BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Sezonul lansărilor: ceasul, telefoanele, sistemul de operare (FOTO)

    Ceasul le permite clienţilor să realizeze poze şi scurte clipuri video, dar poate fi utilizat şi pentru a realiza apeluri, a citi mesaje şi poate fi controlat şi prin voce. Ceasul inteligent de la Samsung are un ecran tactil de 1,63 inchi Super AMOLED, procesor de 800 MHz, memorie internă de 4GB, 512 MB RAM şi o cameră foto de 1,9 MP. Gear va ajunge luna viitoare în România, potrivit oficialilor companiei Samsung.

    A treia notă. În ceea ce priveşte noul smartphone din gama Samsung Note, Galaxy Note 3, acesta este mai uşor (168 g) şi mai subţire (8,3 mm) decât modelul anterior şi are un ecran puţin mai mare, de 5,7 inchi. Samsung Galaxy Note II are un display de 5,5 inchi, cântăreşte 183 g şi are o grosime de 9,4 mm. De asemenea, Galaxy Note 3 vine echipat cu o cameră foto de 13 MP, faţă de camera foto de 8 MP instalată pe modelul Galaxy Note II, iar bateria (3.200 mAh) oferă o durată mai lungă de utilizare. Samsung Galaxy Note 3 oferă utilizatorilor o experienţă îmbunătăţită în ceea ce priveşte funcţiile multitasking.

    Prin intermediul noului Multi Window, utilizatorii pot comuta între aplicaţii fără a închide fereastra sau a deschide o nouă pagină, ceea ce înseamnă că pot folosi simultan mai multe programe. Spre exemplu, se poate scrie un mesaj sau un mail simultan cu navigarea pe internet. Noul terminal de la Samsung va fi disponibil în două variante, de 32 GB şi de 64 GB.

    Nestlé face un pas în tehnologie. Noua versiune a sistemului de operare Android al Google va purta numele ciocolatei KitKat, decizie care în opinia analiştilor este o lovitură de imagine dată de compania Nestlé. Informaţia a venit ca o surpriză, din moment ce Google anunţase iniţial că noul sistem de operare va fi numit Key Lime Pie. Acordul de marketing dintre cele două companii nu implică vreun schimb de bani.

    “Google este un brand global uriaş, milioane de oameni îl folosesc în fiecare zi. Faptul că numesc noul sistem de operare KitKat va face brandul de ciocolată extrem de vizibil”, a declarat Stephen Cheliotis, director general al Centrului pentru Analiza Brandurilor. Cheliotis a arătat că “în ceea ce priveşte KitKat, este o lovitură pentru că Nestlé nu plăteşte nimic şi primeşte în schimb o expunere uriaşă pentru nimic, ceea ce este o raritate în zilele noastre”.

    Apple pregăteşte ecrane mai mari. Apple vrea să dezvolte modele iPhone mai mari, luând în calcul ecrane cu diagonala de până la 6 inchi, ceea ce ar marca o schimbare semnificativă de strategie şi intrarea companiei americane pe un segment de piaţă rezervat în prezent telefoanelor Android. Modelul actual iPhone 5, lansat la sfârşitul anului trecut, are un ecran cu diagonala de 4 inchi. Apple prezintă săptămâna aceasta, la sediul din Cupertino, California, atât un nou model premium, denumit probabil iPhone 5S, cât şi o variantă mai puţin scumpă, premieră pentru companie.

    Informaţiile arată cum Apple se îndepărtează tot mai mult de strategia impusă de fostul CEO Steve Jobs şi caută noi zone de creştere pe o piaţă care se apropie rapid de maturitate, contestată la toate nivelurile de grupul sud-coreean Samsung.

    Planurile Apple nu reprezintă o certitudine că grupul american va adopta o strategie de diversificare în ceea ce priveşte mărimea telefoanelor, compania fiind cunoscută pentru experimentele intense care precedă orice decizie semnificativă. Discuţiile interne sugerează însă că ideea a câştigat teren în conducerea Apple faţă de ultimii ani, potrivit unor surse apropiate companiei.

    HTC în gama de mijloc şi entry-level. HTC a lansat pe pieţele din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa două noi smartphone-uri, unul din gama de mijloc, HTC Desire 601, şi unul din categoria entry-level, HTC Desire 300. Modelul HTC Desire 601 are un ecran de 4,5 inchi, procesor dual-core de 1,4 GHz, memorie RAM de 1 GB, capacitate totală de stocare de 8 GB şi cameră foto de 8 MP.

    Spre deosebire de noul smartphone HTC din gama de mijloc, HTC Desire 300 dispune de un ecran de 4,3 inchi, procesor dual-core de 1 GHz, memorie RAM de 512 MB, spaţiu de stocare de 4 GB şi cameră foto de 5 MP. Ambele terminale rulează cu sistemul de operare Android de la Google. HTC Desire 601 va fi disponibil pe cele trei pieţe menţionate anterior încă de luna aceasta, iar HTC Desire 300 va putea fi achiziţionat începând cu luna octombrie.

  • Facebook investeşte în tehnologia de recunoaştere vocală

     Facebook vrea astfel să-şi îmbunătăţească produsele şi serviciile, având în vedere popularitatea în creştere interfeţelor vocale în rândul utilizatorilor de internet, a declarat Tom Stocky, drector de produse în cadrul Facebook, transmite Bloomberg.

    Preţul achiziţiei nu a fost precizat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OPINIE ADELINA MARIA:La o nouă generaţie de lideri, noi provocări

    Autocunoaşterea, comunicarea şi lucrul în echipă au trecut în ultimii ani prin transformări care uneori au schimbat în mod crucial abordarea managerilor şi antreprenorilor asupra rolului de lider.

    Dacă în urmă cu câţiva ani managerul avea doar o interacţiune directă, eventual pe telefon sau mail, cu echipa sa, în prezent explozia tehnologiei a făcut ca liderii să fie puşi în situaţia de a-şi adapta stilul de comunicare la caracteristicile fiecărui mediu. O comunicare bună naşte încredere şi spirit de echipă, în timp ce o comunicare deficitară naşte şi dezvoltă îndoială şi nesiguranţă.

    Astfel că, dacă în urmă cu câţiva ani în dezvoltarea aptitudinilor de lider managerii abia se lăsau convinşi să urmeze cursuri teoretice despre comunicare, acum ei sunt deschişi de exemplu la o abordare mult mai neconvenţională, cum ar fi comunicarea prin teatru. Asta pentru că în 2013 o companie nu se mai rezumă la o organigramă, ci înseamnă personaje, relaţii, situaţii.

    Vorbim deja despre personaje şi nu despre angajaţi, pentru că şi dinamica acestora a evoluat semnificativ în ultimii ani. Relaţia cu angajaţii din actuala generaţie nu se compară cu cea a generaţiilor trecute. Dacă părinţii noştri luau drept firesc faptul că trebuia să stea la birou 40 de ore pe săptămână, eventual la acelaşi loc de muncă o viaţă, noua generaţie are alte aşteptări în ceea ce priveşte flexibilitatea şi ataşamentul faţă de un loc de muncă.

    Ei nu mai acceptă leadershipul de la sine, ci trebuie să fie convinşi să se lase îndrumaţi. Şi aici, oricât de mult ar ajuta evoluţia tehnologiei – teleprezenţă, reţele sociale -, interacţiunea directă joacă un rol esenţial. Numai puşi faţă în faţă, în condiţii poate ieşite din comun, liderii şi membrii echipei îşi pot vedea lipsurile şi pot începe să se adapteze.

    Deşi piaţa de resurse umane a avut multe suişuri şi coborâşuri în ultimii ani, companiile sunt încă în căutarea unor noi angajaţi – numai că nu se mai caută pur şi simplu specialişti, ci de cele mai multe ori se caută talente. Angajaţii nu mai sunt priviţi ca executanţi, ci ei trebuie să se adapteze în mod constant şi să aducă valoare companiei. Iar stimularea financiară nu mai este suficientă.

    Liderul trebuie să insufle această responsabilitate a aducerii de valoare, fiind capabil în acelaşi timp să şi motiveze. Fiecare dintre membrii echipei trebuie să fie pregătit pentru ca la un moment dat să devină la rândul lui lider pentru alţii. Sorin Drugan, campion la navigaţie, le explică de multe ori cursanţilor de la Leaders Academy, de exemplu, că fiecare dintre ei ar trebui să fie pregătit la un moment dat să preia cârma, dar şi să se lase condus. Rolurile de lider şi follower devin tot mai interdependente în actualul mediu economic şi social.

    Nu în ultimul rând, leadershipul implică şi învăţare. Zilele în care procesul de învăţare se oprea la ieşirea din facultate şi continua doar cu experienţa de la locul de muncă au trecut. Provocarea actualei generaţii de lideri este să acumuleze cât mai mult din informaţia care apare zilnic, iar metodele tradiţionale de învăţare au fost înlocuite de o învăţare foarte selectivă şi mai ales experienţială.

    Şi experienţa nu mai înseamnă doar orele petrecute la muncă, ci se rezumă la a ieşi din zona de confort, a te cunoaşte şi a învăţa din experienţe trăite în medii cât mai diferite, interacţionând cu oameni cât mai diverşi, care au capacitatea de te încărca cu o altfel de energie şi chiar de a te motiva.

    ADELINA MARIA (FONDATOR LEADERS SCHOOL & ACADEMY)

  • Primul showroom dedicat tehnologiilor energetice verzi, într-o fostă clădire CEC din Avrig

    Deschiderea acestu spaţiu este rezultatul a doi ani de pregătire, în care au fost efectuate şi două vizite de documentare în China dar şi o zonă demonstrativă în care iluminatul pubic este realizat cu lămpi pe leduri la un liceu tehnologic din zonă.
    Scopul acestor demersuri este acela  de a încuraja introducerea tehnologiilor verzi în zonă şi de a creşte schimbul de tehnologie, cunoştinţe şi comerţ între România şi China”, au menţionat organizatorii evenimentului.
    Printre oaspeţii chinezi ce au fost prezenţi la acest eveniment s-a aflat şi preşedintele companiei Baoding Dazheng Solar Photoelectric Equipment Manufacture Co., Ltd, Zee Wang.
    “În final, beneficiile implementării unui sistem de iluminat performant, de ultimă generaţie, precum şi a altor sisteme tehnologice energetice de vârf, se vor dovedi a fi extrem de profitabile din punct de vedere financiar şi al protecţiei mediului”, a declarat în cadrul evenimentului şi primarul localităţii Avrig,  Arnold Gunter Klingeis
    La rândul său, Zee  Wang a apreciat interesul oamenilor din această zonă pentru domeniul producerii şi exploatării energiei din surse regenerabile, nepoluante, a menţionat că îşi doreşte ca deschiderea acestui showroom să fie urmată de alţi paşi în zonă şi în România cum ar fi deschiderea  unei fabrici de produse destinate domeniului energiei verzi şi de întărirea colaborării cu românii.

    Omul de afaceri chinez a făcut un mic tur al spaţiului expoziţional şi a prezentat câteva din caracteristicile principalelor produse propuse pentru piaţa din România. Un accent deosebit a fost pus pe becurile cu led, în care se regăseşte o tehnologie de vârf, care, în ciuda preţului destul de mare, poate aduce economii la consumul de energie electrică de până la 70 %, comparativ cu sistemele clasice de iluminat.

    Compania Baoding Dazheng Solar Photoelectric Equipment Manufacture Co., Ltd. este un  producător chinez de sisteme energetice eficiente (panouri fotovoltaice, corpuri de iluminat, contoare inteligente etc). Sediul central al companiei este situat în zona dedicată dezvoltării, stiinţei şi tehnologiei de vârf din oraşul Baoding- China.

    Reprezentanţii primăriei din Avrig s-au angajat să asigure  promovarea companiei chineze, în scepial secmentul producţiei dedicată tehnologiei LED, ca parte a tehnologiilor agreate prin programul “Energie Locală” şi va invita compania să analizeze oportunitatea ca oraşul Avrig să devină, până în anii 2014- 2015, o posibilă destinaţie în vederea creerii unei capacităţi de producţie pentru România şi partea sud est a Europei.
     

  • Apple dezvoltă o tehnologie prin care telespectatorii vor putea “sări” peste publicitate

     Conducerea Apple a discutat cu cel puţin doi operatori de reţele TV şi canale de cablu şi cu unii dintre cei mai mari jucători de pe piaţa televiziunii cu abonament din SUA, au afirmat sursele citate de Bloomberg.

    Una dintre soluţiile oferite de Apple difuzorilor de programe este despăgubirea acestora, de către companie, pentru venitul pierdut atunci când utilizatorii sar peste reclame.

    Compania vrea să dezvolte sistemul Apple TV prin servicii care să extindă baza de potenţiali clienţi. Sistemul a fost cumpărat de 13 milioane de clienţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bitdefender lansează o nouă linie de produse

    Tehnologia  Bitdefender Photon™, pe care o înglobează noul Bitdefender, descoperă gradual aplicaţiile software instalate în computer, mulându-se pe fiecare configuraţie de PC şi memorează procesele ce trebuie sau nu monitorizate. Rezultatul se traduce într-un număr mai mic de fişiere sub control constant şi mai puţine resurse de sistem consumate pentru a-l menţine în deplină siguranţă.

    Funcţia de Wallet păstrează datele cruciale în spatele unui scut protector impenetrabil şi asigură utilizatorului, în acelaşi timp, un acces facil.
    Funcţia Wallet a noului Bitdefender eliberează practic utilizatorul de povara memorării unui număr foarte mare de parole şi le menţine în siguranţă. Noul Bitdefender, conceput pentru era pericolelor crescute pe internet, include tehnologia Bitdefender Antispam, ce operează din cloud şi ţine la distanţă mesajele nesolicitate şi potenţial periculoase.
    Bitdefender Safepay, ce protejează tranzacţiile online din toată lumea de la lansarea sa cu un an în urmă, păstrează informaţiile sensibile referitoare la tranzacţii în siguranţă şi în acelaşi timp la îndemână prin intermediul funcţie Wallet.
     

  • Avioane private fabricate cu costuri scăzute şi alte minuni din viitorul industriei aeronautice

    PLANURILE PENTRU INTRODUCEREA MAI MULTOR MODELE DE AVIOANE, care vor forţa limitele performanţelor aeronautice, au oferit industriei cea mai mare oportunitate din ultimul deceniu pentru automatizarea fabricilor, introducerea de tehnici noi şi reducerea costurilor. În cinci ani, aeronavele care vor fi livrate clienţilor ar putea avea componente fabricate folosind tehnologia imprimării 3D şi ar putea fi vopsite de un robot, în timp ce niturile ar fi instalate tot automat. „Următoarele salturi importante în industria aeronautică vor veni pe partea de producţie – cum producem aceste avioane mai rapid, mai eficient, cu mai multă automatizare?„, a întrebat directorul general al Boeing Ray Conner la salonul de la Paris.

    Comparativ cu industria auto, companiile din sectorul aerospaţial adoptă mai greu automatizarea producţiei, notează Reuters. Producţia relativ scăzută – liderii sectorului, Airbus şi Boeing, fabrică circa 1.200 de avioane pe an – nu justifică în multe cazuri investiţiile mari necesare. Complexitatea şi reglementările limitează, de asemenea, schimbarea, ceea ce înseamnă că o mare parte dintr-un avion este rezultatul muncii manuale.

    Numărul mare de comenzi din ultima perioadă a determinat, însă, industria să înceapă să-şi pregătească fabricile pentru volume mari de producţie la costuri scăzute. Peste 35.000 de avioane, în valoare de aproape 5.000 de miliarde de dolari, vor fi vândute în următorii 20 de ani, estimează Boeing.

    Reducerea costurilor este singura modalitate de a îmbunătăţi marjele într-un sector în care discount-urile mari acordate cumpărătorilor înseamnă profituri mici sau chiar pierderi pentru câştigarea de contracte. Întrucât 60-70% din componentele unui avion sunt asigurate de furnizori, marii producători îi împing şi pe aceştia să inoveze. Câştigă cei care fac acest lucru, cu o cotă mai mare din câştiguri.

    Furnizorii de echipamente militare, sub presiune din cauza reducerii bugetelor de apărare, îşi restructurează, de asemenea, fabricile. Compania Sikorsky, producătorul elicopterului Blackhawk, a angajat în urmă cu trei ani Porsche pentru consultanţă în privinţa producţiei. „Industria se va schimba drastic în următorii 5-15 ani„, odată cu intrarea în producţie a noilor generaţii de avioane, afirmă David Fitzpatrick, şeful pe America de Nord al departamentului pentru apărare şi industrie aerospaţială de la firma de consultanţă Alix Partners.

    IMPRIMANTELE 3D. În Cincinnati, GE Aviation proiectează motoare pentru următoarea generaţie de avioane, cu un consum de combustibil mai redus cu 15-20% decât al actualelor modele. Printre inovaţiile introduse pentru atingerea acestor economii, GE testează imprimante 3D, care produc piese funcţionale.

    GE vrea să folosească imprimarea 3D pentru componente care rezistă la temperaturi şi de 3.000 de grade în interiorul motorului CFM International LEAP până la intrarea acestuia în uz în 2016 pe aeronavele Airbus A320. Motorul va fi folosit şi pentru rivalul Boeing 737 MAX. CFM, o companie mixtă formată de Safran din Franţa şi GE din SUA, afirmă că aceasta va fi prima utilizare a acestui tip de tehnologie în producţia de avioane comerciale.

    Aproape 3.500 de aeronave au fost vândute, astfel că CFM trebuie să producă circa 1.700 de motoare anual până în 2020. Pratt & Whitney produce de asemenea motoare utilizând tehnologia de imprimare.

  • Silicon Valley de România

    Despre un Silicon Valley al meleagurilor noastre, o aglomerare de antreprenori şi investitori din domeniul tehnologiei care să ducă la apariţia de start-up-uri pe bandă rulantă, aşa cum se întâmplă în SUA, se vorbeşte deja de multă vreme. Ba, mai mult, câteva oraşe s-au autoproclamat de-a lungul timpului Silicon Valley de România, dar intenţiile n-au fost concretizate dincolo de conjunctura în care câţiva antreprenori au pornit de acolo afaceri în domeniul IT. Câteva planuri concrete, dar la o primă vedere nu foarte uşor de realizat, vizează acum transformarea oraşului Cluj-Napoca într-un soi de Silicon Valley, iar primii paşi au fost deja făcuţi.

    „Este vorba despre o iniţiativă de business, Cluj IT Cluster, cu scopul de a creşte competitivitatea în domeniu, de a face mai vizibilă şi mai atractivă industria de profil din România, respectiv de a poziţiona Clujul ca un hub regional IT inovativ„, explică Alexandru Tulai, preşedintele consiliului director al Cluj IT Cluster şi head of business consulting în cadrul iQuest Group. Clusterul pornit în octombrie anul trecut, o asociaţie compusă din 27 de companii din domeniul IT cu afaceri cumulate care depăşesc 100 de milioane de euro în 2012  , două universităţi şi şapte instituţii publice, printre care şi primăria oraşului, ceea ce înseamnă implicit susţinere din partea guvernului şi a autorităţilor locale, este o mişcare menită să dezvolte IT-ul în regiune şi să transforme oraşul într-un hub de tehnologie.

    Astfel, companii în teorie concurente au decis să coopereze pentru o serie de obiective comune, de la pregătirea forţei de muncă specializate în domeniu, o resursă oricum deja destul de rară pe plan local, şi până la cercetare şi dezvoltare sau promovarea competenţelor pe pieţele internaţionale. „În esenţă, clusterul este un catalizator pentru dezvoltarea regională, cu potenţialul de a creşte atât performanţa firmelor membre, dar şi de a stimula avansul domeniului în sine şi de a face loc pentru inovaţie„, spune Andrei Kelemen, directorul executiv al Cluj IT Cluster.

    REPREZENTANŢII MEMBRILOR CLUSTERULUI SE ÎNTÂLNESC ASTFEL PERIODIC, IAR „SIMULTAN A ÎNCEPUT DIALOGUL ŞI CU INSTITUŢIILE GUVERNAMENTALE„, spune Tulai. Principalele teme de discuţie sunt extinderea prezenţei internaţionale a companiilor din cluster şi dezvoltarea unui mecanism de cooperare între universităţi şi industria IT aşa încât să fie formaţi cât mai mulţi specialişti în domeniu, potenţiali angajaţi ai companiilor în viitor.

    Cel mai ambiţios plan al Cluj IT Cluster îl reprezintă însă realizarea proiectului Innovation City. Undeva în preajma oraşului este căutat un teren de 300 de hectare pentru un Sillicon Valley propriu-zis, un orăşel unde să fie construite nu doar birouri pentru companiile din domeniu, dar şi locuinţe pentru angajaţii lor şi nu numai. Investiţia nu este însă deloc neglijabilă – cifra pusă pe hârtie se ridică la 300 de milioane de euro, însă cum o investiţie similară nu a fost încă realizată pe plan local, socoteala de acasă şi cea din târg ar putea să nu se potrivească, iar investiţia ar putea fi chiar mai mare decât atât.

    LA O PRIVIRE MAI ATENTĂ, Cluj Innovation City este practic un proiect de dezvoltare urbană ce urmează să fie realizat în parteneriat public-privat. „Este primul de acest fel din România, iar transformarea lui în realitate se va face în mai multe etape, pe parcursul a 15 ani„, explică Alexandru Tulai. Drept urmare, în acest orăşel gândit pe modelul Silicon Valley vor fi concentrate majoritatea companiilor IT din regiune, dar şi companii din domenii conexe, mai cu seamă că au existat deja solicitări de aderare la proiect din partea unor asemenea organizaţii. În total, se estimează că vor lucra acolo peste 20.000 de specialişti IT, adică aproape o treime din forţa de muncă angajată în prezent în domeniul software, conform datelor publicate anual de Institutul pentru Tehnică de Calcul.

    Deocamdată, în cluster sunt 3.500 de angajaţi care reprezintă aproximativ 40% din forţa de muncă specializată de la Cluj în domeniul IT calculată la 9.000 de oameni, după cum spune Adrian Kelemen. Hub-ul de tehnologie în sine va susţine crearea de start-up-uri în domeniu, mai ales că viitorilor antreprenori li se promite acces la infrastructură, suport şi consultanţă. „Cu siguranţă va fi stimulat antreprenoriatul în zonă, ceea ce va duce implicit la impulsionarea dezvoltării economice a Clujului„, spune Alexandru Tulai.

  • Cel mai mare televizor din lume, acum în magazinele din România

    Printre dotările televizorului  LED de 90 inci Sharp AQUOS se numără cea mai recentă generaţie de tehnologie 3D, un sistem de accesare a  internetului printr-un browser gratuit, posibilitatea sincronizării cu dispozitivele mobile  şi accesarea de servicii voce şi Skype la cerere.

    Sharp este lider în domeniul cercetării şi dezvoltării electronicelor de ultimă generaţie. ‪Gama de produse electronice a companiei include televizoare LCD, sisteme audio şi electrocasnice albe, precum şi purificatoare de aer. 

  • Start-up advertising – reţeta de milioane a unui tânăr de 34 de ani

    SENDINŢA PRINCIPALĂ DIN PIAŢA DE DIGITAL DIN ISRAEL ESTE UN CONCEPT NUMIT START-UP ADVERTISING, care descrie campanii creative de marketing şi publicitate tratate ca un start-up în sine, construite în jurul tehnologiei şi deschise la experimente. Asta vreau să fac acum şi în România„, îşi descrie pe scurt planurile şi strategia pentru industria autohtonă de digital israelianul Nir Refuah. Venit recent la conducerea MRM România, agenţia de marketing digital membră  a grupului de comunicare McCann Worldgroup România, executivul în vârstă de 34 de ani a experimentat cu acest concept vreme de aproape cinci ani, din ianuarie 2008, când a preluat poziţia de VP Creative al McCann Digital Tel Aviv.

    Acum, principala lui preocupare este să convingă şi companiile cu operaţiuni pe plan local să investească în asemenea campanii şi să renunţe la a mai trata digitalul precum un domeniu complet separat de restul formelor de promovare şi marketing, cu strategii şi bugete separate. „Experienţa lui în start-up-uri de tehnologie şi media digitală este unică în România şi în regiune. Israelul este o piaţă foarte dezvoltată din punct de vedere al digitalului şi orice import de talent de acolo va ajuta piaţa din România să avanseze„, spune despre el Adrian Boţan, VP Creative al McCann Worldgroup Central Eastern Europe.

    Istoria lui Refuah în domeniul creării de campanii de advertising, conţinut şi interacţiune online începe de când avea numai 15 ani, într-o perioadă în care internetul începea să explodeze în Israel. A descoperit atunci diverse platforme pe internet unde oamenii se puteau conecta şi comunicau de la distanţă, „Buletin Broadcast Systems (BBS) se numeau, echivalentul a ceea ce definim astăzi drept reţele de socializare„, şi a pornit astfel Othello, prina asemenea reţea israeliană.

    „După trei ani am vândut afacerea către Bezeq pentru 400.000 de dolari, o sumă care poate părea mică prin comparaţie cu tranzacţiile de zeci sau sute de milioane de dolari din domeniul online, dar uriaşă pentru un tânăr de 18 ani, mai ales la acea vreme„, povesteşte Nir Refuah.

    Următorul pas în lumea internetului l-a făcut la portalul Tapuz, adică portocală în ebraică, unde a fost vreme de câţiva ani editor-şef şi directorul de dezvoltare de conţinut. „Din punctul de vedere al conţinutului, Israelul era destul de avansat faţă de alte ţări din regiune sau europene, dar ca infrastructură era mult în urmă, lucru care se întâmplă inclusiv în prezent, mai ales prin comparaţie cu România, unde infrastructura este una dintre cele mai bune din lume„, spune şeful MRM România. Apoi a mers la Walla, astăzi cel mai mare site după Google şi Facebook, dar pe atunci o companie la început, cu opt oameni şi birouri într-o zonă industrială de la marginea Tel Avivului, în apropierea unei fabrici de peşte. „În 2005 am decis să mă retrag. Aveam 26 de ani şi opt ani de muncă în spate, simţeam nevoia de o pauză.„

    Pauza a durat trei ani, pentru că în 2008 a devenit VP Creative în cadrul McCann Digital Tel Aviv în urma unei întâlniri întâmplătoare şi a unei discuţii ulterioare cu şeful de la acea vreme al agenţiei. Despre următorii aproape cinci ani din carieră spune că au însemnat o contribuţie importantă la dezvoltarea strategiilor de digital şi social media pentru brandurile din portofoliu, dar şi la creşterea ponderii digitalului în întreaga industrie de publicitate, de la 6% la aproximativ 20%. „Industria de digital din Israel este uriaşă. Despre Google sunt vehiculate cifre anuale de aproximativ 250 de milioane de dolari şi numai McCann Digital avea încasări de 25 de milioane de dolari„, dimensionează directorul general al MRM România.

    Pe piaţa autohtonă, digitalul a însemnat afaceri de 52-55 de milioane de euro în 2011, cu 30% mai mult comparativ cu anul precedent, potrivit studiului Digital FactBook, realizat anual de agenţia Hyperactive, iar pentru 2012 estimările vizau o valoare totală de 65 de milioane de euro. Cifra include bugetele de publicitate online alocate companiilor media locale, de aproximativ 12-13 milioane de euro în 2011, investiţiile pe piaţa de search (Google) şi cele pentru furnizorii media internaţionali (Yahoo, Facebook), dar şi onorariile plătite agenţiilor de digital locale sau bugetele alocate mobile marketingului calculate la 7 milioane de euro.
    Marketingul şi promovarea digitală, spune Refuah, sunt încă destul de departe de nivelul de 20% din totalul bugetelor alocate în acest sens, dar ar putea ajunge la acest nivel în doar câţiva ani. „Domeniul este aici la nivelul la care se afla digitalul în Israel în urmă cu patru ani. Potenţialul este foarte mare şi este mai mult decât suficient loc de creştere.„

    Strategia lui Refuah este clădită acum pe conceptul de start-up advertising, dar şi pe social media, o zonă care a crescut puternic în ultimii ani, precum şi pe segmentul mobil. „Digitalul ar trebui privit ca un teren de joacă pentru brandurile care pot astfel să testeze noi tehnici în domeniu„, spune Adrian Boţan. În tot cazul, campaniile creative pe care îşi pune amprenta Nir Refuah trebuie neapărat să includă tehnologia şi elemente precum aplicaţii mobile sau scanare de coduri QR.

    „Deschidere spre digital există, mai ales că domeniul este privit ca fiind unul mic, fără prea mari riscuri şi cu o investiţie destul de redusă. Piaţa trebuie însă educată„, lămureşte executivul. Altfel spus, trebuie modificată mentalitatea companiilor care aleg să se promoveze în mediul digital prin campanii pe termen scurt, cel mai adesea independente, cu bugete şi strategii separate faţă de restul metodelor de promovare. Ceea ce, de multe ori, poate duce la cheltuieli mai mari în ansamblu şi la discrepanţe în transmiterea mesajului.

    Chiar şi în ciuda acestor particularităţi de până acum ale domeniului, digitalul a fost nişa cea mai ferită de criză, în ciuda problemelor traversate de economia ultimilor ani. A scăzut doar un an şi apoi a reintrat pe creştere cu un avans anual chiar şi de 30%. Ceeace, în contextul unei pieţe în ansamblu care s-a tot restrâns, nu e deloc puţin lucru.