Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii. În prezent, Academia Română îndeplineşte trei roluri majore: este for de consacrare, este un pilon important al cercetării din România şi este un participant activ în viaţa societăţii.

    În prezent, Academia are 77 membri titulari, 80 membri corespondenţi (total 157), 86 membri de onoare din străinătate şi 31 membri de onoare din ţară (total 117).

  • 2015, anul în care câştigătorul marelui premiu în cadrul BAFTA ar putea rata Oscarul pentru cel mai bun film

    Noaptea decernării premiilor BAFTA adună celebrităţi din lumea întreagă, fiind cel mai important eveniment de profil din Europa. Anul acesta, marele câştigător al premiilor acordate de societatea britanică pentru film a fost „Boyhood“, o producţie în regia lui Richard Linklater, filmată pe parcursul a 12 ani. „Boyhood“ este povestea trecerii spre maturitate a unui copil şi problemele cu care se confruntă familia sa. Apreciat de critici, „Boyhood“ a obţinut şi mai multe Globuri de Aur, precum cel pentru cel mai bun film dramatic, cel pentru regie şi cel pentru cea mai bună actriţă în rol secundar. „The Grand Budapest Hotel“, filmul regizat de Wes Anderson şi care îl are în rolul principal pe Ralph Fiennes, a obţinut premiul BAFTA pentru cel mai bun scenariu adaptat, în vreme ce „The Theory of Everything“ a primit trofeul pentru cel mai bun scenariu adaptat şi cel acordat celui mai bun actor în rol principal (Eddie Redmayne, pentru interpretarea de excepţie).

    Marele perdant a fost, fără îndoială, „The Imitation Game“. Deşi a intrat în competiţie cu 9 nominalizări, biografia lui Alan Turing nu a reuşit să obţină niciun trofeu. Considerat unul dintre cele mai bune filme ale anului, dacă nu chiar cel mai bun, „The Imitation Game“ pare să se afle într-o situaţie în care s-au aflat, de-a lungul timpului, filme precum „Închisoarea îngerilor“, „Taxi Driver“, „Portocala mecanică“ sau „Psycho“: sunt considerate adevărate opere de artă şi, în ciuda faptului că au fost nominalizate la premiile Oscar, nu au reuşit să câştige vreun trofeu.

    Cinefilii îşi îndreaptă acum privirea către Statele Unite, unde la sfârşitul acestei săptămâni se vor decerna cele mai importante premii ale industriei. Elementul-surpriză al premiilor Oscar pare să fie „American Sniper“, filmul care doboară record după record în Statele Unite, dar este complet ignorat în restul lumii. Motivul este destul de clar, respectiv natura delicată a subiectului: povestea lunetistului care nu a ratat niciodată. Filmul, regizat de Clint Eastwood şi avându-l în rolul principal pe Bradley Cooper, este nominalizat la şase categorii, inclusiv cel mai bun film şi cel mai bun actor în rol principal.

    Din punct de vedere financiar, premiile Oscar reprezintă o investiţie anuală de aproape 50 de milioane de dolari, conform celor de la The Hollywood Reporter. Academia de Film din Statele Unite a încheiat un contract profitabil în anul 2012 cu The Dolby Theater, profitând de insolvenţa Kodak, fostul finanţator al locaţiei. Se estimează că expunerea pozitivă a adus celor de la Kodak echivalentul a 500 de milioane de dolari. Un alt beneficiar este chiar oraşul Los Angeles, încasările anuale generate de eveniment ridicându-se la aproximativ 130 de milioane de dolari.

    Anul trecut, Academia Americană de Film a încasat aproape 100 de milioane de dolari de pe urma evenimentului, mare parte provenind de la compania Disney, care a semnat contractul de difuzare în exclusivitate al evenimentului până în 2020.

    Favorite la premiile Oscar, care vor fi decernate pe 22 februarie, sunt „Birdman“ (9 nominalizări), „The Grand Budapest Hotel“ (9 nominalizări), „The Imitation Game“ (8 nominalizări), „Boyhood“ (6 nominalizări) şi „The Theory of Everything“ (5 nominalizări).

