BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Cum recunoşti profilul “concursomanului” de Facebook

     Aparent utilizator de Facebook normal, “concursomanul”  foloseşte de fapt aceasta retea de socializare ca pe un mijloc de a participa la cat mai multe concursuri, potrivit unui studiu realizat de Starcom MediaVest. In medie, un concursoman distribuie peste 20 de postari pe zi, recordul fiind de 35. Nu are preferinte fata de brand-uri si nici nu manifesta loialitate. Uneori o intreaga familie s-ar implica In concursuri pentru a maximiza sansele de castig.

    Intr-o saptamana obisnuita, concursomanul participa de la patru pana la 60 de concursuri si se lauda pe Facebook cu castigurile lui (dand share la postarile care il desemneaza castigator). Unii dintre concursomani chiar se straduiesc sa-si consolideze profilurile (ajungand pana la 2000 de prieteni si chiar follower-i), dar continutul pe care il distribuie are in medie intre 0 si 3 like-uri.  

    Aproape jumatate dintre cei care urmaresc brand-urile pe Facebook nu au intentia de a le cumpara. Totodata, ei prefera in cea mai mare masura activarile care nu implica mult efort: competitiile like&share fotografie + castig (80%), competitii like + castig (66%), competitii raspuns + castig (52%), acceseaza aplicatia + castig (59%), creeaza continut audio/video + castig (3%).

    Exista categorii in care numarul fanilor dedicati este depasit de cel al fanilor interesati de concursuri (dulciuri & snack-uri, bauturi racoritoare si bere). Totusi, concursomanii sunt cei care raspandesc mesajul brand-ului pe Facebook intr-o masura mai mare decat fanii dedicati, acestia fiind mai degraba interesati de postarile informative ale brand-urilor. Astfel, mesajul de brand ajunge sa fie propagat de fani interesati de beneficii materiale, utilizatori care sustin chiar si brand-uri care sunt in competitie. In fata altor utilizatori de Facebook isi pierd asadar credibilitatea.

  • Lumea în 2014: unii se simt săraci câştigând 300.000 de dolari pe an, alţii fac 37 de milioane de dolari pe zi

    Din punct de vedere economic, cea mai dramatică ruptură apare între cei din zona de mijloc, care au înregistrat câştiguri moderate, şi miliardarii care au întrecut toate aşteptările. Aşa că există cei care câştigă 300.000 de dolari pe an, dar care se simt încă săraci, şi cel care a câştigat 37 de milioane de dolari pe zi, timp de un an – este cazul investitorului Warren Buffett. Ambele categorii fac parte din ce numim în mod generic „cei 1%„.

    Un studiu apărut recent, realizat de Emmanuel Saez şi Gabriel Zucman, ambii de la Universitatea Berkeley, prezintă cea mai clară împărţire a oamenilor care au constituit „1%„ de până acum. Cei doi explică faptul că există în mod real mai multe grupuri de bogaţi şi foarte bogaţi. În primul grup îi găsim pe cei care au averi de până la 10 milioane de dolari, cu o medie de 7 milioane, care reprezintă segmentul cuprins între primii 0,5 şi 1% ca nivel al averii, iar sumele de bani au rămas constante în ultimii douăzeci de ani. Urmează segmentul cuprins între primii 0,5 şi 0,1%, cu o situaţie similară, câştigurile înregistrate de această categorie fiind relativ mici din 1995 şi până în prezent.

    Marii câştigători sunt cei mai bogaţi dintre bogaţi: primii 0,01%. Membrii acestui grup, cu averi individuale estimate la peste 100 milioane de dolari, au înregistrat o creştere de peste 100% a deţinerilor în ultimii douăzeci de ani. Dacă în 1995 averile lor cumulate reprezentau 5% din cea înregistrată la nivel naţional, acum ele reprezintă 12%. Mai mult decât atât, studiile arată că în ultima jumătate de secol averile lor au crescut de patru ori.

    Warren Buffett a câştigat mai mult decât orice alt miliardar în 2013, estimările arătând că el a câştigat 37 milioane de dolari pe zi, sau, dacă vă place mai mult, 1,5 milioane de dolari pe oră. Averea lui Buffett a crescut de la 46,4 miliarde la 59,1 miliarde de dolari într-un singur an, dar nu l-a depăşit pe Bill Gates, care rămâne cel mai bogat om din America, cu toate că averea sa a crescut cu 11,5 miliarde dolari. Pe locul trei s-a situat magnatul cazinourilor Sheldon Adelson, care a câştigat 11,4 miliarde dolari.

    Cum se explică acest lucru? Cei mai mulţi membri ai grupului select de 0,01% sunt, în cele mai multe cazuri, câştigători din sistemul bursier. Sunt printre cei mai cunoscuţi CEO, bancheri sau antreprenori din America. Oamenii de rând nu analizează însă lucrurile la o astfel de profunzime: pentru ei, un personaj ca Mark Zuckerberg face parte din grupul „celor 1%„. Diferenţa dintre Mark Zuckerberg şi un milionar de rând este însă similară cu diferenţa dintre acelaşi milionar de rând şi un membru al clasei de mijloc.Numărul familiilor ce deţin peste un milion de dolari a crescut în 2013 cu 640.000 (7%), atingând un maxim istoric de 9,63 milioane, conform unui studiu al Spectrem Group. Cel mai ridicat număr de până acum fusese atins în 2007, înainte de criză, când 9,2 milioane de familii erau înregistrate ca „milionare„. Numărul de gospodării cu averi de peste 5 milioane de dolari a crescut şi el, ajungând la 1,2 milioane. Cât despre familii cu averi de peste 25 de milioane de dolari, numărul lor a crescut cu 15%, până la 132.000.

    Sectorul care nu a înregistrat creşteri este cel al familiilor din clasa de mijloc, cu averi estimate în jurul valorii de 500.000 de dolari. Numărul acestora, de 15,3 milioane în prezent, este în scădere, din cauza crizei.

  • Cum pot tinerii din România să câştige mii de euro în SUA, Elveţia, Koreea sau Senegal

    Cele mai exotice internshipuri plătite de pe platforma de recrutare SmartDreamers se adresează absolvenţilor de studii superioare şi vin din partea AIESEC, cea mai mare asociaţie studenţească globală. Posturile sunt în domenii precum educaţie, marketing, vânzări sau management şi pot aduce internilor venituri lunare de până la 3000 de dolari.

    Programele de internship marca AIESEC pe diverse poziţii în companii din Europa aduc cele mai mari venituri lunare. Astfel, pentru un internship de Management Intern în Elveţia, la Basel, candidaţii trebuie să cunoască limba Engleză, să fie licenţiaţi şi să aibă cunoştinţe de Management prin proiect şi Training/Facilitare. cel care va fi ales să ocupe această poziţie va câştiga 3100 de dolari după prima lună de lucru. Tot în Basel, dar pentru o poziţie de Management Assistant, câştigul lunar este de 3700 de dolari! Programul de internship durează un an.

    Pe un post asemănător, dar la o şcoală din Londra, un intern va câştiga 2805 dolari după prima lună. Ca şi în cazul internship-ului din Elveţia, contractul are o durată de un an. Candidatul ideal pentru acest internship trebuie să fie capabil să ajute la dezvoltarea şi pregătirea resurselor pentru activităţile de învăţare în concordanţă cu planurile stabilite, să observe performanţele elevilor şi să ofere feedback profesorilor în ceea ce priveşte progresul fiecărui elev în parte.

    În Koreea se caută zece profesori de Limba Engleză, remuneraţia fiind de 430 de dolari pe lună, programul fiind pe o durată de trei luni de zile. În India, în localitatea Kolkata, e nevoie de un profesor de Limba Spaniolă pe o durată de 15 săptămâni. Candidaţii trebuie să aibă minimă experienţă în domeniu, iar venitul lunar este de 401 dolari pe lună.

    În Myanmar, candidatul selectat pentru poziţia aflată în concurs va primi 400 de dolari în fiecare lună (timp de 18 luni), dar i se asigură şi cazare gratuită. Candidaţii trebuie să cunoască Limba Engleză şi să fie licenţiaţi, experienţa nefiind o condiţie, astfel că posturile sunt ideale pentru majoritatea românilor absolvenţi de studii superioare.

    Şi în Senegal e nevoie de 10 interni pe poziţii de Marketing, în special pe domeniul Cercetării Pieţei. Candidaţii selectaţi vor beneficia de 200 de dolari lunar şi vor avea şansa de a cunoaşte pe propria piele realitatea africană pe durata a două luni, cât ţine programul de internship.

    Lista completă a internship-urilor puse la bătaie de asociaţia AIESEC România poate fi găsită pe SmartDreamers, aici: http://bit.ly/1ipQcsS.

    Platforma de recrutare SmartDreamers, cu joburi pentru tineri, oferă posibilitatea absolvenţilor de studii superioare din toată ţara să aplice pe programe de internship atât de utile în vederea acumulării experienţei profesionale.

  • Cât vor cheltui românii pentru cumpărăturile de Paşte şi unde vor petrece sărbătorile

     Conform celui mai recent studiu MEDNET Marketing Research Center, aproape 85% dintre persoanele intervievate din mediul urban au spus că îşi vor petrece zilele libere de Paşte cu membrii familiei, în localitatea de domiciliu, la rude, prieteni sau ieşind la iarbă verde. Ca tendinţă, persoanele intervievate cu vârsta între 18 şi 35 de ani, pe lângă timpul petrecut acasă, în familie, obişnuiesc să-şi facă timp şi pentru prieteni.

    Comparativ cu anul 2013, bugetul mediu alocat sărbătoririi Paştelui nu a crescut semnificativ din punct de vedere statistic, suma medie situându-se în jurul valorii de 359 de lei în 2014, faţă de 358 de lei anul trecut.

    Tradiţia vopsirii ouălor în casă este respectată de 64,8% dintre orăşenii intervievaţi, în timp ce 17,2% dintre respondenţi au spus că preferă să cumpere ouăle roşii din magazin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Doar 5% dintre românii care cumpără bilete de avion online îşi fac şi asigurări de călătorie

     Procentul celor care cumpără bilete de avion online şi achiziţionează şi o asigurare de călătorie (asigurare de sănătate sau pentru pierderea bagajului) s-a menţinut constant în ultimii ani potrivit sursei citate. În schimb, numărul persoanelor care cumpără biletul de avion offline (apelând la un agent de turism) şi se decid şi pentru o asigurare de călătorie este în creştere, aproximativ 35% dintre aceştia alegând asigurarea.

    “Dacă în anul 2012, procentul mediu al celor care alegeau o asigurare de călătorie era de aproximativ 16%, în 2013 a evoluat la aproximativ 20%, iar spre sfârşitul anului 2013 şi începutul lui 2014, asigurările au fost cumpărate de aproximativ 35% dintre cei care au achiziţionat biletul din agenţie. În luna februarie a acestui an am atins chiar un record, rata de conversie pentru asigurările offline fiind de peste 40%”, a declarat luni într-un comunicat Alina Dumitrescu, Directorul Agentiei Vola.ro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar unul din şase americani ştie unde se află Ucraina

    Un studiu publicat recent de Washington Post dezvăluie că cea mai mare parte a americanilor nu au nici cea mai vagă idee despre locaţia geografică a Ucrainei, relatează Business Insider.

    Cei peste 2.000 de americani care au răspuns la interviu luna trecută au notat, în proporţie de 60%, că recentul conflict s-a desfăşurat “relativ aproape”. Doar unul din şase americani a putut să arate poziţia exactă a Ucrainei.

    Rusia a anexat peninsula Crimea la finalul lunii trecute, în cadrul unui referendum contestat atât de statul rus cât şi de organizaţiile internaţionale.

  • Doar unul din şase americani ştie unde se află Ucraina

    Un studiu publicat recent de Washington Post dezvăluie că cea mai mare parte a americanilor nu au nici cea mai vagă idee despre locaţia geografică a Ucrainei, relatează Business Insider.

    Cei peste 2.000 de americani care au răspuns la interviu luna trecută au notat, în proporţie de 60%, că recentul conflict s-a desfăşurat “relativ aproape”. Doar unul din şase americani a putut să arate poziţia exactă a Ucrainei.

    Rusia a anexat peninsula Crimea la finalul lunii trecute, în cadrul unui referendum contestat atât de statul rus cât şi de organizaţiile internaţionale.

  • STUDIU: Aproape 70% dintre români au fost nevoiţi să ofere bani sau cadouri personalului medical

     Studiul Confido, lansat vineri de Institutul Aspen România, arată că, la ultima vizită făcută la medic, 38% dintre români au oferit recompense financiare medicilor specialişti care i-au consultat.

    “23% dintre pacienţi au apelat la stimulente şi în cazul marii chirurgii, în timp ce 21% dintre aceştia au simţit nevoia recompensării medicului specialist şi în ceea ce priveşte procedurile de tratament de care au beneficiat”, potrivit studiului citat.

    Autorii studiului au mai arătat că aproape 70% dintre români au spus că au fost nevoiţi să ofere sume de bani sau cadouri personalului medical, pentru a beneficia de mai multă atenţie. Dintre aceştia, 84% au indicat instituţiile publice de sănătate, în timp ce 5% au menţionat instituţiile private.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou studiu dezvăluie ce efecte neaşteptate au radiaţiile emise de telefoanele mobile

    Numeroase studii au arătat, până în prezent, că radiaţiile emise de dispozitivele mobile pot duce la scăderea fertilităţii, însă cele mai recente analize prezintă şi alte efecte nedorite, relatează naturalnews.com.

    Disfuncţiile erectile sunt afecţiuni des întâlnite şi se estimează că aproape 50% dintre bărbaţii de peste 40 de ani sunt afectaţi. Pe lângă radiaţii, alte cauze sunt diabetul, hipertensiunea, obezitatea şi colesterolul crescut.

    Pentru a realiza studiul, cercetătorii au intervievat două grupuri de bărbaţi, unul de 20 de persoane ce sufereau de afecţiune şi unul de 10 persoane sănătoase. În urma discuţiilor, a rezultat că cei care sufereau de disfuncţii erectile foloseau telefonul, în medie, 4.4 ore pe zi. De cealaltă parte, cei care nu aveau afecţiunea foloseau mobilul doar 1.8 ore pe zi

  • Şoferii vor merge anual cu 1.100 km mai puţin după introducerea accizei, dacă îşi păstrează bugetul

     “Un bărbat posesor al unei maşini cu motor de 1,6 L pe benzină şi consum de 5,9 L/100 km (extraurban) şi 10 L/100 km (urban) consumă anual 1.245 de litri, pentru care plăteşte la preţul/litru din prezent circa 7.400 lei. Cu acest buget, bărbatul parcurge în jur de 15.300 de km, dintre care 56% în interiorul oraşului. De la 1 aprilie însă, deşi dispune de acelaşi buget, şoferul în cauză va putea merge doar 14.200 km, cu circa 1.100 km mai puţin într-un an”, potrivit sursei citate.

    Studiul arată că românii parcurg cu maşina, în medie, 14.700 km anual, dintre care 57% în oraş, iar costul mediu va creşte 505 lei pentru benzină şi cu 415 lei pentru motorină după introducerea accizei.

    Cu bugetul actual, la fiecare plin în valoare de 300 lei şoferii vor alimenta cu circa 3,5 litri mai puţin, acest lucru însemnând că un român cu o maşină din clasa compactă va circula cu circa 50 de km mai puţin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro