BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Kievul denunţă tiruri cu lansatoare de rachete asupra aeroportului de la Doneţk

    Aeroportul de la Doneţk, care se află sub controlul forţelor ucrainene, “a fost, în patru rânduri, ţinta unor tiruri cu mortiere şi lansatoare multiple de rachetă de tip Grad”, a anunţat serviciul de presă într-un comunicat, semnalând şi alte atacuri asupra unor poziţii ucrainene în regiunea Doneţk.

    Aceste atacuri “nu s-au soldat cu victime”, potrivit aceleiaşi surse.

    Kievul şi separatiştii au încheiat vineri un acord de încetare a focului menit să pună capăt unui conflict de aproape cinci luni în care au fost omorâte peste 2.700 de persoane, iar aproximativ o jumătate de milion de persoane s-au refugiat ori strămutat.

     

  • Primul raport asupra cauzelor prăbuşirii zborului MH17, publicat la ora 11.00

    Acest raport intermediar urmează să prezinte primele concluzii ale Biroului de Anchetă pentru Securitate (OVV), care conduce şi coordonează echipele internaţionale.

    Aceste concluzii vor avea avea la bază elemente provenind din cutiile negre ale avionului, fotografii, înregistrări video sau date furnizate de autorităţi în domeniul aerian.

    Inspectorii olandezi care au redactat acest raport nu s-au dus la locul prăbuşirii, în estul Ucrainei, estimând că nu le este asigurată securitatea. În schimb, anchetatorii ucraineni s-au deplasat pentru o scurtă perioadă de timp la faţa locului.

    “Este întru totul posibil să tragi primele concluzii pertinente fără să fi fost la faţa locului”, a declarat pentru AFP Sara Vernooij, o purtătoare de cuvânt a OVV.

    “O anchetă complementară” va fi necesară înainte de publicarea raportului final, aşteptat în vara lui 2015.

    Primul raport urmează să fie publicat marţi, la ora 8.00 GMT (11.00, ora României).

    Pe 17 iulie, un avion de tip Boeing 777 aparţinând companiei Malaysia Airlines care avea la bord 298 de persoane, dintre care care 191 erau olandezi, a decolat la scurt timp după ora 10.00 GMT (13.00, ora României) de pe Aeroportul Amsterdam-Schiphol cu destinaţia Kuala Lumpur.

    Câteva ore mai târziu, zborul MH17 s-a prăbuşit în apropiere de satul Grabove, în regiunea Doneţk, într-o zonă controlată de către rebeli separatişti proruşi.

    – “Situaţie complexă”

    Kievul şi Occidentul i-au acuzat pe separatiştii proruşi că sunt responsabili de tragedie, iar Moscova şi insurgenţii acuză Kievul.

    “Anchetăm asupra cauzelor accidentului şi nu asupra responsabilităţilor”, a subliniat Vernooij.

    În urma catastrofei, cadavrele majorităţii victimelor au fost transportate în Olanda, pentru a fi identificate. Aproape 200 dintre ele au fost identificate.

    Unda de şoc pe care a provocat-o drama i-a determinat pe europeni, anterior divizaţi şi reticenţi, să adopte, împreună cu Statele Unite, sancţiuni economice vizând Rusia, măsuri fără precedent de la Războiul Rece încoace.

    Acorduri internaţionale prevăd, în mod normal, prezentarea unui raport interimar la 30 de zile de la mometul când catastrofa a avut loc, însă “situaţia complexă” din Ucraina a întârziat activitatea anchetatorilor.

    Cutiile negre au fost analizate în Anglia, de către Biroul britanic de anchetă pentru accidente aeriene. Conducerea anchetei asupra cauzelor accidentului a fost încredinţată Olandei.

  • Amnesty cere Kievului să pună capăt abuzurilor comise de batalioanele de voluntari

    “Autorităţile ucrainene nu trebuie să reproducă actele ilegale şi abuzurile care au prevalat în regiunile controlate anterior de separatişti”, a declarat într-un comunicat secretarul general al asociaţiei, Salil Shetty, după o întâlnire la Kiev cu premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk.

    Acest apel se sprijină pe concluziile cercetătorilor organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului privind un număr tot mai mare de abuzuri în regiunea Lugansk, un fief al rebeliunii proruse, comise de batalionul voluntarilor “Aidar”.

    “Aidar” este unul dintre batalioanele formate în cursul conflictului dintre armată şi separatişi şi care au fost mai mult sau mai puţin integrate în structurile de securitate naţională pentru a lupta împotriva insurgenţilor, aminteşte Amnesty, care acuză aceşti voluntari de furt şi extorsiune, răpiri, detenţii arbitrare, chiar posibile execuţii.

    “Dacă (Guvernul) nu reuşeşte să pună capăt acestor abuzuri, atunci tensiunile riscă să crească în estul Ucrainei şi să spulbere intenţiile afişate de noile autorităţi ucrainene de a apăra şi consolida legea”, a avertizat Shetty, la trei luni după preluarea puterii de către preşedintele pro-european, Petro Poroşenko.

    Organizaţia a cerut Kievului ca toate batalioanele de voluntari, inclusiv “Aidar” să fie plasate sub o comandă şi un control efective şi să aducă în faţa justiţiei responsabilii.

    În urma întrevederii lor, premierul a “confirmat principiul egalităţii înaintea legii pentru toţi autorii crimelor”, potrivit unei declaraţii postate pe site-ul Guvernului.

    Această întâlnire are loc după publicarea, duminică, a unui raport al Amnesty care acuză de crime de război separatiştii proruşi, dar şi miliţiile ucrainene. Shetty urmează să meargă la Moscova.

  • SUA, Franţa, Italia, Polonia şi Norvegia ar fi promis Ucrainei armament de înaltă precizie

    Ministere ale Apărării din ţările menţionate au dezminţit afirmaţiile liderului Partidului Bloc al lui Petro Poroşenko, informează RIA Novosti online.

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a anunţat vineri, la finalul Summitului NATO de la Newport, în Marea Britanie, că mai mulţi aliaţi sunt pregătiţi să furnizeze armament de înaltă precizie Ucrainei şi să trimită consilieri militari în ţara sa. Însă atunci când a fost întrebat care sunt aceste ţări, Poroşenko a refuzat să răspundă, invocând natura confidenţială a acestei informaţii.

    Dar consilierul său Iuri Luţenko a anunţat, într-un mesaj postat pe Facebook, că este vorba despre Statele Unite, Norvegia, Italia, Franţa şi Polonia.

    Şefii de stat şi de guverne reuniţi în Ţara Galilor joi şi vineri au decis să consolideze în mod semnificativ cooperarea Alianţei Nord-Atlantice cu ţări vecine Rusiei, şi anume Ucraina, Georgia, Finlanda şi Republica Moldova. NATO intenţioanează să implice mai activ aceste state în manevre şi programe de antrenament ale blocului militar.

    Organizaţia a anunţat deja că următoarele exerciţii ale statelor NATO vor avea loc la jumătatea lui septembrie în partea de vest a Ucrainei. În plus, participanţii la summit au anunţat crearea de către statele membre a unor fonduri destinate modernizării armatei ucrainene. Ele vor atinge doar 15 milioane de euro, dar o sursă de la sediul NATO susţine că este vorba despre primele plăţi şi că suma va creşte în viitor.

    Casa Albă şi-a exprimat, de asemenea, voinţa de a ajuta Ucraina să elaboreze o nouă strategie a Apărării şi să-şi dezvolte Garda Naţională.

    Ministerul polonez al Apărării a dezminţit duminică afirmaţiile lui Iuri Luţenko despre existenţa unor acorduri în vederea livrării de armament modern către Ucraina. Un purtător de cuvânt al ministerului, Jacek Sonta, a declarat că “nu confirmă această informaţie. Niciun acord nu a fost convenit la Summitul NATO cu privire la furnituri de armament modern din Polonia către Ucraina. Este foarte probabil ca acest consilier al preşedintelui să se refere la planurile sale viitoare”.

    Americanii nu au confirmat nici ei declaraţia liderului Partidului Bloc al lui Poroşenko. “Statele Unite nu au făcut nicio propunere privind livrarea de armament către Ucraina”, a declarat un oficial american de rang înalt pentru agenţia Reuters. Potrivit agenţiei, lideri NATO au afirmat anterior că Alianţa Nord-Atlantică nu intenţionează să furnizeze armament Ucrainei, dar că statele membre au “dreptul de a lua o asemenea decizie cu titlu unilateral”.

    “Norvegia nu plănuieşte să livreze armament sau material Ucrainei. La ora actuală încercăm să aflăm de ce a fost difuzată o astfel de informaţie”, a declarat pentru agenţia oficială rusă de presă Itar-Tass Lars Gjemble, un purtător de cuvânt al Ministerului norvegian al Apărării.

    Italia a anunţat, în schimb, că este pregătită să ofere o “asistenţă militară” Ucrainei sub forma unor echipamente neletale – veste şi căşti antiglonţ, scrie La Repubblica.

  • Medvedev AMENINŢĂ: Rusia ar putea ÎNCHIDE spaţiul aerian ca răspuns la noi sancţiuni occidentale. Iată un risc de rupere a sistemului securităţii în lume

    Statele occidentale “trebuie să fie întrebate dacă vor exista noi sancţiuni, dar, dacă vor exista sancţiuni în domeniul energetic ori restricţii suplimentare impuse sectorului nostru financiar, vom fi nevoiţi să răspundem în mod asimetric”, a declarat şeful Guvernului rus, dând ca exemplu în acest sens “restricţii în sfera transporturilor”, relatează agenţia rusă de presă Itar-Tass, în pagina electronică.

    “Noi pornim de la faptul că avem relaţii amicale cu partenerii noştri, aşa că cerul este deschis deasupra Rusiei pentru zboruri. Dar dacă suntem restricţionaţi, va fi nevoie să răspundem”, a continuat el.

    “Dacă transportatorii occidentali ocolesc spaţiul nostru aerian, acest lucru ar putea să conducă la falimentul multor companii aeriene care se clatină la marginea prăpastiei în lupta pentru supravieţuire”, a subliniat Medvedev.

    El a apreciat, însă, că ar fi o opţiune proastă. “Am vrea că partenerii noştri să-şi dea seama de acest lucru”, a continuat el, exprimându-şi regretul faţă de faptul că Occidentul a impus deja o serie de sancţiuni Moscovei în criza din Ucraina.

    “Speram ca partenerii noştri să fie mai inteligenţi”, a apreciat şeful Guvernului rus. Un război al sancţiunilor nu aduce pacea în Ucraina, ci, din contră, ameninţă sistemul global de securitate, a apreciat Medvedev. “Cei mai mulţi politicieni îşi dau seama de acest lucru”, a apreciat el. “Cu toate acestea, există o anumită inerţie în gândire şi, din păcate, o dorinţă de a utiliza forţa în relaţiile internaţionale”, a adăugat Medvedev.

    “Noi ştim că iniţial sunt impuse sancţiuni economice, dar ele sunt urmate de sancţiuni politice ca răspuns, iar acţiunile politice nu sunt simetrice, sunt mai rele. Iată un risc de rupere a sistemului securităţii în lume”, a declarat premierul rus.

    “Sper că omologii noştri occidentali nu aspiră la acest lucru şi că nu există nebuni printre decidenţi”, a continuat el, subliniind că “sancţiunile au întotdeauna două tăişuuri” şi că, “în general, nu aduc rezultate pozitive”. El a citat exemplul Chinei, căreia i-au fost impuse sancţiuni în 1989, dar care nu au afectat dezvoltarea economiei ţării. Chinezii “şi-au folosit resursele interne”, a notat premierul rus.

    Uniunea Europeană (UE) este “pregătită să revină” asupra sancţiunilor pe care intenţionează să le impună Rusiei, dacă armistiţiul din estul Ucrainei este “durabil” şi/sau dacă negocierile de pace încep, a declarat duminică preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy.

    Această nouă serie de sancţiuni, finalizată vineri de către ambasadorii UE, include atât măsuri consolidate privind accesul pe pieţe de capitaluri, apărare, bunuri cu dublu uz civil şi militar şi tehnologii sensibile, cât şi o nouă listă cu nume de persoane vizate de o blocare a averii şi interdicţia de a le fi emise vize europene.

     

  • Van Rompuy: UE este pregătită să revină asupra sancţiunilor impuse Rusiei, dacă armistiţiul este respectat

    “Am remarcat că Rusia consimte doar dificil la negocieri serioase. Armistiţiul este un pas important, dar este doar un pas”, a declarat Herman Van Rompuy pentru postul belgian VRT.

    “Pentru a spori presiunea asupra Rusiei, am adoptat sancţiuni în mai multe faze. La ultimul Consiliu European (pe 30 august), am accelerat, iar acest lucru s-a concretizat săptămâna trecută. Luni, acest lucru va fi aprobat în mod oficial de către şefii de guverne”, a spus el.

    “Suntem pregătiţi, dacă armistiţiul este durabil şi/sau dacă negocierile de pace încep, să revenim asupra acestor sancţiuni”, a adăugat Van Rompuy, pentru postul public flamand.

    Această nouă serie de sancţiuni, finalizată vineri de către ambasadorii UE, include atât măsuri consolidate privind accesul pe pieţe de capitaluri, apărare, bunuri cu dublu uz civil şi militar şi tehnologii sensibile, cât şi o nouă listă cu nume de persoane vizate de o blocare a averii şi interdicţia de a le fi emise vize europene.

    “Cel mai important era să se ajungă la armistiţiu. Au existat câteva incidente. Este necesar să aşteptăm un pic, pentru a vedea dacă aceste incidente vor dura sau dacă sunt excepţionale”, a spus Van Rompuy.

    O femeie a fost omorâtă în tiruri, la Mariupol, prima victimă de la intrarea în vigoare a armistiţiului, iar zona din jurul aeroportului de la Doneţk era duminică scena unor tiluri de artilerie, provocând temeri cu privire la un eşec al unei ieşiri din criza între Kiev şi rebelii proruşi.

    “În orice caz, există un armistiţiu după ce au fost omorâte aproape 2.000 de persoane, să nu uităm. Între acest lucru şi pace mai este de făcut un pas mare, iar aceste negocieri este necesar să înceapă cât mai repede posibil”, a insistat Van Rompuy, care-i va ceda funcţia actualului premier polonez Donald Tusk, la sfârşitul lui noiembrie.

    Rusia a avertizat sâmbătă că va reacţiona în cazul în care UE îi va impune noi sancţiuni.

    “Economia rusească suferă, ei se află deja în recesiune, mai ales din cauza acestor sancţiuni”, a mai subliniat Herman Van Rompuy.

  • Explozii puternice în apropierea oraşului ucrainean Mariupol. Separatiştii afirmă că armata ucraineană i-a atacat

    În zonă au avut loc mai multe explozii puternice, iar un fum gros era vizibil la orizont. Un punct de control deţinut de forţe loialiste era cuprins de flăcări.

    Potrivit unor jurnalişti ai AFP, trei tancuri ucrainene cu şenile s-au deplasat spre acest punct de control, însă s-au întors rapid din drum. Zeci de maşini circulau cu viteză mare spre oraş, una dintre ele a fost vizată de tiruri.

    Separatiştii afirmă că armata ucraineană i-a atacat la Mariupol cu lansatoare de rachete

    “Ministerul Apărării al republicii” de la Doneţk a anunţat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, că armata ucraineană a atacat cu lansatoare multiple de rachete de tip Grad poziţii ale separatiştilor, în apropiere de oraşul Mariupol, un port strategic la Marea Azov, relatează agenţia Itar-Tass.

    “Poziţii ale insurgenţilor au fost atacate în apropiere de Mariupol, cel mai probabil cu lansatoare de tip Grad. Insurgenţii au fost nevoiţi să răspundă acestor atacuri, fapt ce a dus la o confruntare cu arme grele”, anunţă separatiştii de la Doneţk, fără a preciza dacă incidentul a provocat victime.

    Potrivit portalului de ştiri Newsru.com, în jurul orei locale 22.30 (22.30, ora României), în apropierea oraşului Mariupol, în satul Şirokino, erau auzite explozii puternice. Cu puţin timp înainte, batalionul “Azov” a afirmat într-un mesaj postat pe Facebook că armata ucraineană este atacată cu lansatoare de tip Grad, însă militarii nu ar fi răspuns acestor atacuri.

    Exploziile s-au intensificat în jurul orei 23.25, potrivit unor martori, citaţi de agenţia Interfax.

    “Am auzit cel puţin şase explozii la o distanţă de aproximativ un kilometru de oraş. Au urmat tiruri de armă. În acest moment, în regiune e linişte”, a relatat un martor.

    Potrivit unor jurnalişti, un fum gros era vizibil la orizont, iar un punct de control deţinut de forţe loialiste a fost cuprins de flăcări.

    Incidentul are loc în contextul semnării unui artmistiţiu, vineri, între Kiev şi rebeli proruşi, la Minsk, în încercarea de a pune capăt conflictului care durează de aproape cinci luni în est şi care s-a soldat cu 2.600 de morţi şi jumătate de milion de refugiaţi. Armistiţiul a intrat în vigoare vineri, la ora 18.00 (18.00 ora României).

    Ulterior, Kievul şi separatiştii ucraineni s-au acuzat reciproc de încălcarea armistiţiului.

    Totuşi, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi omologul său rus Vladimir Putin au constatat sâmbătă, în cursul unei convorbiri telefonice, că armistiţiul semnat vineri este “în general respectat”.

  • Petro Poroşenko avertizează că Rusia ar putea ocupa nu numai Kievul, ci şi Bucureştiul

    El a făcut aceste declaraţii în cadrul emisiunii HARDtalk’s a jurnalistului Stephen Sackur.

     

  • Moscova distribuie planul de pace al lui Vladimir Putin privind Ucraina ca document oficial la ONU. Ce prevede planul preşedintelui rus

    “Am distribuit planul în şapte puncte sugerat de preşedintele Putin ca document oficial la ONU. Acesta este un alt efort din partea noastră la ONU pentru detensionarea conflictului”, a declarat diplomatul.

    Putin a dezvăluit acest plan de pace în şapte puncte în timpul vizitei sale în Mongolia, cerând Kievului să îşi retragă trupele din regiunile de sud-est ale ţării. Întâmpinat favorabil iniţial de către Kiev, potrivit agenţiei ruse, acest plan a fost descris ulterior drept “praf în ochii comunităţii internaţionale” de către premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk.

    Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al şefului statului, a subliniat la rândul său că Vladimir Putin nu intenţionează să impună acest plan nimănui, apreciind că cel mai important este obiectivul final, respectiv încetarea focului şi lansarea negocierilor.

     

  • NATO îşi exprimă speranţa ca armistiţiul ucrainean să marcheze începutul unui proces politic. REACŢII după semnarea acordului

    “Una este să declari un armistiţiu, dar următoarea etapă crucială este aplicarea cu bună-credinţă (a armistiţiului), iar acest lucru rămâne de văzut”, a declarat Rasmussen în conferinţa de presă de la finalul Summitului NATO de la Newport, după care a adăugat: “până aici, totul merge bine”.

    Kremlinul îşi exprimă speranţa că armistiţiul ucrainean va fi “respectat punct cu punct

    Moscova speră că armistiţiul încheiat la Minsk între autorităţile ucrainene şi separatiştii proruşi “va fi respectat punct cu punct”, a declarat vineri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, relatează AFP.

    “Moscova îşi exprimă speranţa că toate dispoziţiile din document şi acordurile obţinute (la Minsk) vor fi respectate punct cu punct de către toate părţile şi că procesul de negociere în vederea soluţionării complete a crizei din Ucraina va continua”, a declarat Peskov, citat de agenţia oficială Itar-Tass.

    “Administraţia prezidenţială rusă salută semnarea la Minsk a unui protocol, la finalul consultărilor Grupului de contact, însărcinat să realizeze iniţiativele preşedinţilor rus Vladimir Putin şi ucrainean Petro Poroşenko”, a adăugat el.

    Separatiştii proruşi au semnat la Minsk un acord cu Kievul în vederea unei încetări a focului începând de la ora 15.00 GMT (18.00, ora României), vineri, salutat de către OSCE ca o “veste bună”.

    Imediat după aceea, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a ordonat armatei ucrainene să înceteze otilităţile în estul ţării, începând de la ora 15.00 GMT.