“Romgaz trebuie să fie un jucător în Marea Neagră (pentru explorarea şi exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi din Marea Neagră, n.r.). România nu trebuie să stea în afara acestui joc energetic”, a afirmat Niţă.
Întrebat dacă departamentul pentru energie ia în calcul şi implicarea Romgaz în explorarea potenţialelor zăcăminte de gaze de şist din România, Niţă a răspuns “de ce nu?”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Avocatul lui Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, a spus în faţa magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti care judecă recursul la decizia de arestare că Tribunalul Bucureşti a preluat “abuziv” motivele pentru care DNA a cerut arestarea preventivă a clientul său, în dosarul de mită privind vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane euro.
Acesta a arătat că până în prezent cazul prezintă o situaţie juridică “paradoxală”, în sensul că există complici la fapta de instigare de mită arestaţi, dar DNA nu a lămurit cine este mituitorul principal şi de unde proveneau banii de mită.
Astfel, avocatul le-a cerut judecătorilor să caseze decizia Tribunalului Bucureşti şi să dispună cercetarea în libertate a lui Eugen Brădean, chiar şi cu una dintre cele două măsuri de interdicţie care ar putea fi luate faţă de acesta.
Cititi mai multe pe www.medaifax.ro
Tribunalul Bucureşti a decis, joi, arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, şi a lui Ioan Mihăilă, fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei şi consilier al ministrului Constantin Niţă, în dosarul de mită privind vânzarea de energie.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au arătat, în referatul în care au propus arestarea celor doi, că Remus Vulpescu a fost din 20 iunie 2012 până în 29 mai 2013 administrator special al Hidroelectrica, în perioada în care compania s-a aflat în insolvenţă, iar avocatul Remus Borza, prin intermediul firmei sale Euro Insol, a avut fost administrator judiciar.
După închiderea procedurii de insolvenţă dispusă de Tribunalul Bucureşti, Remus Vulpescu a fost numit, prin hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor Hidroelectrica, în funcţia de executor al Consiliului de Supraveghere al companiei.
Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro
Furnizorul Npower, controlat de grupul german RWE, a anunţat luni majorarea tarifelor la energie electrică şi gaze în medie cu 10,4%, începând de la 1 decembrie, potrivit The Guardian.
Preţurile la energie practicate de companie vor creşte cu 11,1%, iar tarifele la gaze naturale cu 9,3%.
Astfel, factura medie anuală a consumatorilor care primesc electricitate şi gaze de la Npower va creşte cu 137 lire sterline, la 1.459 lire pe an, a precizat compania.
Npower are aproximativ 3,1 milioane de clienţi în Marea Britanie.
Majorarea de preţ pregătită de această companie este mai accentuată decât scumpirile anunţate anterior de alţi doi dintre cei şase mari furnizori din Marea Britanie, Centrica şi SSE. Centrica scumpeşte energia şi gazele pentru gospodării în medie cu 9,2%, iar SSE cu 8,2%.
Ceilalţi trei furnizori care nu au făcut încă niciun anunţ privind tarifele, Scottish Power (controlat de grupul spaniol Iberdrola), EDF Energy (Franţa) şi Eon (Germania) ar putea urma exemplul rivalilor în scurt timp, analiştii anticipând scumpiri similare, potrivit Reuters.
Guvernul britanic a semnat luni un acord de 16 miliarde lire sterline cu grupul francez EDF pentru construirea unei centrale nucleare, primul astfel de proiect derulat în Marea Britanie în ultimii 20 de ani. Executivul a acceptat să fixeze preţul primit de EDF pentru energia care va fi produsă la cele două reactoare la un nivel care depăşeşte de două ori preţul actual al pieţei.
Npower a motivat creşterea preţurilor invocând scumpirea resurselor necesare pentru producerea de energie, costurile alocate pentru programele sociale şi de mediu ale guvernului şi cheltuielile necesare pentru utilizarea şi întreţinerea reţelei de distribuţie. Centrica şi SSE au prezentat motivaţii similare.
Preţurile energiei au crescut în Marea Britanie cu 24% în ultimii patru ani, potrivit agenţiei de reglementare. Potrigit The Guardian, salariile din Marea Britanie au crescut de la începutul anului 2008 cu 9,5%.
Potirvit datelor prezentate de Eurostat în luna mai, gospodăriile din Marea Britanie au plătit în a doua jumătate a anului trecut un preţ mediu de 14,3 lire/100 kWh de energie electrică, în urcare cu 3,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2011, respectiv 4,6 lire/100 kWh pentru gaze naturale, în creştere cu 1,8%.
Concepţia guvernului este că serviciile derivate din monopoluri naturale – gaz, electricitate, apă – ar trebui să se afle în subordinea autorităţilor centrale sau locale şi să opereze ca instituţii non-profit, a explicat Janos Fonagy, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, citat de Reuters.
E.ON, RWE, EFD, GDF Suez sau Eni sunt companiile străine care au participaţii importante în companiile ungare din sector. “Profitul rezultat din activitatea decentă a corporaţiilor n-ar trebui să fie vărsat ca dividend, ci reinvestit în operaţiuni, întreţinere şi ameliorarea serviciilor”, a spus Fonagy.
Luna trecută, premierul ungar Viktor Orban a declarat că statul negociază răscumpărarea a 6-7 companii de utilităţi privatizate în trecut, iar o lege prin care furnizorii de servicii de utilităţi publice vor deveni companii nonprofit ar putea să ajungă în parlament în primăvară.
Fidesz, partidul de guvernământ al premierului Orban, încearcă să-şi amplifice influenţa în sectorul energiei, în perspectiva alegerilor din 2014. Viktor Orban a reflectat în mai multe rânduri că ungurii plătesc prea mult pentru energie. În ianuarie, guvernul a impus deja o reducere cu 10% a tarifelor la energia pentru consumatorii casnici şi vrea să opereze noi reduceri luna viitoare.
Comisia Europeană nu a comentat proiectele legislative ale Budapestei, arătând doar că va insista ca statele să respecte planurile de reformă structurală în domeniul energiei, respectiv calendarele naţionale de liberalizare progresivă a preţurilor.
“PRIN TRADIŢIE, LUNILE SEPTEMBRIE ŞI OCTOMBRIE SUNT CELE ÎN CARE CREŞTE NUMĂRUL LUCRĂRILOR DE REABILITARE TERMICĂ A BLOCURILOR”, spune Miron Cruţescu, director executiv al ROMEPS (Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din România). Regula celui de-al doisprezecelea ceas, în care oamenii se grăbesc să-şi termine treburile, funcţionează şi în acest domeniu. Mai cu seamă că se anunţă o iarnă friguroasă, iar energia continuă să se scumpească. În plus, anul acesta „a scăzut numărul de blocuri intrate în proiecte de reabilitare şi s-a redus şi puterea de cumpărare a populaţiei pentru renovări şi reabilitări individuale”, adaugă Cruţescu.
Lucru vizibil în datele asociaţiei, care indică o scădere cu 20% în volum a vânzărilor de polistiren faţă de anul trecut, când piaţa de profil a ajuns la o valoare de 100 de milioane de euro. „În 2012 s-au importat circa 47.000 de tone de materie primă„, afirmă directorul executiv al ROMEPS, care completează că acest volum este mic prin comparaţie cu alte pieţe, ca Polonia (200.000 de tone) sau Germania (peste 400.000 de tone). Datele se referă la cantitatea totală de materie primă importată, pentru că toţi producătorii de pe piaţa locală o folosesc. Între aceştia se numără Arcon, Austrotherm, Isopor, Hirsch Porozell, Swisspor sau AdePlast.
Cu alte cuvinte, consumul în România este mic şi la acest capitol, ca la aproape oricare altul – de la mâncare şi încălţăminte până la maşini sau vacanţe.
CU TOATE ACESTEA, ROMÂNIA S-A ANGAJAT CA PÂNĂ ÎN 2020 SĂ REDUCĂ CU 20% CONSUMUL DE ENERGIE, iar pentru asta „trebuie izolate locuinţele„, spune Cruţescu. Dar în prezent doar 1.000 din cele circa 9.000 de blocuri din Bucureşti au fost reabilitate termic, conform estimărilor reprezentantului ROMEPS. În ţară situaţia este chiar mai proastă, pentru că programele de reabilitare amplă s-au desfăşurat cu precădere în Capitală. Prin urmare, ponderea locuinţelor din mediul urban reabilitate termic nu depăşeşte câteva procente la nivelul întregii ţări, în condiţiile în care numărul total de blocuri se plasează în jurul a 80.000 de unităţi, estimează Cruţescu.
El adaugă că angajamentul autorităţilor pentru reducerea consumului energetic nu este deloc facil, mai cu seamă că din 2018 toate construcţiile administrative, cum sunt unităţile de învăţământ şi spitatele, va trebui să fie pasive, adică să nu consume niciun fel de energie. Pentru asta vor avea nevoie de izolaţii, ferestre cu protecţie solară, folosirea de surse regenerabile de energie – pompe geotermice, panouri fotovoltaice, forţa vântului sau a apei, enumeră Creţulescu. Fireşte, acest scenariu pare mai degrabă desprins din-tr-un film SF, în condiţiile în care în mediul rural sunt în continuare locuinţe care nu au energie electrică sau apă curentă.
“Am discutat despre energia regenerabilă şi impactul acesteia la nivelul costurilor suportate de consumatorii industriali şi casnici. România va continua să sprijine acest sector, păstrând un echilibru necesar pentru economia locală”, a afirmat Niţă, citat într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.
Comunicatul precizează că Niţă i-a spus comisarului european pe Energie Gunther Oettinger că România este una dintre ţările din blocul comunitar care se află în graficul privind ţintele asumate pentru 2020, respectiv ca ponderea energiei verzi în consumul final să fie de 24%, după ce în 2010 procentajul era de 23,6%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În cazul Hidroelectrica, investigaţiile care vizează contractele cu Alro şi cu Mittal vor fi finalizate în acest an. Pentru restul de contracte, cu traderii, investigaţiile vor dura până anul viitor”, a spus Chiriţoiu, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition.
Comisia Europeană a iniţiat anul trecut cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, executivul UE arătând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale.
Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, cu termen de finalizare 2014, 2015 sau 2018. Hidroelectrica avea zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Conform deciziei instanţei, Surupăceanu a primit pedepse diferite pentru acuzaţiile care i-au fost aduse de Direcţia Naţională Anticorupţie, toate fiind contopite în cea mai grea dintre ele, respectiv şapte ani de închisoare cu executare.
Fostului deputat i se interzic, de asemenea, o serie de drepturi civile, inclusiv de a alege şi a fi ales, pentru o perioadă de doi ani după executarea pedepsei, sentinţa nefiind definitivă.
El a fost condamnat după ce în anul 2007, prin intermediari, a impus cumpărarea de către fostul complex energetic Turceni a unui utilaj multifuncţional, de tip tractor forestier, importat din Ucraina, la preţul de 50.000 de dolari şi vândut cu peste 832.000 de lei, procedurile de achiziţie fiind ilegale, conform rechizitoriului întocmit de DNA.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro