Directorul ANAT ar fi apreciat o campanie de promovare a obiectivelor turistice din Bucureşti sau organizarea de tururi tematice – culturale, de patrimoniu, ecleziastice – pentru ca turiştii să fi avut ocazia să viziteze câteva obiective importante din Bucureşti şi să cumpere suveniruri din fiecare loc vizitat.
Mirela Tudorache-Secan, director de marketing al Blue Air, spune că timpul nu e pierdut, dat fiind că promovarea la acest eveniment nu se face numai înainte, ci şi după terminarea meciului: “Ar fi extrem de important ca România să continue să aibă o vizibilitate pe pieţele europene, promovare care nu poate fi făcută numai la nivel micro de către companiile private”, spune Secan. Efortul de a promova valorile şi tradiţiile româneşti trebuie să fie, după cum afirmă oficialul Blue Air, cumulat şi concentrat.
“În contextul dimensiunii şi importanţei evenimentului, MDRT a intenţionat realizarea unor acţiuni de promovare a României ca destinaţie turistică. Reprezentanţii MDRT au avut mai multe întâlniri cu organizatorii finalei de la Bucureşti în vederea organizării unor acţiuni de promovare a brandului turistic naţional, în timpul, precum şi la evenimentele conexe finalei. Însă, din cauza specificităţilor de organizare şi a regulilor impuse de UEFA (imposibilitatea utilizării spaţiilor oficiale de reclamă), acestea nu pot fi puse în practică”, se arată în răspunsul transmis de oficialii ministerului turismului.
Finala Europa League, dintre echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao, are loc pe 9 mai pe stadionul National Arena din Bucureşti, la eveniment participând circa 40.000 de turişti străini, potrivit estimărilor agenţiilor de turism.
Comitetul pentru sancţiuni al Consiliului de Securitate al ONU a dispus îngheţarea activelor celor trei companii şi excluderea lor de la schimburi comerciale cu comunitatea internaţională. SUA, UE, Japonia şi Coreea de Sud au dorit ca sancţiunile să se aplice unui număr de 40 de companii, însă China, aliatul Coreei de Nord, s-a opus.
În paralel, experţii sud-coreeni au avertizat că Phenianul vrea să lanseze încă un test nuclear, pentru care ar urma să folosească uraniu puternic îmbogăţit.
În dorinţa de a câştiga sprijinul Chinei în dosarul nord-coreean, secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat vineri, cu ocazia vizitei sale la Beijing, că SUA sunt gata să coopereze cu Phenianul dacă liderii nord-coreeni îşi modifică politica agresivă. “Noii lideri de la Phenian au încă ocazia să-şi schimbe politica şi să pună pe primul plan populaţia ţării. Dacă se concentrează pe onorarea angajamentelor şi pe reintegrarea în comunitatea internaţională, pe hrănirea şi educarea cetăţenilor, SUA îi va primi şi va lucra cu ei”, a spus Clinton, citată de Reuters.
Cum însă Traian Băsescu nu mai poate candida pentru un alt mandat, speranţa adepţilor PDL a rămas în M.R. Ungureanu, susţinut de o viitoare construcţie politică de dreapta, construcţie care are însă nevoie obligatoriu să se sprijine pe aparatul din teritoriu al PDL pentru a avea relevanţă.
Ungureanu nu şi-a anunţat încă intenţiile, însă scenariile deja au apărut, de la o preluare de către ex-premier a şefiei unui PDL curăţat de traseişti şi până la fondarea unei noi formaţiuni care să fuzioneze ulterior cu acel PDL curăţat şi cu orice alte grupări de dreapta dispuse să i se alăture.
Conform astronomului Adrian Şonka, de la Observatorul Astronomic “Vasile Urseanu” din Bucureşti, în intervalul 1924-2075 se pot calcula 2.001 de apropieri între Lună şi Pământ, din care doar 154 produse în faza de lună plină (când discul selenar este iluminat în proporţie de cel puţin 99,5%). Apropierea din 5/6 mai, când Luna s-a aflat la 356.954,6 km de Terra, este comparabilă din punctul de vedere al distanţei cu cea din 19 martie 2011, când Luna a trecut la 356.574,9 km de Terra, deci şi mai aproape decât anul acesta, sau cu o mulţime de alte ocazii când satelitul s-a apropiat la mai puţin de 357.000 km de Pământ (vezi tabel).
În privinţa mareelor, ele nu se produc numai când este lună plină, ci de două ori pe zi, pentru fiecare loc de pe Pământ, atunci când Luna se află ori pe cer, aproape de meridian (sud), ori sub orizont, după 12 ore. “De asta există maree (oceanice, terestre şi atmosferice) de două ori pe zi. Dacă susţii că numai la Lună Plină se produc, ar trebui ca fluxul şi refluxul să se producă o dată la fiecare 29,5 zile”, explică Şonka pe blogul său. De asemenea, mareele sunt mai puternice cu 15% până la 25% când se apropie Luna de Pământ, dar acest lucru nu are legătură cu luna plină, pentru că Luna se află la cea mai mică depărtare de Terra la fiecare 27,5 zile şi nu mereu când e lună plină.
Cât priveşte cutremurele care ar fi induse de gravitaţia Lunii, teoretic ele ar trebui să fie mai puternice acolo unde se află “centrul comun de masă” al sistemului Pământ-Lună, adică la 4.675 km depărtare de centrul planetei. “Cum raza planetei este de 6.731 km, înseamnă că locul unde forţa de atracţie a Lunii are cel mai mare efect se află la aproximativ 1.700 km sub picioarele noastre. Or, cutremurele produse zilnic pe glob sunt de suprafaţă, fără a avea legătură cu centrul comun de masă”, explică astronomul.
În România, Luna Plină s-a produs la 6 mai, la ora 6.35. Timp de trei nopţi, se vede Luna aproape plină. La 7 şi 8 mai se va afla în preajma stelei Antares.
La rândul său, James Garvin, expert la Centrul Spaţial Goddard al NASA, afirmă că asocierea între luna plină şi trecerea Lunii mai aproape de Pământ “nu afectează echilibrul energiei interne a Pământului, atâta timp cât maree au loc în fiecare zi. Pământul a stocat o cantitate enormă de energie în scoarţa exterioară, iar variaţiile mici de forţe exercitate de Lună sau de Soare nu sunt suficente pentru a întrece forţele mult mai puternice ale planetei, datorate convecţiei şi altor aspecte ale echilibrului energetic intern care determină tectonica plăcilor)”.
“Sunteţi aproape de terminarea misiunii, după cum am înţeles. Şi aş vrea să ştiu cum e imaginea de ansamblu acum. Aşa cum am discutat cu ministrul de Finanţe, elementul cheie legat de plăţile pe care trebuie să le faceţi în perioada următoare trebuie să rămână la stadiul de a nu afecta deficitele structurale ale fondului de asigurări de sănătate şi ale fondului de pensii. Este elementul esenţial din punctul meu de vedere. Nu voi trimite scrisoarea Parlamentului dacă acest principiu nu va fi respectat”, a afirmat Traian Băsescu la începutul discuţiei cu delegaţia FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene.
La întrevederea de la Palatul Cotroceni au participat şi ministrul desemnat al Finanţelor, Florin Georgescu, precum şi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Gheorghe Ghergina, dar şi reprezentantul României pe lângă FMI, Mihai Tănăsescu şi reprezentantul BNR Adriana Marinescu.
Noua modă câştigă teren în Statele Unite, unde, de dragul unei asemenea grădini, unii au renunţat până şi la piscină ca să cultive ceva frumos în loc. Se pot vedea astfel prin grădini liliac, stânjenei şi revent la un loc, ori varză, legume, viţă-de-vie şi pomi fructiferi iţindu-se din straturile de flori.
Mai mult, dacă altădată legumele şi alte plante comestibile erau alungate într-un colţ de grădină, acum ele sunt răspândite în peisaj în combinaţii uneori surprinzătoare, cum ar fi căpăţâni de salată care potenţează cu verdele lor galbenul unor narcise delicate, ori varză cu panseluţe sau mangold (sfeclă cultivată pentru frunze) cu lalele şi dovleci portocalii alături de crizanteme şi ochiul-boului.
Combinaţiile sunt limitate doar de anumite cerinţe ale plantelor, cum ar fi tipul de sol sau necesitatea cultivării unui reprezentant din aceeaşi specie în apropiere pentru polenizare.
De la 16 miniştri în cabinetele Tăriceanu şi Boc, cifra era prevăzută iniţial să urce la 21, dintre care patru miniştri delegaţi perfect inutili, cu atribuţii redundante sau absurde (pentru dialog social, relaţia cu IMM, relaţia cu Parlamentul şi relaţia cu societatea civilă), doi miniştri desemnaţi au în spate anchete penale, trei au fost declaraţi incompatibili de ANI, iar unii (Andrei Marga, Titus Corlăţean, Ovidiu Silaghi) au mai fost miniştri, într-adevăr, satisfăcând criteriul experienţei enunţat de premierul desemnat Victor Ponta, dar nu la ministerele unde au fost trimişi.
Auspiciile proaste însoţesc şi din punct de vedere politic debutul noului guvern. Încă dinainte de confirmarea în Parlament, Dan Voiculescu, liderul de facto al PC, a început să traseze guvernării USL sarcina de a-l suspenda rapid pe preşedintele Traian Băsescu, idee în faţa căreia s-a arătat reticent până şi PNL, altminteri primul interesat să se elibereze locul la preşedinţie pentru Crin Antonescu.
În acelaşi timp, UDMR, supărată că USL insistă cu suspendarea liniei de predare în maghiară la UMF Târgu-Mureş şi cu votul uninominal, a anunţat că vrea alegeri anticipate, alăturându-se PDL într-un vot negativ dat guvernului Ponta. Atât o suspendare a preşedintelui, cât şi un drum spre anticipate ar fi însă ultimul lucru de care societatea şi economia ar avea acum nevoie.
“În contextul dimensiunii şi importanţei evenimentului, MDRT a intenţionat realizarea unor acţiuni de promovare a României ca destinaţie turistică. Reprezentanţii MDRT au avut mai multe întâlniri cu organizatorii finalei de la Bucureşti în vederea organizării unor acţiuni de promovare al brandului turistic naţional, în timpul, precum şi la evenimentele conexe finalei. Însă, din cauza specificităţilor de organizare şi a regulilor impuse de UEFA (imposibilitatea utilizării spaţiilor oficiale de reclamă), acestea nu pot fi puse în practică”, se arată în răspunsul transmis de oficialii ministerului.
“Sperăm că vor exista acţiuni de promovare a Bucureştiului susţinute de autoritatea publică locală, implicată direct în organizarea evenimentului”, se mai arată în răspunsul MDRT.
Finala Europa League, dintre echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao, are loc pe 9 mai pe stadionul National Arena din Bucureşti, la eveniment participând circa 40.000 de turişti străini, potrivit estimărilor agenţiilor de turism.
