BusinessMagazin

Tag: bnr

  • BNR: Romania a trecut pe excedent comercial

    Valoarea exporturilor a fost de 3,42 miliarde euro, iar a
    importurilor, de 3,33 miliarde euro. Institutul National de
    Statistica a anuntat in aceasta dimineata un deficit de 186,2
    milioane euro, diferenta fiind aceea ca in datele INS sunt luate in
    calcul cheltuielile de transport si asigurare pentru bunurile
    importate, importurile raportate fiind astfel mai mari decat cele
    publicate de BNR.

    Datele BNR sunt insa mai relevante in ceea ce priveste
    cantitatea de bunuri pentru ca nu iau in calcul nici pentru
    exporturi nici pentru importuri cheltuielile de transport si
    asigurare.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Sondaj IRES: BNR, institutia in care romanii au cea mai mare incredere, Isarescu, pe locul intai la “premieri”

    • 65 la suta dintre cei chestionati spun ca schimbarea lui Emil
    Boc este o idee buna. Cu toate acestea, pentru 60% dintre acestia,
    increderea in Guvern nu s-ar schimba.
    • 51 la suta dintre intervievati nu sunt de acord cu ideea unui
    premier independent, varianta sustinuta de Traian Basescu.
    • 51 la suta dintre respondenti cred ca un nou partid ar avea sanse
    pe scena politica.
    • La intrebarea deschisa Cine ar trebui sa fie urmatorul
    prim-ministru al Romaniei? cei mai multi romani nu au stiut ce sa
    raspunda (41%). Un procent de 25% l-ar prefera pe guvernatorul BNR,
    Mugur Isarescu, 9% l-au ales pe Victor Ponta, 6% pe Klaus Johannis.
    Emil Boc a strans 3% din voturi, mai mult decat Crin Antonescu
    (2%), Adrian Nastase (2%) sau Mircea Geoana (1%).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Restantele la creditele de peste 20.000 lei s-au dublat anul trecut

    Restantele cu termen de intarziere de peste 90 de zile totalizau
    de 12,3 miliarde de lei si reprezentau 81% din totalul
    intarzierilor la plata, potrivit datelor Centralei Riscurilor
    Bancare (CRB)prezentate de BNR. Astfel, atat valoarea, cat si
    ponderea acestora au crescut fata de luna decembrie 2009, cand
    totalizau 5,38 miliarde de lei si reprezentau 68% din totalul
    intarzierilor la plata de la acea data. Cresterea restantelor a
    ridicat ponderea acestora in totalul sumelor datorate la 6,34%,
    aproape de doua ori peste nivelul raportat la sfarsitul anului
    2009, de 3,46%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR majoreaza usor prognoza de inflatie, dar nu si tinta pentru 2011

    Totusi, avand in vedere evolutia preturilor in ultimul trimestru
    al anului trecut, care a incheiat anul la 7,96%, semnificativ peste
    intervalul de variatie avut in vedere de BNR (2,5-4,5%), banca
    centrala a modificat prognoza privind rata inflatiei la sfarsitul
    anului in curs, de la 3,4% la 3,6%. In acelasi timp insa,
    indicatorul la care se uita BNR pe termen lung (inflatia “core 2”
    ajustata, care elimina din calcul preturile administrate, cele
    volatile si la alcool si tutun) va cobori in perioada urmatoare
    spre 2%, fata de peste 4% in a doua jumatate a anului trecut, a
    subliniat guvernatorul, iar acesta este mai relevant pentru
    tendinta inflatiei.

    Pentru 2011, riscurile privind inflatia sunt legate de conjunctura
    internationala de preturi la petrol si la produse alimentare,
    afirma guvernatorul. “Pretul petrolului ramane intr-adevar un risc,
    dar pe baza datelor din prezent consideram ca presiunile
    inflationiste vor ramane tolerabile, compatibile cu tinta noastra
    de inflatie, cu exceptia cazului cand ar avea loc conflicte
    internationale majore, deschise”, spune Isarescu.

    Acest factor trebuie separat insa de justificarile “tendentioase”
    pe care companiile le prezinta atunci cand majoreaza preturile la
    combustibili in Romania, legand majorarile de presupuse fluctuatii
    ale cursului valutar. Dimpotriva, cursul valutar relativ stabil a
    fost un factor de temperare a inflatiei, alaturi de deficitul de
    cerere interna “persistent” si de nivelul costurilor cu forta de
    munca.

    In privinta preturilor la produsele alimentare, aici presiunile
    inflationiste in Romania vin numai din partea ofertei – spre
    deosebire de zona euro, unde presiunile vin din partea cererii,
    odata cu reluarea cresterii economice, si unde ele vor avea impact
    atat in 2011, cat si mai ales in 2012. Pentru Romania insa, “nu
    suntem de partea celor cu prognoze alarmiste, intrucat pe de o
    parte exista un declin al cererii de produse alimentare care
    plafoneaza asteptarile inflationiste ale producatorilor de profil,
    care anticipeaza mai curand o scadere de preturi”, arata
    guvernatorul, referindu-se la sondaje intreprinse de BNR in randul
    producatorilor “care nu apar mereu la televiziune sa anunte
    majorari de preturi”.

    Situatia stocurilor de materii prime agricole (grau si
    floarea-soarelui) este in media ultimilor 10 ani, chiar usor
    superioara, astfel incat ea nu justifica intentii de scumpiri la
    paine sau la ulei, asa cum au anuntat reprezentantii unor patronate
    ale producatorilor. “Nu validam sub nicio forma asteptarile de
    crestere rapida a preturilor la alimente”, a subliniat
    Isarescu.

    Ceilalti factori care influenteaza inflatia, preturile administrate
    si costurile cu forta de munca, nu vor prezenta surprize in 2011,
    anticipeaza BNR. “Exista o probabilitate extrem de scazuta de
    formare a unor presiuni inflationiste pe piata muncii, prin
    majorari de salarii. Costul unitar cu forta de munca a ramas chiar
    subunitar, reflectat in reluarea cresterii productivitatii si in
    majorari de salarii sub cresterea de productivitate. Aceasta
    inseamna ca ne mentinem competitivi si explica si evolutia pozitiva
    a exporturilor”, afirma Mugur Isarescu.

    In privinta consumului, BNR constata “o revenire incipienta” a
    increderii consumatorilor, reflectata in cifra de afaceri din
    retail si din serviciile pentru populatie, chiar daca aceasta
    revenire a increderii este “sub ceea ce vedem in Europa”, unde
    exista crestere economica. Cat priveste evolutia PIB in Romania,
    Isarescu vede ultimul trimestru din 2010 (pentru care datele
    statistice nu au fost inca publicate) cu “un optimism nu foarte
    mare”, insa pentru 2011, BNR isi mentine prognoza din toamna
    privind o crestere economica de 1,5%.

  • Vreti o reforma suportabila social?

    N-o sa profitam de tendinta de a aplica imediat la Romania orice
    discutie despre tensiunile sociale atrase in lume de masurile de
    austeritate. Nu pentru ca la noi iesirea in strada cand nu-ti mai
    ajung banii ar fi ilegala, imorala ori comunista. O parte dintre
    romani au iesit de mult in strada, ba chiar in masa, numai ca s-au
    oprit fie pe strada unde au locul de munca, fie au trecut granita
    si si-au gasit de lucru in strainatate. O alta parte, paradoxal, nu
    ies in strada dintr-un optimism iluzoriu: ei asteapta sa vina la
    putere opozitia si sa le creasca la loc veniturile.

    Dezbracata de culoarea politica, situatia arata insa foarte sec,
    ca in graficele pe care le prezinta periodic Consiliul Fiscal sau
    BNR si care masoara sanatatea economiei nu prin evolutia PIB, ci
    prin cat de mult sau de putin s-a redus deficitul structural, adica
    cel invizibil atunci cand se prezinta datele oficiale despre
    deficitul bugetar si care rezulta din incapacitatea economiei de
    a-si sustine pe termen lung cresterea fara ca in timp sa apara
    dezechilibre ori la fondul de pensii, ori la banii pentru
    investitii, ori la indatorarea externa. In 2008, deficitul bugetar
    nominal era de 4,8% din PIB, insa cel structural era aproape 9%. Un
    sistem de pensii nereformat, un sistem de salarizare prost
    structurat, un aparat de stat prea umflat sau un sistem de
    impozitare cu gauri pot deci sa nu se vada imediat in PIB, daca
    sunt acoperite de un val de bani din credite externe sau de
    investitii speculative care umfla un anumit sector (imobiliarele,
    in cazul nostru).

    Tendintele de deficit structural, pe care taierile rapide de
    cheltuieli sociale le influenteaza, dar nu le pot determina in chip
    liniar, sunt insa cele ce ii fac pe oamenii de la Consiliul Fiscal
    sau de la BNR sa acuze fie cresterea economica “nesanatoasa”, fie
    riscul de a nu putea iesi din recesiune fara ca reducerile de
    cheltuieli sa fie dublate de reforme cu bataie mai lunga. Unde
    intra in acest context tensiunile sociale? Politicieni,
    sindicalisti, comentatori de pe internet spun ca a ajuns cutitul la
    os; unii zic ca actualul guvern e incompetent fiindca n-a taiat mai
    devreme in carne vie si ca acum n-are curaj sa taie mai tare si “sa
    dea peste bot” sindicatelor, riscand revolte de strada; altii zic
    ca, dimpotriva, reformele girate de FMI sunt ucigase si ca
    salariile si pensiile trebuie readuse la nivelul din 2009; in fine,
    altii pledeaza pentru taieri masive de taxe si impozite, in ciuda
    opozitiei FMI.

    Din toate acestea, realista e doar observatia ca statul ar fi
    trebuit sa se trezeasca mult mai devreme, dar ea nu ne-ajuta prea
    mult, intrucat nici Grecia si niciun alt stat cu deficite inalte
    sau indatorare externa in crestere rapida nu-si poate permite sa-si
    rezolve peste noapte greselile, trecand brutal de la deficite de
    7-11% din PIB la 3% sau mai putin. In primul rand, statul si
    serviciile care tin de el trebuie totusi sa ramana functionale,
    atata vreme cat nu exista echivalentul privat capabil sa le preia
    fara sincope; in al doilea rand, greselile statelor nu se pot
    rezolva pe seama populatiei decat pana la un punct.

    Care e punctul respectiv ne spun exact acele studii ale pragului
    de saracie folosite de Banca Mondiala si FMI atunci cand negociaza
    un program de austeritate cu un guvern si care, in ciuda reputatiei
    acestor institutii ca ar dori pauperizarea poporului si moartea
    pensionarilor, urmaresc exact sa evite asta. In cazul nostru, a
    spus-o insusi Jeffrey Franks anul trecut, atunci cand pleda pentru
    mentinerea venitului minim garantat si pentru reorganizarea
    programelor sociale in asa fel incat categoriile defavorizate sa
    fie protejate de criza si “sa nu se taie pachetele de asistenta
    sociala care sunt cel mai bine tintite” (in traducere, daca
    ajutorul social nu trebuie sa mearga la posesorul de Mercedes, el
    trebuie sa ajunga totusi la cei pe care criza i-a saracit,
    aducandu-i sub un anumit plafon de venituri).

    Suportabilitatea sociala a reformei presupune deci, in logica
    economica, nu disponibilitatea de a taia orbeste si a desfiinta
    statul si raspunderile lui peste noapte, nici renuntarea la orice
    reforma de teama ca ies masele si darama guvernul, ci inteligenta
    de a gasi punctele de gradatie optime astfel incat politicile
    statului sa poata determina o reducere a dezechilibrelor din
    economie intr-un interval rezonabil si cu costuri sociale rezonabil
    impartite. N-a zis nimeni ca e simplu, dar cu siguranta nu e
    imposibil.

  • Cat va fi cursul leului peste sase luni

    Spunea guvernatorul BNR ca prin 2009 cei de la o agentie de
    rating comentau ca le vine greu sa coteze o tara ca Romania, care
    nu remarca nimic din ce se intampla in jurul ei in lume, din moment
    ce in Parlament se majoreaza salarii cu 50% in plin asalt al
    crizei. Optimismul ciudat de atunci al autoritatilor s-a perpetuat
    in alte forme si ulterior, cand au declarat periodic ca iesim din
    criza, ca am iesit deja din criza, ca tot ce-a fost mai greu a
    trecut, dar fara ca economia sa fi izbutit sa depaseasca
    recesiunea. Previziuni asemanatoare au avut si economistii romani
    si straini, inclusiv cei de la FMI, fara a se fi implinit. Toate
    acestea au nutrit un climat de neincredere greu de scuturat: stim
    cu totii cum arata forumurile publicatiilor online cand apar
    articole cu previziuni despre mersul economiei.

    In schimb, au capatat credit tocmai prezicerile catastrofice ori
    teoriile despre iesirea din criza pe seama unui curs de 6 lei, a
    unei inflatii de 20% sau a legarii monedei nationale la dolar.
    Realitatea e insa mult mai putin spectaculoasa. Romania n-a intrat
    in incapacitate de plata “ca Grecia”, leul nu s-a prabusit, ba
    chiar din a doua parte a lui 2009 si-a gasit locul intr-un interval
    de curs neobisnuit de stabil, cu care s-a obisnuit treptat toata
    lumea, inclusiv exportatorii, care spun acum ca i-a ajutat sa iasa
    din recesiune inaintea restului economiei.

    In ce ne priveste, am ajuns la al cincilea an cand, la fiecare
    sase luni, incercam sa obtinem de la analistii bancilor previziuni
    despre cat va fi cursul peste jumatate de an – in cazul de fata,
    cat va fi cursul la 30 iunie. Iar rezultatele seamana foarte bine
    cu cele de vara trecuta formulate pentru 30 decembrie: atunci,
    intre 4,1 si 4,35 leu/euro, acum intre 4,05 si 4,3 euro. In
    ianuarie trecut, cand au facut estimari pentru sfarsitul lui iunie,
    bancile s-au inselat inevitabil din cauza episodului de depreciere
    rapida din vara, ocazionat de tensiunile din jurul taierii
    pensiilor transformate rapid in majorare de TVA la 1 iulie.

    Ulterior insa, astfel de episoade nervoase n-au mai avut loc in
    viata leului. La sfarsitul lui noiembrie, leul a trecut de mai
    multe ori de nivelul de 4,3 din cauza situatiei incordate din zona
    euro (PIIGS) si din Ungaria, dar asta a fost tot. Doua banci dintre
    cele ce au raspuns solicitarii BUSINESS Magazin vara trecuta s-au
    apropiat cu estimarea de cursul real la care s-a incheiat luna
    decembrie – 4,2848 lei/euro (Carpatica – 4,30), respectiv 3,2045
    lei/dolar (Volksbank – 3,23). Or, ne amintim ca au fost perioade,
    in alti ani, cand nicio previziune n-a putut nici sa aproximeze
    cursul, si nu din cauza unei slabe capacitati de predictie din
    partea bancilor, ci pentru ca volatilitatea cursului era pe atunci
    ridicata – un fenomen de care acum am uitat si sa ne mai temem.


    “Regimul de flotare controlata a cursului de schimb si rezervele
    valutare mari ce acopera aproape noua luni de importuri furnizeaza
    BNR instrumentele necesare pentru a contracara volatilitatea”,
    afirma Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. Evolutia leului in
    raport cu euro, apreciaza el, va fi determinata anul acesta in
    primul rand de modul concret de aplicare a reformelor publice in
    Romania si mai ales de perceptia investitorilor cu privire la
    acestea. Daca sunt indeplinite tintele convenite cu FMI si UE, se
    incheie un nou acord cu FMI si mediul extern ramane relativ
    favorabil, atunci “vom avea stabilitate a leului in coridorul
    4,1-4,3, iar media cursului de schimb fata de euro in 2011 ar putea
    fi sub 4,2”.

    Economistul-sef al BCR face parte din tabara, numeroasa in
    randul bancherilor, a celor care apreciau inca din vara trecuta ca
    ar fi necesar un nou acord cu FMI, chiar daca el nu va implica sume
    de bani atrase, ci doar ghidajul specific al Fondului in materie de
    politici economice, de natura sa impiedice recaderile in populism
    pe care Romania le risca odata cu apropierea alegerilor din 2012.
    Acum, cand incheierea urmatorului acord cu FMI e aproape un fapt
    implinit, sunt in discutie si sume de bani, insa ele nu vor fi
    folosite decat in cazuri de criza regionala majora, cu impact
    asupra valutelor din zona. “Nu cred ca vom apela la linia de
    credit, pentru ca nu o sa fie nevoie”, afirma Florin
    Constantinescu, arbitrajist la Banca Carpatica.

  • Emil Boc: A tine banii la banca in loc sa dam drumul si la consum este “foarte rau pentru economie”

    “Apar atat de multe lucruri care se lanseaza ca zvon si care
    creeaza foarte multe nedumeriri sau induc temeri opiniei publice. A
    fost si unul dintre motivele pentru care si in 2010 – am vazut pe
    analizele date de Ministerul Finantelor – a crescut volumul
    economiilor la banca ale populatiei. Si in 2009, in comparatie cu
    2008, romanii au economisit mai multi bani la banci decat in anul
    anterior. Si una dintre explicatii, dincolo de temerea fata de
    criza economica, este si aceasta intretinere constanta a
    nihilismului, a faptului ca nimic nu este bine, ca totul este rau
    in aceasta tara si, in conditii de criza economica, in loc ca
    oamenii totusi sa dea drumul si la partea de consum, prefera sa
    duca mai multi bani la banca si sa economiseasca, ceea ce este
    foarte rau si ineficient pentru o economie”, a spus Emil Boc la
    TVR.


    Afirmatiile premierului sunt legate de miza cea mare a anului
    2011, care e reluarea cresterii PIB cu concursul unui motor
    puternic – consumul, absent din peisaj intr-un an 2010 unde
    exporturile si-au facut datoria, dar n-au reusit sa miste economia
    din recesiune. Totusi, atata vreme cat exprimarea aleasa de premier
    a dus mai degraba cu gandul la o culpabilizare a consumatorilor
    care, punandu-si banii la banca, fac “ceva foarte rau si ineficient
    pentru o economie”, Emil Boc a transmis in cele din urma un mesaj
    ce i-a nedumerit pe multi prin brutalitate si mai ales prin
    neadevarul economic: “rau si ineficient pentru economie” ar fi
    fost, dimpotriva, fie ca oamenii sa-si arunce in consum si ultimii
    bani, fie sa-si retraga banii din banci sau sa puna la saltea orice
    ban economisit.

    Faptul ca oamenii isi depun banii la banca inseamna, dimpotriva,
    o dovada de incredere in relansarea economiei si o temelie pentru
    consumul viitor, iar in cazul particular al Romaniei inseamna o
    evolutie de la modelul traditional in care, asa cum avea sa
    reaminteasca guvernatorul BNR tot in aceasta saptamana, gradul
    scazut al economisirii, in mod specific al economisirii pe termen
    lung, a impiedicat constant acumularea de capital autohton si a
    stimulat dependenta de consumul pe credit extern.

    In acelasi interviu pentru TVR, Emil Boc a explicat de ce nu e
    totul “rau, prapastie si dezastru”, asa cum prezinta lucrurile
    televiziunile “nihiliste” care descurajeaza consumul: “Pentru
    salarii, in 2011 se recupereaza 15% din ceea ce s-a pierdut in
    2010. Si nu este vorba in viitor de alte taieri de salarii. Se
    recupereaza 15% si se merge pe aceasta componenta. La pensii, pana
    acum, pensiile nu au fost afectate, ci, dimpotriva, in 2009 s-a
    impus pensia sociala minima si peste 1 milion de oameni primesc 350
    de lei, pensia sociala minima. Acum, in 2011, singura noutate care
    apare este pe contributia de asigurari de sanatate. Este pentru
    pensionarii care au o pensie peste 740 de lei. Acestia platesc,
    pentru a putea avea un sistem sanitar performant, 5,5%. Niciun
    pensionar cu o pensie sub 740 de lei, nici in 2011, nici in 2012,
    nu va plati contributie de asigurari de sanatate”.

  • Isarescu: Politicienii sa promita mai putin si sa invete aritmetica bugetara. Avem peste 40.000 de proiecte de investitii publice neterminate

    “Cred ca si politicienii au invatat foarte mult”, a reflectat
    Isarescu, referindu-se la anii de criza, in care s-a vazut ca “de
    dat e usor, cand nu mai poti sa dai e greu, dar cand trebuie sa iei
    inapoi ceea ce ai dat, atunci e dramatic”. Guvernatorul considera
    ca este posibil ca, spre deosebire de trecut, politicienii sa nu
    cada in populism si de data aceasta, avand in vedere lectiile
    crizei si felul cum aceasta transforma sistemul monetar-financiar
    international, raporturile de forte geopolitice si paradigma de
    gandire pe plan international.

    LECTIA 1: CUM FOLOSIM BANII

    Pe de o parte, considera el, a devenit clar ca nu se mai poate trai
    pe baza de imprumuturi “fara sa te gandesti la un exit”, la ceea ce
    trebuie platit ulterior. In acest sens, guvernele inteleg ca
    trebuie stimulata munca, mediul de afaceri care creeaza locuri de
    munca si trebuie redusa birocratia stufoasa care impovareaza
    companiile.

    Cat priveste creditele, ele sunt in continuare prea scumpe in
    Romania din cauza inflatiei inalte, iar inflatia “apare in
    societatile unde discrepanta dintre nazuinte si posibilitati este
    prea mare”, asa cum a fost si Romania, unde s-a crezut eronat ca
    daca am intrat in UE, trebuie automat sa avem si standardul de
    viata din UE.

    In acest context, guvernatorul s-a referit si la politicile de
    investitii angajate de stat: “Exista in Romania peste 40.000 de
    proiecte de investitii neterminate, finantate de stat, de la scoli
    la poduri si drumuri. Ele costa nazuinte, sperante, unele dintre
    ele bani irositi. Daca aceste proiecte neterminate nu se inchid
    intr-o pierdere clara, pierderea se reflecta in inflatie – taxa pe
    care o platim toti.”

    Anul trecut, dezinflatia a fost intrerupta de majorarea TVA, care
    putea fi evitata daca ajustarile fiscale s-ar fi facut mai din
    timp. Ea a indus tensiuni in mediul de afaceri, insa in urmatoarele
    luni, “daca nu apar si alte corectii” (modificari de taxe si
    impozite), atunci sunt sanse ca inflatia sa descreasca destul de
    rapid spre 6%, pentru ca pana la sfarsitul anului sa se indrepte
    spre 4%.

    LECTIA 2: CUM PLATIM PENSIILE

    Pe de alta parte, trebuie luate masuri pentru restabilirea unui
    echilibru rezonabil intre numarul de contribuabili si cel de
    beneficiari ai sistemului de pensii. Daca echilibrul s-a stricat in
    20 de ani prin seriile de pensionari anticipate si reducerea
    populatiei active platitoare de impozite, sistemul ar avea nevoie
    probabil de circa 10 ani pentru a redeveni sustenabil, estimeaza
    guvernatorul BNR.

    “Raportul intre numarul de contribuabili si numarul de beneficiari
    trebuie redresat fizic inainte de a se oferi solutii financiare”, a
    spus Isarescu, evocand intentia sa esuata din 2000 de a propune
    Parlamentului oprirea pensionarilor anticipate. “M-a durut atunci
    ca am fost huiduit chiar de colegii mei de coalitie. M-a durut si
    am inghitit galusca”, a povestit guvernatorul, explicand insa ca
    problema a reaparut si se reflecta in capacitatea in scadere a
    statului de a plati pensiile in conditiile in care sunt prea putini
    contribuabili.

    LECTIA 3: CUM AJUNGEM LA STANDARDUL EURO

    In sfarsit, este nevoie de disciplina fiscala, care include atat
    limitarea deficitului bugetar, dar si rezolvarea problemei
    arieratelor, intrucat Romania nu ar putea fi acum in zona euro, la
    care aspira sa adere in 2015-2016, decat in conditiile in care isi
    reduce deficitul bugetar structural (cel independent de evolutia
    ciclurilor economice) si continua reforma astfel incat sa castige
    credibilitate in fata investitorilor si a pietelor
    financiare.

    “Fenomenele de criza vor continua si in 2011, avandu-si originea in
    Europa in problema datoriilor suverane, iar riscurile de contagiune
    pentru Romania pot oricand sa apara”, considera Isarescu. Or, ceea
    ce penalizeaza pietele sunt tocmai dovezile de indisciplina
    fiscala. De aici si necesitatea acordului cu FMI, care functioneaza
    ca o “unda verde, sau ştampila, daca vreti”, ca avem politici
    credibile. “Ne trebuie asa ceva mai mult decat banii”, apreciaza
    guvernatorul, pentru ca “din pacate, Romania este intr-un con de
    umbra de credibilitate externa in acest moment”, din cauza
    fluctuatiilor mari din politica fiscala, care au permis cresterea
    rapida a deficitelor externe in ultimii ani dinainte de
    criza.

    Disciplina fiscala este si problema zonei euro, considera oficialul
    bancii centrale – anume ca proiectul politic al uniunii monetare
    s-a construit pe un pilon solid, cel monetar (Banca Centrala
    Europeana), dar si pe alti doi piloni slabi – cooperarea politica
    insuficienta si consolidarea fiscala inegala. Zona euro nu va
    disparea, insa acesti doi piloni slabi va trebui sa fie
    consolidati, apreciaza Mugur Isarescu.

  • Guvernatorul BNR despre politica monetara: “E important sa ne tinem pe pozitii ca la Stalingrad”. Cursul convenabil pentru Isarescu: 4,1-4,3 lei/euro

    12.00

    Normal
    0

    21

    false
    false
    false

    RO
    X-NONE
    X-NONE

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Tabel Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-priority:99;
    mso-style-qformat:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
    mso-para-margin:0cm;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:11.0pt;
    font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
    mso-ascii-font-family:Calibri;
    mso-ascii-theme-font:minor-latin;
    mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;
    mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
    mso-hansi-font-family:Calibri;
    mso-hansi-theme-font:minor-latin;
    mso-bidi-font-family:”Times New Roman”;
    mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}

    “Daca am creste dobanda de politica monetara, aceasta
    ar mari asteptarile privind o crestere a inflatiei si ar stimula
    efecte de runda a doua ale majorarii TVA”, a declarat Mugur
    Isarescu, intr-un interviu pentru
    Bloomberg    . “De aici vine rezistenta noastra la ideea de a
    modifica dobanda. Este important sa ne mentinem pe pozitii, ca la
    Stalingrad. Politica noastra monetara va ramane in grafic”, a spus
    guvernatorul.

    Efectele de runda I ale majorarii TVA din
    iulie 2010 au fost “rezonabile”, apreciaza el, permitand bancii
    centrale sa mentina dobanda neschimbata, la nivelul minim record de
    6,25%, decizie pastrata si la sedinta CA al BNR din 5 ianuarie.

    Inflatia anuala, conform datelor INS
    comunicate miercuri, a ajuns la 7,96%, usor sub estimarile BNR
    (8,2%) si in graficul de performanta convenit cu FMI. In 2009, rata
    anuala a inflatiei a fost de 4,74%. Pentru anul acesta, tinta de
    inflatie stabilita de BNR este de 3% plus-minus un procent, iar
    banca centrala apreciaza ca anul se va incheia undeva la 3,4%.

    Banca centrala a anuntat, cu ocazia sedintei
    CA din 5 ianuarie, ca va urma o politica monetara prudenta,
    centrata pe “ancorarea ferma a anticipatiilor inflationiste”, mai
    ales in conditiile in care considera ca riscurile legate de
    efectele de runda a doua ale majorarii TVA din iulie 2010 “pot fi
    potentate de dezbaterile publice referitoare la cresterea sezoniera
    a preturilor alimentare”, lucru pe care BNR il considera
    “preocupant”.

    BNR apreciaza ca o reluare sustenabila a dezinflatiei va crea
    premisele pentru redresarea pe baze sanatoase a economiei, insa
    pentru aceasta redresare este “esentiala” respectarea obiectivelor
    convenite cu FMI, CE si Banca Mondiala, “in special a celor legate
    de continuarea consolidarii fiscale si a reformelor structurale,
    obiective de natura sa contribuie la consolidarea credibilitatii”,
    in contextul in care ajustarile intreprinse pana in prezent au
    contribuit la corectarea dezechilibrelor macroeconomice, in
    principal a deficitului extern.

    BNR NU ARE TINTA DE CURS VALUTAR

    In acelasi interviu pentru Bloomberg,
    guvernatorul Isarescu a mentionat ca BNR nu are un obiectiv anume
    de curs valutar, dar ca opereaza pe piata valutara “pentru a
    preveni excesul de lichiditate” care ar putea antrena volatilitatea
    leului, avand in vedere ca intrarile de valuta din creditele
    externe sunt transformate in lei pe piata interna.

    “Sustinem regimul de flotare controlata a
    cursului, dar nu avem niciodata niste praguri definite de
    fluctuatie”, a spus Isarescu. “Unii au spus ca eu am pomenit despre
    o marja de fluctuatie a cursului intre 4,1 si 4,3 lei/euro, asa
    incat eu am replicat in nume personal ca daca marja in care se
    misca leul este intre 4,1 si 4,3, atunci mie imi convine.”

    Cursul comunicat de BNR a ajuns miercuri la
    4,2523 lei/euro, în scădere cu 0,58 bani faţă de cel de marti. Si
    fata de dolar, leul s-a apreciat, de la 3,2934 la 3,2744
    lei/dolar.

  • In 2010, bancherii au avut, zilnic, un surplus de 250 de milioane de euro, pe care l-au pus la BNR, in loc sa dea credite

    In 2010, in medie, bancile au avut un excedent de bani de circa
    250 de milioane de euro in fiecare zi. Cifra reprezinta valoarea
    depozitelor pe o zi facute de bancheri la BNR anul trecut, de 387
    de miliarde de lei, de peste sapte ori mai mari decat cea din 2009,
    conform datelor bancii centrale citate de Mediafax. Dat fiind
    nivelul in scadere al creditarii in lei, bancile au fost, practic,
    obligate sa puna banii la BNR, contra unei dobanzi simbolice,
    pentru a nu “sta cu ei degeaba”. O alta dovada ca motivul lipsei
    creditarii nu este lichiditatea scazuta este si ca bancile au
    imprumutat de la BNR, pe termen scurt, doar 1,86 miliarde de lei in
    2010. In 10 din cele 12 luni de anul trecut bancile nu au apelat
    deloc la BNR pentru credite pe termen scurt.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info