  • Opinie Dragoş Damian: Personalitatea anului 2014 în sănătate: HTA

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    HTA-ul a apărut în Europa ca o necesitate de frânare a creşterii costurilor din sistemele sanitare şi a presiunilor diferiţilor furnizori, care cereau ca absolut orice medicament sau serviciu de sănătate să fie decontat din bani publici. HTA-ul poate fi descris drept un compromis ştiinţific între cei care plătesc pentru serviciile medicale aşteptând ca totul să fie gratuit şi cei care concep politicile publice de sănătate, care atunci când nu folosesc sănătatea drept capital electoral realizează că nu vor avea niciodată bani suficienţi să finanţeze nevoile din domeniu.

    Acolo unde este funcţional, HTA-ul este „science based“, adică există institute de referinţă în Marea Britanie, Franţa şi Germania în care lucrează experţi medicali şi economici. Ei stabiliesc criterii de includere şi excludere medicale şi financiare în şi din aşa-zisele „liste pozitive“, adică liste de medicamente, bunuri şi servicii care pot fi decontate din banii contribuabililor. Pentru că a lua o decizie asupra acestui subiect nu este tocmai uşor, dacă te gândeşti că tratamentul de ultimă generaţie în hepatită costă 50.000 de euro pe an pentru un pacient, echivalentul a circa 100 de intervenţii SMURD care pot să salveze probabil mai bine de 100 de pacienţi.

    Aşa că a venit momentul să apară şi în România o astfel de procedură de evaluare şi aşa cum era de aşteptat a întârziat circa doi ani pentru că: 1. puterea şi opoziţia erau invariabil în dezacord asupra a cum trebuie să arate şi 2. cei care nu voiau ca ea să existe, pentru că poate deveni un instrument eficient, au combătut-o cu tot arsenalul din dotare.

    Apariţia unui HTA în România este într-adevăr un pas înainte, dacă facem un inventar asupra modului cum au fost concepute celelalte trei liste pozitive de medicamente. Bunăoară, lista de medicamente din 2002 conţinea şi medicamente care încă nu fuseseră înregistrate în România. Lista din 2004 s-a modificat între momentul în care a fost aprobată de guvern şi cel în care a fost publicată în Monitorul Oficial, ducând la demiterea unui ministru al sănătăţii. Iar lista apărută în 2008 a fost cauza principală a haosului financiar din sănătate din perioada 2009-2013, ducând cheltuielile cu medicamentele de la circa 300 milioane de euro pe an la mai bine de 1,3 miliarde. Cu ce rezultat?, s-ar întreba pe bună dreptate unii.

    Dar ca mai toată legislaţia transpusă din import, HTA-ul românesc este din păcate scos din context. În primul rând, apare mult prea târziu, după ce actualizarea listei din 2008 a zdruncinat întregul sistem. În al doilea rând, paradoxal, apare mult prea devreme – ţările în care a fost introdus cheltuiau la introducere deja peste 250 de euro/capita pentru medicamente, în vreme ce România se zbate la sub 70 de euro. În al treilea rând, pare a nu mai fi necesar. Faptul că orice deficit de finanţare peste nivelul din 2012 este imputat producătorilor prin infama taxă „claw-back“, care se estimează a trece de 25% în 2015, face ca producătorii să dea practic gratis medicamentele. Şi, nu în ultimul rând, pentru că nu este însoţit de protocoale terapeutice: cine are interes să producă un protocol când poţi utiliza cel mai scump medicament, iar dacă terapia nu dă rezultate este de vină tocmai medicamentul?

    Şi totuşi, în ciuda limitărilor, cred că HTA-ul merită titlul de personalitatea anului în sănătate, asta pentru că a suscitat cea mai amplă dezbatere publică din sistem, dar şi pentru că a existat curaj pentru a-l pune în aplicare. Îmi place să spun că personalitatea ultimilor cinci ani în sănătate este curajul autorităţilor de a pune în aplicare măsuri de sustenabilizare a sistemului.

    Atât statisticile, cât şi bunul simţ ne cer să facem din sănătate un subiect public mult mai amplu dezbătut. Provocările următorilor cinci ani sunt enorme peste tot în lume. Nu degeaba revista „Time“, inventatoarea conceptului, a decretat personalitatea anului 2014 „Luptătorul contra Ebola“.

  • Mai ţineţi minte filmele SF cu maşini zburătoare? Ei bine, ele tocmai au devenit realitate

    Maşină, denumită AeroMobil 3.0, vine ca urmare a peste 25 de ani de cercetare. “Ideea de transport personal este pe cale să se schimbe”, a declarat Juraj Vaculik, CEO al AeroMobil.

    Designul maşinii a fost realizat de către Stefan Klein, fondatorul departamentului de profil din cadrul Academiei de arte din Slovacia. El a început să lucreze la concept în 1989.

    În anul 2013, o versiune a maşinii a fost autorizată de către autoritatea aviatică din Slovacia, urmând ca şi modelul 3.0 să primească în curând dreptul de a circula.

    Deşi pare un produs destinat celor cu un venit considerabil, reprezentanţii companiei spun că şi-ar dori ca maşina să ajungă, în primul rând, în ţările în curs de dezvoltare, acolo unde infrastructura rutieră lasă de dorit.

    Compania nu a anunţat care va fi preţul de vânzare al maşinii, nici data la care la care aceasta va deveni disponibilă doritorilor.

  • Generalul Stănculescu, la patru luni de la eliberare, între Academie, cazinouri şi Insulele Virgine

    Tribunalul Ilfov a admis, la 21 mai, cererea de liberare condiţionată a lui Victor Atanasie Stănculescu, în vârstă de 86 de ani, după ce acesta a executat cinci ani din pedeapsa de 15 ani de închisoare primită în dosarul Revoluţiei de la Timişoara. La 10 zile după eliberarea din închisoare, el a fost operat la Spitalul Floreasca din Bucureşti pentru o fractură la antebraţ.

    Fostul general fost prezent, luni, la sesiunea ştiinţifică dedicată Regelui Carol I, organizată de Academia Română, el ascultând prezentările ştiinţifice în aceeaşi sală cu premierul Victor Ponta, Alteţa Sa Regală Principele Radu, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, sau miniştrii Educaţiei şi Cercetării, Remus Pricopie şi Mihnea Costoiu.

    Îmbrăcat într-un costum cu irizări metalice, mergând încet, uşor încovoiat, dar fumând de oricâte ori a avut ocazia, Stănculescu a stat de vorbă şi cu ziariştii aflaţi la eveniment, el precizând că este abonat la o revistă editată de Academie şi din acest motiv a fost prezent la sesiunea ştiinţifică dedicată Regelui Carol I.

    Cu acest prilej, Stănculescu nu s-a ferit să răspundă, degajat, curiozităţii ziariştilor.

    Întrebat dacă merge la cazinouri, aşa cum a apărut fotografiat la un moment dat în presă, fostul general a mărturisit că a fost la un cazinou chiar cu o seară înainte.

    “De ce să nu merg în cazinou? Am fost şi la Monte Carlo la cazinou, am fost şi la Londra. Ultima dată am fost ieri după amiază. Mă deconectez de viaţa şi de televiziunile care te sufocă câteodată”, a spus Stănculescu, adăugând că nu joacă sume mari, dar nici nu a câştigat mai mult de “300 de lei”.

    El şi-a dezvăluit, totodată, din planurile de viitor, precizând că la iarnă are de gând să meargă în croazieră în arhipelagul Caraibe, mai exact în Insulele Virgine.

    “Mai fac nişte călătorii. În Insulele Virgine, în Caraibe, pentru că acolo e vărul meu. Am planificat mai la iarnă, cînd vin toţi bogătaşii americani, şi eu fiind acolo cu văru-meu, care are o gazdă bună… Sper să fie bine”, a arătat Stănculescu.

    Ziariştii au vrut să ştie şi cu cine va vota la alegerile prezidenţiale fostul general, acesta spunând însă că nu are voie să voteze.

    “N-am voie să votez cinci ani, aşa că sunt salvat”, le-a răspuns Stănculescu râzând.

    El a fost întrebat totodată dacă i se pare un moment bun pentru ca o femeie să fie aleasă preşedinte.

    “Dacă este un negru în America, de ce n-ar fi şi o femeie?”, a opinat fostul general, care s-a scuzat apoi şi a părăsit cu paşi mărunţi şi fumând incinta Academiei.

  • Percheziţii la ASE şi la locuinţa prodecanului Iuliu Şerbănescu, într-un dosar de corupţie

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro