Tag: industrie

  • Conferinţa “Cities of Tomorrow” – Merica, AHK: Nu situaţia financiară e decisivă în calitatea vieţii, ci mediul în care trăiesc oamenii

     “După câte văd, sunt mulţi oameni care se gândesc cum vor arăta oraşele viitorului. Am spune că situaţia financiară este factorul decisiv în calitatea vieţii. Cred că mai importante sunt mediul în care trăim, şcoala, parcul, spitalul, clubul local de fotbal, siguranţa zilei de mâine, jobul şi apoi situaţia financiară”, a spus Merica la conferinţa organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) şi MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerii estimează creşteri în toate sectoarele economice, până în luna iulie

     Concluziiile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

    Astfel, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +13%). În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere – fabricarea băuturilor (sold conjunctural +33%) şi fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (sold conjunctural +32%), iar pentru fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului tendinţa este de creştere accentuată (sold conjunctural +57%). Pentru preţurile produselor industriale se prognozează stabilitate relativă (sold conjunctural +4%). În ceea ce priveşte numărul de salariaţi estimările indică o relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -3% pe total industrie prelucrătoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai important eveniment din industria jocurilor de noroc, în România

    Adunarea Generală Euromat 2013 este un eveniment european anual dedicat industriei jocurilor de noroc. Va fi organizat pentru prima oară în Bucureşti, prin intermediul l Romslot – Asociaţia Organizatorilor de Sloturi şi AOPJNR, Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România.

    Unul dintre aspectele principale care vor fi luate în discuţie în cadrul întâlnirii este reglementarea jocurilor online la nivelul Uniunii Europene, acestea aflându-se în momentul de faţă în afara sistemului de licenţiere şi autorizare din România. Euromat evidenţiază răspunderea pe care o au guvernele naţionale de a asigura că regulile fiscale şi de reglementare a furnizării serviciilor de jocuri de noroc sunt aplicate în mod egal şi nediscriminatoriu indiferent de forma de exploatare a acestora. Reglementată şi controlată în mod corect, piaţa jocurilor online, estimată la circa 720 de milioane de euro, va aduce contribuţii substanţiale la bugetul de stat.

    Printre subiectele care se află pe agenda de discuţie ale evenimentului se mai numără rapoartele de ţară, susţinute de reprezentaţii asociaţiilor membre, raportul de activitate Euromat pentru perioada mai 2012 – mai 2013 şi prezentarea şi aprobarea bugetului EUROMAT. De asemenea în cadrul evenimentului vor avea loc şi prezentarea noutăţilor legislative la nivelul Uniunii Europene, prezentarea rapoartele comisiilor de specialitate Euromat şi anume Responsible Gambling Committee şi Legal Committee, dar şi prezentarea şi aprobarea planului de activităţi pentru perioada mai 2013 – mai 2014.

    Euromat – European Gaming and Amusement Federation a fost înfiinţat în 1978, iar în prezent numără 23 de membri, asociaţii naţionale din 17 ţări europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, România, Serbia, Spania, Suedia şi Marea Britanie. Misiunea generală a federaţiei este de a contribui la crearea unui cadrul legislativ şi a unui mediu de afaceri aplicabil şi echitabil la nivelul Uniunii Europene pentru industria jocurilor de noroc.

     

  • Conferinţa “Cities of Tomorrow”: participă Victor Ponta, Sorin Oprescu, ambasadorul Germaniei

     În deschiderea conferinţei vor lua cuvântul Primul-Ministru Victor PONTA, Excelenţa Sa Dl. Ambasador Andreas VON METTENHEIM – Ambasada Republicii Federale Germania în România şi Radu MERICA – preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK Romania). Evenimentul se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Guvernului României.

    Prin organizarea acestui eveniment ne-am propus să facilităm un dialog deschis despre oraşele viitorului şi principalele obiective ce trebuie atinse în procesul de dezvoltare a oraşelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţii noi la Timişoara, Cluj şi Blaj în industria componentelor auto

    Alte două noi deschideri au fost anunţate de compania germană Bosch: unitatea de producţie din Blaj urmează să fie deschisă în 8 iunie, în timp ce fabrica de la Cluj-Napoca este programată pentru ultimul trimestru din acest an.

    La Blaj, Bosch deţinea deja o unitate pentru tehnică liniară, care a fost extinsă cu o fabrică de senzori de turaţie pentru sistemele de control al şasiului, dedicaţi industriei auto, după o investiţie de circa 50 milioane de euro. Cu o suprafaţă de 50.000 de metri pătraţi, unitatea de la Blaj va angaja încă 300 de persoane până la sfârşitul anului, ajungând la un total de circa 900 angajaţi. La Cluj-Napoca, grupul german construieşte un nou centru de producţie, cu o suprafaţă de 38.000 metri pătraţi, pentru care sunt prevăzute investiţii de 77 milioane de euro. Unitatea va avea 300 de angajaţi. Fabrica de la Cluj-Napoca va produce unităţi electronice de comandă pentru autovehicule.

    Potrivit directorului de filială MGI Coutier, Remi Leprat, investiţia companiei franceze a fost construită pe o suprafaţă de 9.200 de metri pătraţi, la marginea comunei Ghiroda, investiţia ridicându-se la 5,5 milioane de euro. “Fabricăm fel de fel de componente pentru autovehicule, închizători şi deschizători de portiere pentru toate tipurile de vehicule Dacia, atât pentru producţia din România, cât şi pentru producţiile din India, Brazilia, Rusia şi Maroc. Recent am obţinut un contract de producţie pentru un nou tip de mâner pentru o maşină care va apărea în luna septembrie”, a declarat Remi Leprat.

    Compania produce şi tuburile care fac legătura între rezervor şi motor pentru carburant şi lichidul de frână pentru maşinile Dacia şi Ford. “Acestea sunt piese de securitate care implică o mare responsabilitate din partea producţiei. De asemenea, producem rezervoare şi piese pentru spălarea parbrizului pentru Dacia”, a mai spus Leprat.

  • Conferinţa “Cities of Tomorrow”. Participă Victor Ponta, Sorin Oprescu, ambasadorul Germaniei

     În deschiderea conferinţei vor lua cuvântul Primul-Ministru Victor PONTA, Excelenţa Sa Dl. Ambasador Andreas VON METTENHEIM – Ambasada Republicii Federale Germania în România şi Radu MERICA – preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK Romania). Evenimentul se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Guvernului României.

    Prin organizarea acestui eveniment ne-am propus să facilităm un dialog deschis despre oraşele viitorului şi principalele obiective ce trebuie atinse în procesul de dezvoltare a oraşelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum te fereşti de hoţii informatici?

    PRE EXASPERAREA DIRECTORILOR DE IT SAU A DIRECTORILOR GENERALI CARE AR VREA SĂ EXPEDIEZE RAPID PROBLEMA SECURITĂŢII CLOUD COMPUTINGULUI, nu există un răspuns simplu universal valabil: “da, este”, “nu, nu este”, spune Valentin Jurcuţ, enterprise sales & services director pentru România şi Europa Centrală şi de Est în cadrul Bitdefender, unul dintre cei mai mari furnizori de soluţii de securitate din lume.

    Chiar dacă, în general, este foarte posibil ca datele unei companii să fie mai sigure în cloud decât pe serverul propriu, în ecuaţie intră mult prea mulţi factori pentru ca răspunsul să poată fi tranşant, indiferent de o serie întreagă de condiţii. “Securitatea datelor din cloud depinde de o multitudine de factori, pornind de la reputaţia serviciului de cloud ales. În cazul în care se optează pentru un serviciu de cloud precum Amazon, şansele sunt ca datele din cloud să fie mult mai sigure decât în cazul în care acelaşi serviciu ar fi oferit de propriul departament de IT.

    Majoritatea soluţiilor din cloud oferă criptarea implicită a datelor, puţinele incidente înregistrate fiind cauzate de setarea improprie a permisiunilor pe fişiere”, afirmă specialistul Bitdefender. Securitatea rămâne însă una dintre problemele fundamentale ale industriei conturate în jurul cloud computingului, în condiţiile în care un singur server fizic poate găzdui o multitudine de alte servere virtuale, iar un atac sau o eroare care afectează un asemenea echipament fizic va avea impact asupra unui număr mare de utilizatori.

    “Cloudul este format dintr-o multitudine de maşini virtuale localizate pe servere fizice care rulează în centre de date. Un singur server poate deservi un număr mare de clienţi sau un număr mare de servicii pentru acelaşi client. În cazul compromiterii unui server, impactul de securitate poate avea consecinţe uriaşe asupra consumatorului de servicii cloud”, explică el riscul potenţial al unui atac informatic asupra serverelor dintr-o companie sau un centru de date.

    Cu toate acestea, problemele de securitate nu sunt generate în mod neapărat doar de atacuri externe, ci pot veni şi din interior, de la angajaţi rău-voitori din departamentul IT sau chiar de la utilizatori din companie care au cunoştinţe reduse în domeniu. Cloudul este un spaţiu de stocare folosit la comun de o multitudine de indivizi cu niveluri tehnice diverse, ceea ce poate pune probleme celorlalţi utilizatori.

    “De multe ori, spaţiile de stocare a documentelor în comun sunt adevărate focare de infecţie pentru angajaţii care le accesează. E de ajuns ca un singur individ să încarce un fişier infectat pentru a compromite siguranţa tuturor utilizatorilor care intră în contact cu el.” Ce este de făcut în astfel de situaţii şi care ar fi soluţia împotriva unor asemenea riscuri? O generaţie diferită de aplicaţii de securitate gândită special pentru a funcţiona pe aceste servere virtuale din centrele de date, afirmă Valentin Jurcuţ. Bitdefender, companie controlată de familia Florin şi Măriuca Talpeş, care a reuşit să se afirme la nivel global prin soluţiile antivirus pentru clienţii din mediul rezidenţial, se concentrează pe acest tip de soluţii de securitate pentru centrele de date, ca parte a unui efort mai amplu de extindere pe segmentul clienţilor din mediul de afaceri.

  • Manifestaţii ale muncitorilor în Bangladesh: Mii de oameni cer măriri salariale. Poliţia a tras cu gloanţe de cauciuc

     Poliţia afirmă că a intervenit după ce muncitorii au blocat accesul pe un drum, în zona industrială Ashulia, la periferia capitalei, unde se află sute de fabrici de confecţii care lucrează pentru grupuri occidentale, precum cel american Walmart sau francez Carrefour.

    Săptămâna trecută, aceste fabrici au fost închise câteva zile din cauza violenţei muncitorilor. Ele s-au redeschis vineri, Asociaţia Fabricanţilor şi Exportatorilor de Textile din Bangladesh (BGMEA) anunţând că a obţinut garanţii din partea Guvernului că fabricile vor beneficia de o “securitate sporită”.

    După prăbuşirea unui imobil, pe 24 aprilie, care s-a soldat cu 1.127 de morţi, muncitorii din industria textilă, plătiţi cu 38 de dolari americani (30 de euro) lunar, au întrerupt lucrul aproape zilnic pentru a cere creşteri salariale şi executarea proprietarului imobilului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deloitte lansează a şaptea ediţie Top 500 Europa Centrală

    În următoarele două luni, consultanţii Deloitte vor aduna informaţii de la companii din diverse industrii, bănci şi firme de asigurare de top din 18 ţări, inclusiv România.

    Potrivit clasamentului din 2012, care lua în calcul cifrele pe 2011, România este a cincea ţară din regiune, fiind reprezentată de 37 de companii ale căror veniturile totale s-au apropiat de 39,6 miliarde de euro (cu 5,62% peste cifra din 2010).

    Clasamentul celor mai mari companii din România este dominat de industria energiei şi resurselor (cu 13 companii), urmată de industria bunurilor de consum şi transporturi (11), industria prelucrătoare (7), tehnologie, media şi telecomunicaţii (5) şi industria farmaceutică (1).

    În două clasamente regionale separate ale primelor 50 de bănci, respectiv 50 de firme de asigurări din regiune, România a fost reprezentată de cinci bănci şi cinci firme de asigurare.

    “La momentul lansării, remarcam că peste 86% dintre companiile româneşti din clasament au raportat venituri în creştere; în paralel, veniturile regionale cumulate reveniseră la nivelul anterior crizei, depăşind 707,4 miliarde euro”, reaminteşte Ahmed Hassan, managing partner Deloitte România. “Pe de altă parte, cifrele financiare aferente primului trimestru din 2012 reprezentau semnale pentru încă un an dificil. 2012 a fost un an încărcat de provocări, atât pe plan local, cât şi internaţional. Nu putem specula cu privire la rezultatele din acest an, însă cu siguranţă noul clasament va reflecta dinamica economiei în regiune şi tendinţele la care ne putem aştepta în perioada următoare”, a adăugat acesta.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    5.645 lei
    salariul mediu nominal net înregistrat în martie în industria tutunului, cel mai mare pe economie, în timp ce salariul cel mai mic a fost consemnat în hoteluri şi restaurante – 860 de lei

    50 mld. lei
    valoarea exporturilor în primele trei luni ale anului, cu 4,6% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce importurile s-au redus cu 1,1%, la 55,5 mld. lei

    5%
    scăderea cifrei de afaceri din industrie, în termeni nominali, în martie faţă de luna precedentă, în timp ce faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, scăderea a fost de 2,9%

    520 mil. lei
    profitul cumulat înregistrat în T1 de sistemul bancar, de patru ori mai mare decât în primele trei luni din 2012, după ce închisese anul trecut cu o pierdere record de peste 2 mld. lei

    22,9 mld. euro
    excedentul balanţei comerciale a zonei euro în luna martie, graţie în principal exporturilor Germaniei, al cărei excedent comercial a ajuns la 30,4 mld. euro