Compania americană Apple a trecut de faza experimentală a proiectului de a lansa pe piaţă un ceas de mână care va avea o serie de funcţii similare cu cele de pe telefoanele iPhone şi tabletele iPad, au declarat pentru Bloomberg persoane apropiate situaţiei. Echipa care creează ceasul inteligent este compusă din 100 de specialişti, scrie Bloomberg. Actuala echipă a crescut de la an la an şi este compusă din directori, oameni de marketing, ingineri de software şi hardware care au mai lucrat înainte la crearea iPhone şi iPad. Mărimea echipei sugerează că Apple a trecut de etapa experimentală a proiectului şi se află momentan la stadiul de dezvoltare. “iWatch, ceasul inteligent, va umple un gol în ecosistemul Apple. Ca alte produse revoluţionare Apple, şi acesta va avea o valoare subapreciată la început pentru ca apoi să crească şi să aibă un impact profund asupra vieţilor noastre şi asupra profitului Apple”, a scris pe blogul personal Bruce Tognazzini, consultant IT şi fost angajat Apple. “Vor fi cu siguranţă mai mulţi oameni care vor purta ceasuri Apple decât cei care vor purta ochelari Google”, a comentat Josh Spencer, director la T.Rowe Price Group, o companie americană de investiţii. Crearea unui ceas inteligent este o provocare unică, acest dispozitiv presupune noi cerinţe de autonomie a bateriei, care nu ar trebui să fie încărcată zilnic.
Tag: proiect
-
Cel mai mare producător de cupru al Poloniei, KGHM, vrea să investească 4 miliarde dolari în o mină din Chile
KGHM, cel mai mare producător de cupru al Poloniei, va investi cel mult patru miliarde de dolari în mina Sierra Gorda din Chile dacă situaţia de pe pieţe nu se schimbă până când proiectul este finalizat, faţă de trei miliarde de dolari cât prevedea planul iniţial, a declarat Herbert Wirth, directorul executiv al companiei. Proiectul ar urma să fie finalizat în următoarele 13 luni. Potrivit estimărilor preliminare, profitul net al KGHM pentru anul trecut a fost de 4.744 miliarde zloţi (1,1 miliarde euro). Directorul KGHM spune că rezultatul final ar putea fi chiar mai mare.
-
Cum arată interiorul Prispa, singura locuinţă din România care va produce mai multă energie decât va consuma. Galerie Foto
Prispa, locuinţa care poate produce mai multă energie decât consumă, amplasată în localitatea băcăuană Mărgineni, este aproape de finalizare, fotografiile postate pe pagina de prezentare a acestui proiect aratând că în acest moment casa este aproape utilată şi mobilată. Locuinţa Prispa este un proiect la care au colaborat studenţi de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Universitatea Politehnică Bucureşti şi Universitatea Naţională de Arte şi care s-a clasat pe locul 9 din 18 în cadrul competiţiei Decatlonul Solar, unul dintre cele mai mari concursuri la nivel mondial între universităţi. Decatlonul Solar este o competiţie care cuprinde 10 probe în care sunt analizate eficienţa energetică, arhitectura, lucrările de inginerie şi construcţie sau confortul caselor alimentate cu energie solară şi la care anul trecut au participat18 echipe din 11 ţări, după ce proiectul Egiptului a fost descalificat din cauza faptului că locuinţa studenţilor din această ţară nu a fost ridicată la timp.
-
Guvernul a avizat proiectul de buget pentru acest an
Conform ultimelor date prezentate de Ministerul Finanţelor, proiecţia bugetară este construită pe o ţintă de creştere economică de 1,6% şi un Produs Intern Brut de 623,3 miliarde lei.
Veniturile bugetului consolidat sunt proiectate la 209,2 miliarde lei (reprezentând 33,6% din PIB), iar cheltuielile bugetului general consolidat ar urma să atingă 222,6 miliarde lei (35,7% din PIB), deficitul astfel rezultat fiind calculat la 13,3 miliarde lei (2,1% din PIB).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Statul scoate în concesiune două autostrăzi vitale
Prima autostradă, între Craiova şi Piteşti, care leagă practic două oraşe cu industrie auto puternică, ar urma să coste între 3,7 miliarde de lei (660 de milioane de euro) şi 4,9 miliarde de lei (1,1 miliarde de euro), potrivit informaţiilor din anunţul de intenţie al CNADNR. De altfel, premierul Victor Ponta a arătat săptămâna trecută că această şosea este prioritară, urmând să fie construită o autostradă sau un drum expres pe această rută, în funcţie de dimensiunile traficului.
-
Locuitorii judeţului Alba vor decide duminică soarta proiectului Roşia Montană
Referendumul este organizat de Consiliul Judeţean Alba în ziua alegerilor parlamentare, în 35 de comune şi oraşe, în mare parte din zona Munţilor Apuseni a judeţului Alba, adică în oraşele Zlatna, Câmpeni, Abrud, Baia de Arieş şi comunele Roşia Montană, Lupşa, Stremţ, Vadu Moţilor, Bucium, Ciuruleasa, Râmeţ, Vidra, Sohodol, Ponor, Ceru Băcăinţi, Almaşu Mare, Poşaga, Rîmetea, Întregalde, Galda de Jos, Cricău, Meteş, Albac, Arieşeni, Avram Iancu, Bistra, Gârda de Sus, Horea, Ighiu, Livezile, Mogoş, Ocoliş, Poiana Vadului, Sălciua şi Scărişoara.
-
Fondul austriac de investiţii în imobiliare S IMMO: Nu putem începe construcţia proiectului de birouri din Griviţa pentru că zona arată ca un câmp de luptă
“Au fost demolate multe clădiri din zonă, iar acum zona arată ca un câmp de luptă. Nu poţi începe un proiect într-o zonă care arată aşa. Vom începe când măcar o parte din infrastructură va fi finalizată. În plus, acum lucrăm la definitivarea proiectului astfel încât să facem o clădire care să se încadreze în zona în care este amplasat terenul. Trebuie luate anumite decizii politice pentru această zonă, iar jobul politicului este de a lua decizii, chiar dacă uneori nu sunt uşoare”, a menţionat Kruger. Întrebat dacă este posibil ca lucrările de infrastructură să dureze mai mult de un an, el a răspuns că în industria imobiliară “un an nu este mult”.
-
Ponta confirmă neregulile la Nădlac-Arad: Sunt posibile rezilierea contractului şi o nouă licitaţie
“Sectorul Nădlac-Arad este un proiect care, din păcate, a fost conceput şi licitat în condiţii considerate de Comisia Europeană greşite şi acolo, din acel motiv în special, Programul Operaţional Sectorial de Transporturi a intrat în faza de presuspendare. Acolo – corecţii financiare şi posibil rezilierea contractului şi o nouă licitaţie”, a spus Ponta la RTV. Agenţia MEDIAFAX a anunţat încă din luna iulie că oficialii Comisiei Europene pregătesc o scrisoare de întrerupere a uneia din plăţile solicitate de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) pentru un contract de construcţie a autostrăzii Arad-Nădlac în contextul în care au fost identificate “iregularităţi şi suspiciuni de fraudă”.
-
Cu stridia la curăţat New Yorkul (VIDEO)
Aşa stau lucrurile la New York, o zonă cândva bogată în stridii, dispărute ca urmare a poluării şi mai ales dragării portului pentru a face loc navelor. Aici se încearcă refacerea populaţiei de moluşte, considerate a fi foarte eficiente în curăţarea apelor, rezolvând astfel problema poluării acvatice. Experţii apreciază că o singură stridie poate filtra până la 50 de galoane de apă pe zi, reuşind să elimine azotul, algele, diverşi poluanţi care umplu apa din zona portuară.
Proiectul început în Brooklyn presupune amenajări speciale de care stridiile să se poată prinde pentru a trăi, de succesul său depinzând atragaerea unor alte vieţuitoare acvatice în zonă.
Ideea a început să fie vehiculată tot mai insistent şi pentru alte zone din SUA, mai ales după intervenţia în acest sens de anul trecut a arhitectei Kate Orff la una dintre ediţiile TED Talks:
-
Statul vrea să recheme companiile CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez în proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă
“Până la sfârşitul anului vom avea răspundul acestor companii şi forma proiectului”, a afirmat Traicu la un seminar pe teme energetice. Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian) au renunţat la investiţie, astfel că Ministerul Economiei, prin Nuclearelectrica, a ajuns să deţină 86% din firma de proiect. În prezent, din compania care a fost creată pentru finanţarea lucrărilor în cele două reactoare mai fac parte Enel (Italia) şi ArcelorMittal România. Secretarul de stat a precizat că statul este dispus să aducă din nou cele patru companii în proiect “în orice formă, în orice procente”.