BusinessMagazin

Tag: productie

  • Ţigări produse în Bucureşti exportate în 45 de ţări

    “Ca termen de comparaţie, pot spune că în acest moment capacitatea de producţie este la un nivel aproape dublu faţă de cel înregistrat în 2010, când însă din pricina creşterii pieţei negre volumele fabricate au fost reduse”, declară Gilda Lazăr, corporate affairs director al JTI România.

    JTI este una dintre primele multinaţionale care şi-au început activitatea pe piaţa din România, deschizând o reprezentanţă locală în 1993. Investiţia totală a companiei ajunge la 100 de milioane de euro şi are în prezent aproape 1.000 de angajaţi. “2011 a fost un an bun pentru noi, am înregistrat creşteri substanţiale faţă de 2010 care a fost un an dezastruos pentru întreaga industrie”, spune Gilda Lazăr, cu trimitere la faptul că în urmă cu mai bine de doi ani nivelul contrabandei cu ţigarete depăşise 36% din totalul pieţei. În prezent, vânzările ilicite se plasează la 13%.

    Pe piaţa tutunului, puternic concurenţială la nivel local, sunt prezente toate cele trei companii care domină şi la nivel internaţional industria tutunului: British American Tobacco, Japan Tobacco International şi Philip Morris. Filiale locale ale celor trei deţin peste 90% din piaţa autohtonă a tutunului, evaluată de BUSINESS Magazin la 3,5 miliarde de euro.

  • Infograficul săptămânii: Berea – cine şi unde o produce

    În 1516 William IV, duce de Bavaria, adoptă legea purităţii berii, probabil cea mai veche reglementare În materie de producere a băuturilor, folosită Şi În secolul XXI, lege care prevede că singurele ingrediente permise sunt apa, orzul Şi hameiul. În toată lumea sunt circa 20.000 de sortimente de bere, Îmbuteliate În 180 de moduri. Producţia mondială este de 148 de miliarde de litri.



  • Ţările emergente, inclusiv România, vor asigura 30% din vânzările mondiale de medicamente, în 2016

    Creşterea cheltuielilor pe 16 pieţe farmaceutice emergente va alimenta avansul vânzărilor mondiale pe piaţa de profil, până în 2016. Pe de altă parte, reducerea cheltuielilor de către guvernele europene occidentale şi pierderea patentelor de către companii din SUA vor reduce puterea de cumpărare a populaţiei din aceste regiuni. Cheltuielile mondiale pentru medicamente vor ajunge peste patru ani la aproape 1.200 de miliarde de dolari, pe măsură că pieţele farmaceutice emergente şi de produse generice vor avea o contribuţie tot mai mare.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Al treilea moment istoric pentru Craiova. Episodul Ford

    Mai bine de 70 de ani au trecut de când Ford a oprit producţia de modele V8 pe Calea Floreasca din Bucureşti, pentru a face loc maşinilor de război. De atunci, uzina constructorului american din Capitală a trecut prin mai multe destinaţii. Ford aproape revenise în 1966 pentru a relua asamblarea de maşini, dar negocierile de atunci nu au ajuns la o concluzie comună cu statul român. După aproape 50 de ani de la acele discuţii, Ford revine în România, iar acum preia direct uzina de la Craiova, care, spre deosebire de cea de la Mioveni, se poate lăuda că nu a fost proiectată pentru a produce maşini low-cost. Şi dacă în anii 30 constructorul american asambla maşini în Bucureşti, în uzina din Calea Floreasca, într-o cadenţă de aproximativ 2.500 de automobile şi camioane anual, acum la Craiova Ford va produce un B-Max la fiecare 1,7 minute, sau 500 de maşini pe zi.

    Istoria uzinei auto de la Craiova începe în 1976, când statul român formează un joint-venture cu Citroën, “alianţă” din care constructorul francez se retrage în 1991. După numai câţiva ani, în 1995, la Craiova vin sud-coreenii de la Daewoo, dar nici acest parteneriat nu durează prea mult deoarece compania intră în faliment iar General Motors nu preia şi uzina din România “la pachet” cu celelalte. În acest timp Craiova se poate lăuda că a produs automobile de la celebrele Tico şi Matiz la Cielo, Nubira, Tacuma, ba chiar limuzina Leganza. La acea vreme la Mioveni se produceau maşini de o calitate discutabilă precum Berlină, Nova sau SupeRNova. Tocmai din acest motiv angajaţii uzinei de la Craiova sunt şi acum mai mândri când vine vorba de uzina lor.

    “Indiferent că a fost vorba de Citroën cu Oltcit, de cei de la Daewoo sau acum de americanii de la Ford, conducerea a fost întotdeauna exigentă în ceea ce priveşte calitatea maşinilor, dar şi protecţia muncii. Noi, cei vechi, suntem obişnuiţi cu exigenţele, cei noi trebuie acum să înveţe”, a spus unul dintre angajaţii Ford România. Şi acum, în timp ce la Dacia sunt produse automobile low-cost, constructorul american a demarat producţia unuia dintre cele mai avansate automobile de pe piaţă.

    “Demararea producţiei de motoare EcoBoost, dar şi a producţiei noului B-Max aduce un nou nivel de tehnologie în Europa de Est. Obiectivul de a transforma uzina de la Craiova într-o unitate de producţie de nivel internaţional a fost atins”, a spus John Fleming, vicepreşedinte al Ford, responsabil de unităţile de producţie la nivel mondial, cel care deţinea funcţia de CEO şi preşedinte al Ford Europa când constructorul american a preluat uzina de la Craiova. “Proiectul de la Craiova nu este cel mai mare coordonat de mine, însă este proiectul meu preferat”, a subliniat Fleming. În 2007 când, alături de premierul de la acea vreme, Călin Popescu-Tăriceanu, semna contractul, Ford lucra la o capacitate de peste 100%, în timp ce peste tot vânzările de maşini creşteau. Din 2008 însă criza a afectat întreaga piaţă europeană.

    “Un proiect de asemenea dimensiuni nu este uşor de dus la bun sfârşit, mai ales în contextul actualei crize economice. Proiectul a trecut prin situaţii dificile. Din moment ce nu am mai fost premier, nu am mai avut toate datele pentru o apreciere obiectivă în ceea ce priveşte proiectul, însă având în vedere piaţa europeană care a scăzut de la 19 milioane de maşini anual la 14 milioane în momentul de faţă, oricine se poate gândi că este o supracapacitate de producţie, iar unele uzine vor fi închise”, a spus Călin Popescu-Tăriceanu, fostul prim-ministru, care, în septembrie 2007, a semnat contractul de privatizare cu Ford.

  • Uzina Dacia de la Mioveni îşi întrerupe activitatea de producţie luni şi marţi

    Situaţia se repetă după ce în alte două zile, în 18 şi 19 iunie, producţia a mai fost oprită, cauzele fiind scăderea comenzilor şi acumularea de stocuri atât pe platforma Mioveni, cât şi în reţeaua comercială, care necesită adaptarea programului de producţie la nivelul cererii. Potrivit reprezentanţilor Sindicatului Automobile Dacia, aproximativ 8.000 dintre cei 14.000 de angajaţi ai Uzinei vor rămâne acasă în 25 şi 26 iunie, iar pe timpul cât vor sta acasă angajaţii de la Dacia vor fi plătiti cu 85 la sută din salariu.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Petrom va investi anual 0,8-1,2 miliarde euro până în 2014, dacă va avea un mediu favorabil

    Informaţiile au fost anunţate într-o prezentare către investitori, împreună cu strategia companiei pentru 2021. “Având în vedere expunerea mare a portofoliului Petrom la preţurile volatile ale ţiţeiului, un mediu investiţional favorabil cu un regim de reglementare şi fiscal transparent, corect şi predictibil este necesar pentru a ne atinge obiectivele strategice şi a realiza investiţiile preconizate”, arată Petrom, într-un comunicat. În perioada 2009-2011 compania deţinută de grupul austriac OMV a investit în medie 1,1 miliarde euro pe an, iar sectorul de explorare şi producţie a beneficiat de 64% din suma totală.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • CEZ va investi 400 milioane euro în acest an în România

    “CEZ a investit peste două miliarde de euro în România. Jumătate din investiţiile din România sunt focalizate pe energia verde. Anul acesta avem 400 milioane euro pentru achiziţia de noi proiecte”, a afirmat Botea în conferinţa “Cei mai mari jucători din economie”, organizată de Ziarul Financiar. CEZ a intrat pe piaţa energetică romînească în 2005, prin preluarea unei companii de distribuţie a electricităţii, şi s-a extins având în prezent şi operaţiuni de producţie a energiei electrice, în turbine eoliene şi microhidrocentrale.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Vrei să începi o afacere în retail sau producţie? Cât te costă un spaţiu?

    Pe lângă o idee care trebuie să “rupă” piaţa şi banii necesari punerii în aplicare a acesteia (nu ştiu exact care este ordinea), un tânăr întreprinzător trebuie să găsească însă şi cel mai bun amplasament pentru afacerea sa.

    Care sunt cele mai bune soluţii de ocupare pentru afacerile tinerilor, din punct de vedere al vizibilităţii, dar şi al costurilor?

    Am încercat să analizăm din acest punct de vedere oferta de pe piaţa imobiliară din trei oraşe importante, respectiv Bucureşti, Cluj şi Constanţa. Am luat în considerare ca domenii de activitate comerţul cu amănuntul şi producţia. În comerţ, spun specialiştii, secretul succesului ţine, cel puţin teoretic, de trei elemente: locaţie, locaţie şi locaţie. Am putea spune că pentru o afacere la început, aceste criterii sunt esenţiale, însă unii consultanţi imobiliari contrazic convingerile noastre.

    “Dacă ar fi să încep o afacere, aş încerca să caut un spaţiu care nu este neapărat ceea ce noi numim «prime» şi să atrag oamenii prin alte mijloace. Trebuie să ai costuri cât mai mici pentru chirie pentru că oricum vor fi alte cheltuieli care vor pune presiune pe afacere. Pe de altă parte, acum este un moment mai bun pentru a închiria un spaţiu decât în urmă cu câţiva ani, când preţurile erau duble”, declară Andrei Văcaru, şeful departamentului de Retail al companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle România (JLL).

    Un nivel maxim al chiriei în Bucureşti este de 60-70 de euro pe metru pătrat pe lună pentru spaţii de 100 metri pătraţi în cele mai bune locaţii. În zone secundare, precum Moşilor sau Mihalache, nivelul chiriilor a scăzut foarte mult, ajungând la 25-30 de euro pe metru pătrat pe lună.

    Dar acestea se adresează în special chiriaşilor tipici pentru astfel de spaţii, respectiv farmacii sau bănci, fiind mai puţin accesibile tinerilor aflaţi la începutul unei afaceri.Aşadar, cel puţin pentru Bucureşti, o variantă viabilă şi care implică costuri cu chiria mai reduse rămân zonele care nu intră neapărat în categoria celor comerciale. “Se pot găsi spaţii şi în zona centrală la preţuri avantajoase. Astfel, dacă pe Calea Victoriei, vizavi de Hotelul Radisson, chiria ajunge la 60-70 de euro/mp/lună, tot în zona Calea Victoriei, în spaţii mai retrase, pe străzi laterale, chiriile sunt şi de trei ori mai mici”, a adăugat Văcaru. El consideră că în Bucureşti se pot găsi chirii şi de 10 euro pe metru pătrat în zone care nu sunt neapărat de retail.

    “Dacă eşti creativ, poţi găsi astfel de spaţii. Proprietarul unui start-up se poate gândi şi la spaţii mai bine poziţionate după ce are un anumit cash-flow care să poată susţine o chirie mai mare. Este un moment bun pentru că nivelul costurilor s-a redus semnificativ şi există şansa de a găsi un spaţiu bun fără a concura cu multe alte companii mari”, consideră reprezentantul JLL.În ceea ce priveşte centrele comerciale, şansele de a găsi un spaţiu la costuri reduse sunt extrem de limitate pentru start-up-uri. “În Bucureşti, în centrele comerciale importante, proprietarii nu sunt dispuşi la compromisuri când vine vorba de start-up-uri, care în general nu au putere financiară sau un brand important”, spune Văcaru.

  • Cine produce motoare în România şi cât înseamnă asta în economie

    Considerate până nu de mult prea mici şi prea zgomotoase pentru automobilele “care se respectă”, motoarele în trei cilindri se pregătesc să revoluţioneze industria auto. Care este rolul României în această “revoluţie”? Atât Ford România cât şi Dacia vor pune accent pe astfel de propulsoare, care, datorită noilor tehnologii, sunt la fel de performante ca unele în patru cilindri. Iar clientul va beneficia de taxe mai mici şi un consum mai economic.

    Producţia de motoare în România nu este legată strict de autoturisme. S-au produs în trecut motoare diesel sau pe benzină, care au echipat fie automobilele Aro sau camioanele Roman. De când Renault a venit la Dacia, a demarat şi producţia de motoare de generaţie mai nouă. Printre primele a fost dieselul aspirat de 1,9 litri, care se regăsea pe Solenza şi celebra Dacie Papuc, după care motoarele pe benzină de 1,4 şi 1,6 litri cu opt supape pe cilindru – ce-i drept, motoare de generaţie mai veche, cele mai noi cu patru supape pe cilindru. În total, între 2007 şi aprilie 2012 Uzina Mecanică şi Şasiuri Dacia a produs aproape 1,3 milioane de motoare pe benzină, de 1,4 şi 1,6 litri, dintre care jumătate au mers către uzina Dacia şi cealaltă jumătate au luat drumul exportului către alte fabrici ale Renault la nivel mondial.

    Odată cu înăsprirea legislaţiilor ţărilor vest-europene şi sancţionarea tot mai drastică a motoarelor mari, constructorii auto au decis să investească în proiectarea de motoare tot mai mici şi mai economice. Aşa că, Renault a decis să lanseze în producţie un nou motor. “Motorul TCe 90 este un motor turbo, pe benzină, în trei cilindri, care dezvoltă 90 CP şi care va fi produs la Piteşti pentru a completa oferta actuală de motoare pe benzină”, spun oficialii Dacia. Cu toate că aceştia nu au confirmat, noul motor va fi produs special pentru viitoarele modele Sandero facelift dar şi viitorul Logan 2 care va intra în producţie în luna decembrie a acestui an. Cu o lună înainte de intrarea în producţie a monovolumului B-Max la Craiova, Ford a demarat producţia în Bănie şi la motorul EcoBoost de 1,0 litri, în trei cilindri, supraalimentat, care va echipa nu doar maşina de familie, ci va merge şi la export pentru a echipa şi Focus, C-Max şi pe viitor chiar Mondeo.

    Ford Europa a finalizat cu şase luni mai devreme investiţiile de 675 mil. euro în cadrul uzinei de la Craiova şi a demarat producţia motorului Ecoboost, ultimul pas înaintea demarării producţiei monovolumului B-Max luna viitoare. “Suma de 675 mil. euro ce reprezintă valoarea investiţiei de aici a fost deja cheltuită în totalitate. Producţia motorului a început deja iar luna viitoare vom începe producţia de serie pentru B-Max. Totul este gata, implicit şi investiţia”, a spus Jan Gijsen, preşedintele Ford România şi executivul Ford direct responsabil de uzina auto de la Craiova.

    În condiţiile în care la nivel european se anunţă o nouă recesiune iar constructorii auto reduc producţia de maşini sau chiar închid pentru anumite perioade de timp uzine, la Craiova Ford lansează noi modele în producţie şi angajează personal suplimentar. “Atunci când am început aici, obiectivul a fost să construim o uzină de la zero şi asta am făcut. Este o uzină nouă, o uzină care creşte şi este locul cel mai bun în care poţi fi astăzi chiar şi în situaţia economică actuală. Suntem aici într-o situaţie complet diferită faţă de alte uzine auto din Europa de Vest”, a spus Gijsen. Ford a demarat oficial la începutul acestei luni producţia de motoare la Craiova, în urma unei investiţii de 180 mil. euro. Motorul EcoBoost de 1,0 litri, în trei cilindri, supraalimentat, este disponibil în două variante de putere de 100 şi 125 CP.

    Capacitatea instalată a uzinei de motoare este de 350.000 de unităţi, mai mare decât cea programată iniţial, de 300.000. În ceea ce priveşte producţia efectivă, aceasta va fi de 30.000 în acest an,cu un singur schimb de producţie, în care vor lucra 400 de angajaţi ai uzinei, pentru ca anul viitor să urce întâi la două schimburi şi ulterior la trei pentru a se atinge o producţie de peste 150.000 de motoare.

    Astfel, Ford finalizează investiţia cu şase luni mai devreme decât ultimul termen stabilit, dar şi cu şase luni mai târziu faţă de planurile iniţiale.

    Până în 2015 Ford va produce 800.000 de motoare Ecoboost de 1,0 litri în România şi Germania. “Cât vom produce în fiecare dintre cele două, este greu de estimat în momentul de faţă. De asemenea, noi vom exporta motoare şi în afara Europei” a spus preşedintele Ford România, menţionând că ambele uzine au aceeaşi capacitate de producţie, dar distribuţia va fi programată în fiecare trimestru, în funcţie de vânzările modelelor. Mai mult, potrivit oficialilor Ford, motorul produs la Craiova va fi exportat şi în afara Europei.

    În ce priveşte numărul salariaţilor, Ford a demarat un program de recrutare de 500 de noi angajaţi la uzină, odată cu anunţul demarării producţiei lui B-Max luna viitoare. Pe de altă parte, 250 de angajaţi vor fi “stimulaţi” cu salarii compensatorii să plece din companie.

  • Patronat: Pământul este principalul mijloc de producţie al României şi nu trebuie înstrăinat

    Străinii nu pot cumpăra terenuri agricole în România până la sfârşitul anului 2013, când expiră interdicţia inclusă în tratatul de aderare la UE. Cetăţenii străini pot achiziţiona terenuri doar prin intermediul firmelor înregistrate în România. “Dacă s-au făcut greşeli în timpul negocierilor privind aderarea trebuie reparate imediat. Altfel vom ajunge să călcăm pe pământ străin în propria ţară. Se impune aşadar iniţierea unui set de acte normative care să stopeze vânzarea terenurilor agricole către străini şi să protejeze fermierii români în aşa fel încât capitalul românesc să fie sprijinit cu prioritate”, a spus reprezentantul Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

    Mai multe pe mediafax.ro