BusinessMagazin

Tag: construire

  • Povestea incredibilă a unui oraş-fantomă – GALERIE FOTO

    Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.

    Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.

    Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.

    Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.

    Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.

    POVESTEA INCREDIBILĂ A UNUI ORAŞ-FANTOMĂ

  • Cum arată “Hotelul valiză” – cel mai mic hotel din lume

    Hotelul are dimensiunile de aproximativ 2,7 x 1,5 metri şi este perfect pentru cei cărora nu le place să despacheteze: aici, nu au unde să facă acest lucru. Rezervările trebuie făcute din timp ţinând cont că doar două persoane pot locui în acesta, potrivit Daily Mail.

    Construit în 2004, hotelul include şi o mică baie dotată cu toaletă şi chiuvetă. Ideea unei astfel de construcţii i-a venit lui Matthias Letterman, un fost conductor de tren.”Am vrut să construiesc o oprire neobişnuită care să se potrivească muzeului tematic al căilor ferate pe care l-am construit în zonă  în 1998”, spune pensionarul în vârstă de 56 de ani.  „Am primit una dintre cele mai mari valize expuse la muzeu. Cu ajutorul a doi prieteni – un instalator şi un tâmplar – am reuşit să o transform într-un hotel”. În ultimul deceniu, mai mult de 3.000 de oameni din toată lumea s-au cazat la “Hotelul Valiză”.

  • Cum să câştigi 5 milioane de dolari lucrând 12 ore pe săptămână

    Tânărul Stephan Aarstol din Statele Unite ale Americii arată totuşi că succesul se poate atinge lucrând mai puţin: a reuşit să construiască astfel o a doua afacere care i-a adus venituri de cinci milioane de dolari, potrivit Business Insider.

    Tânărul a urmat teoria filosofică a “esenţialismului” care, conform autorului şi cercetătorului Grec McKeown, este o disciplină care urmăreşte cum să faci mai puţine lucruri, mai bine. Pe măsură ce ai din ce în ce mai mult succes, apar şi o serie de noi oportunităţi dar, dintre acestea, doar câteva contează, observă tânărul.

    Primul business al său a fost o companie de comerţ online care vindea chipsuri de poker premium: lucra mai mult de 40 de ore pe săptămână, făcând totul de la expedierea pacheteleor, până la dezvoltarea afacerii. A renunţat apoi la o parte din timpul dedicat acestor responsabilităţi hotărându-se să lucreze doar în zilele de luni, miercuri şi vineri.

    A fost şocat să afle că producea mai mult în trei zile decât în cinci. A continuat apoi să îşi reducă timpul dedicat muncii până când a ajuns la 12 ore de muncă pe săptămână. Businessul a crescut, iar în timpul liber a început să muncească la construirea celui de al doilea business, o companie producătoare de plăci pentru surf care a ajuns, trei ani mai târziu, la venituri de cinci milioane de dolari. 

    Reţeta prin care el a reuşit să “aibă mai multe realizări, făcând mai puţin”  se bazează pe şapte reguli: 

    1. Învaţă să spui “nu”: refuză lucrurile care nu îţi sunt necesare în atingerea succesului.
    2. Realizează că ceea ce nu faci este mai important decât ceea ce faci .
    3. Plănuieşte o singură sarcină necesară zilnic şi du-o la îndeplinire.
    4. Elimină lucrurile uşor de îndeplinit.
    5. Nu lăsa social media să îţi irosească timpul.
    6. Înlocuieşte frica de a rata experienţe şi oportunităţi cu distracţia de a le rata intenţionat
    7. Fii critic în ce priveşte modul în care îţi petreci timpul.

  • Luxul britanic comprimat într-o maşină

    Una din patru maşini de lux vândute în lume este un Bentley şi este livrată din Crewe, un orăşel din centrul Angliei de unde anul trecut s-au expediat peste 10.000 de maşini anul trecut. Dar nu acesta este secretul.

    Istoria Bentley a început în 1919, fabrica fiind fondată de Walter Owen Bentley, sau W.O., cum era cunoscut, iar prima maşină, EXP I, a fost asamblată la Londra în acel an. După două „opriri„ în Cricklewood şi Derby, compania a ajuns, alături de Rolls-Royce, în Crewe în 1946.

    Uzina Bentley a fost construită tocmai în Crewe pentru că este un mare nod feroviar, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial acolo se produceau motoare pentru celebrele avioane Spitfire. Exact acele avioane care luptau cu nemţii deasupra Canalului Mânecii.

    În 2002, după mai bine de 70 de ani, Bentley s-a separat de Rolls-Royce, atunci când Grupul Volkswagen a achiziţionat uzina din Crewe. La acea vreme, cei de la VW credeau că au cumpărat şi Rolls- Royce, dar, printr-o strategie bine pusă la punct, BMW Group a preluat rapid numele de Rolls-Royce pentru automobile de la compania cu acelaşi nume ce produce motoare pentru avioane. Astfel, Volkswagen a păstrat Bentley, alături de uzină şi personal, iar BMW a reconstruit uzina Rolls-Royce în Goodwood, în sudul Angliei.

    Dacă până în 2002 diferenţele dintre Bentley şi Rolls-Royce erau minime, de obicei doar la nivelul grilei radiatorului şi farurilor, din acel an înainte fiecare a urmat o strategie cât se poate de diferită.

    „Din 1931, de când Rolls-Royce a preluat Bentley, modelele celor două mărci erau foarte similare. Mulsanne a fost primul model al Bentley ce nu mai are nicio legătură cu Rolls-Royce„, explică Nigel Lofkin, ghid pentru Bentley Experience, care lucrează în cadrul companiei britanice de mai multe decenii.

    „VW a luat clădirea, oamenii, experienţa, tradiţia şi cultura de aici, în timp ce BMW a luat doar numele de Rolls-Royce. Separarea a fost una profundă. Era în vremea când ne mai oprea lumea pe stradă să ne întrebe dacă mai lucrăm la Royce’s (numele sub care era cunoscută uzina din Crewe – n.red)„, a spus Lofkin.

    „Volkswagen a adus tehnologie şi bani. La acel moment eram foarte speriaţi că ei vor veni cu principiile lor şi vor instala roboţi pentru a înlocui angajaţii. Dar ne-am înşelat. Întâi au venit şi au observat, după care au investit. Astfel, de la 1.300 de angajaţi câţi aveam la acea vreme, acum avem 3.700„, a subliniat ghidul Bentley.

    Arta de a vinde un Bentley nu stă în specificaţii tehnice. Dar nu pentru că acestea nu ar fi impresionante, ci pentru că un Bentley nu este un Bentley în urma unor cifre. „Am avut un client din Olanda care tocmai achiziţionase o maşină şi a dorit un tur al fabricii, la finalul căruia a mai comandat un Bentley„, se laudă Nigel Lofkin. Aşa poate fi descris pe scurt efectul unui tur asupra unui milionar.

    Dar povestea unei vizite nu începe în uzina propriu-zisă, ci la câţiva kilometri. Începe în Manchester, continuă prin satele mici ale Britaniei, cu sau fară ceaţă, cu sau fără soare.

    Cum te apropii de Crewe şi de uzina Bentley vezi imediat cum tehnologia, sticla şi aluminiul parcă se continuă cu detaliile clasice. Exact înainte de a ajunge la sediul constructorului eşti întâmpinat de un showroom al mărcii realizat la cele mai ridicate standarde, după care vezi cărămida roşie a clădirilor centrului. Dar, tocmai pentru a avea acces în centru, nu poţi să nu remarci intrarea realizată cu sticlă şi aluminiu, exact cum te-ai aştepta să fie într-un Apple Store sau oricare alt centru de tehnologie.

    Dacă la exterior impresia este de uzină britanică, totul fiind atent calculat şi cu arhitectură tipică britanică, la interior impresia este una că te afli într-o uzină modernă. Cel puţin la prima vedere. Liniile de asamblare seamănă cu cele de la Porsche. Există şi un robot în uzină, dar acela este responsabil doar de instalarea parbrizului.

  • Lidl închide ÎN PREMIERĂ un magazin din România. Care sunt motivele deciziei

    Retailerul germanl Lidl va închide, începând din 1 mai, unul dintre cele trei magazine pe care le deţine Lidl în Drobeta-Turnu Severin.

    “Lidl optimizează permanent portofoliul de magazine şi depozite, din punct de vedere al rentabilităţii acestora. Această analiză presupune atât cumpărarea unor terenuri în locaţii strategice, pe care sunt construite magazinele sau depozitele Lidl, renovarea unor locaţii strategice, dar şi renunţarea la un magazin neprofitabil, amplasat pe un teren a cărui chirie era mult prea mare”, se arată într-un comunicat al companiei. Magazinul Lidl situat pe bulevardul Mihai Viteazu, nr. 3 bis, construit pe un teren închiriat, a aparţinut iniţial lanţului de magazine Plus. Din cauza faptului că acesta a devenit neconform standardelor Lidl şi în acelaşi timp neprofitabil, a fost luată decizia închiderii lui. 

    Lidl nu a mai închis până în prezent niciun magazin în România, retailerul operând sporadic doar relocări.

    Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările din 2012, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour. Următorii în top sunt Real, Auchan, Penny&XXL, Mega Image, Cora, Profi şi Billa. Compania nu făcut publice rezultatele financiare pentru 2012, dar având în vedere poziţia în topul menţionat vânzările companiei se situează între cele ale Real, care a raportat 2,89 miliarde lei (650,5 milioane euro), şi cele ale Carrefour, care s-au situat la 4,28 miliarde lei (962 milioane euro). În 2011, Lidl Discount a avut o cifră de afaceri de 1,67 miliarde lei (396 milioane euro), ceea ce înseamnă că în 2012 creşterea a fost de cel puţin 70%, în moneda naţională. Lidl are peste 3.800 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central. Compania este parte a grupului german Lidl & Schwartz, care mai operează în România reţeaua de hipermarketuri Kaufland.

  • Iulian Stanciu, eMAG: „De anul acesta, vom vinde timp”

    Afirmaţia face referire la introducerea segmentului food, alături de fashion, sport şi auto în categoriile listate pe site-ul magazinului online până la finalul lui 2014.  Diversificarea categoriilor de produse şi dezvoltarea regională vor fi rezultatul unor investiţii de 11,5 milioane de euro. Suma va fi împărţită astfel:  3 mil. euro în tehnologie, 2,5 mil. euro în logistică, 4,5 mil. euro în extinderea internaţională şi 1 mil. euro în dezvoltarea echipei şi competenţelor echipei eMag. Investiţiile de anul acesta vor fi duble faţă de anul trecut,  când acestea au totalizat 5,4 milioane de euro.

    Compania este prezentă în România, Bulgaria şi Ungaria şi a ajuns la o bază de 36 de milioane de potenţiali cumpărători, 10% din vânzări fiind realizate pe pieţele internaţionale. Până la sfârşitul anului în curs, eMAG îşi va extinde prezenţa pe încă o piaţă internaţională, principalele vizate fiind cele din regiune: fosta Iugoslavie Grecia, Turcia, Ucraina. “Ucraina rămâne cu siguranţă în plan  – trebuie să se liniştească lucrurile, dar este o piaţă foarte mare, e cât România, Ungaria, Bulgaria şi mai mult de atât. Undeva în octombrie vom avea o nouă ţară” a declarat Stanciu pentru Business Magazin. Acesta a mai adăugat că  Investiţia pentru lansarea pe o nouă piaţă se realizează treptat, pe o perioadă de aproximativ patru ani şi ajunge la circa 15 milioane de euro.  

    Anul acesta, eMAG estimează o creştere de peste 40% a vânzărilor realizate în anul 2014 şi ţinteşte o cifră de vânzări de peste 260 de milioane de euro.Pentru construirea expertizei pe noile categorii, eMAG are în plan şi extinderea echipei, astfel că, până la finalul anului, aceasta va trece pragul de 1.000 de angajaţi. Compania investeşte 1 milion de euro în dezvoltarea şi consolidarea echipei. eMAG a dezvoltat programe de training de specialitate diferenţiate pe categorii de angajaţi, precum şi cea mai mare Academie din mediul privat care va fi deschisă, din toamna acestui an şi angajaţilor din alte companii. Totodată, eMAG oferă singurul MBA specializat pe ecommerce din România cu profesori experimentaţi în business-ul internaţional

  • Starea drumurilor din România: Aproape 40% sunt pietruite şi de pământ. Câţi kilometri de autostradă s-au construit anul trecut

     La sfârşitul anului trecut, drumurile publice totalizau 84.887 kilometri, din care 17.110 km (20,2%) drumuri naţionale, 35.587 km (41,9%) drumuri judeţene şi 32.190 km (37,9%), drumuri comunale.

    Peste 93% din drumurile naţionale (15.956 de kilometri) erau modernizate, în timp ce drumurile judeţene erau modernizate în proporţie de 29% (10.304 km), iar cele comunale, de 9% (2.893 km).

    La sfârşitul anului trecut, 29.153 kilometri (34,4%) din totalul reţelei publice de drumuri erau drumuri modernizate, 22.191 kilometri (26,1%) – drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 33.543 kilometri (39,5%) – drumuri pietruite şi de pământ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Starea drumurilor din România: Aproape 40% sunt pietruite şi de pământ. Câţi kilometri de autostradă s-au construit anul trecut

     La sfârşitul anului trecut, drumurile publice totalizau 84.887 kilometri, din care 17.110 km (20,2%) drumuri naţionale, 35.587 km (41,9%) drumuri judeţene şi 32.190 km (37,9%), drumuri comunale.

    Peste 93% din drumurile naţionale (15.956 de kilometri) erau modernizate, în timp ce drumurile judeţene erau modernizate în proporţie de 29% (10.304 km), iar cele comunale, de 9% (2.893 km).

    La sfârşitul anului trecut, 29.153 kilometri (34,4%) din totalul reţelei publice de drumuri erau drumuri modernizate, 22.191 kilometri (26,1%) – drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 33.543 kilometri (39,5%) – drumuri pietruite şi de pământ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fabrica de vise chineză: 
un Wall Street prin 
decret guvernamental

    Peste şase ani, Qianhai, Shenzhen, va fi un centru financiar internaţional capabil să concureze umăr la umăr cu Wall Street, City of London sau Central District din Hong Kong, speră guvernul local, potrivit New York Times.

    În planurile administraţiei din Qian-hai, zona va oferi, în 2020, 650.000 de locuri de muncă şi va genera un Produs Intern Brut anual de circa 25 miliarde de dolari, după investiţii de 65 miliarde de dolari.

    Wall Street şi celelalte cartiere de afaceri de renume nu au devenit centre financiare globale prin decret guvernamental. Pentru China, planurile măreţe pentru Qianhai presupun o reformă economică fundamentală: relaxarea, încetul cu încetul, a controlului statului asupra sistemului financiar, după zeci de ani de planificare atentă. Asemenea cunoscutei zone libere Shanghai, Qianhai este una din cele 10 zone economice speciale vizate de guvern pentru dezvoltarea celui mai îndrăzneţ experiment economic al Chinei din ultimii 30 de ani. Pe aceste platforme, statul va testa diverse reforme economice înainte de a moderniza sistemul financiar la nivel naţional.

    Schimbările, prezentate iniţial în luna noiembrie a anului trecut de către preşedintele Xi Jinping, pot fi interpretate drept o confirmare a dezechilibrelor economice periculoase generate de modelul de creştere care a prevalat în China după criza fi-nanciară globală. Artizanii politicilor economice vor să dezamorseze în siguranţă aceste riscuri prin reducerea dependenţei de bani ieftini, modernizarea sistemului financiar controlat de stat şi dezvoltarea consumului intern.

    Unul dintre pilonii de bază ai aceste strategii va fi relaxarea controlului guvernului asupra schimburilor valutare, care va fa-cilita investiţii chineze în acţiuni, obligaţiuni şi proprietăţi în străinătate şi le va oferi investitorilor străini mai mult acces către pieţele locale. Viitorul centru financiar Qianhai, care va fi ridicat pe un teren de 15 kilometri pătraţi, va juca un rol important în această privinţă.

    Planul de acŢiune presupune riscuri majore. Multe ţări au întâmpinat probleme financiare importante după ce au grăbit relax-area controlului asupra schimburilor valutare şi au deschis prea rapid pieţele financiare. China nu are de ales, consideră unii analişti, iar perpetuarea modelului de creştere economică generată prin investiţii finanţate prin datorii la costuri mici nu va face decât să amâne „ziua judecăţii“ pentru economie, amplificând riscurile pe termen lung.

    „Deschiderea contului de capital şi continuarea reformei pieţei financiare este de importanţă crucială pentru alimentarea unor rate de creştere economică mai accelerate faţă de restul lumii. Dacă nu vor începe de pe acum reforma, dacă se vor răzgândi şi vor reveni la creşterea bazată pe aruncat cu bani în economie, peste câţiva ani ne vom confrunta cu o criză finan-ciară uriaşă“, comentează, pentru New York Times, Diana Choyleva, director de cercetare macroeconomică la Lombard Street Research, Londra.

    AnaliŞtii au descris propunerile preŞedintelui Xi Jinping drept cele mai mari reforme În sectorul financiar din ultimii 30 de ani. Autorităţile din Qianhai se grăbesc să amintească faptul că prima vizită efectuată în afara capitalei de liderul de la Beijing la finele anului 2012, după ce a fost învestit în funcţie, a fost la Shenzhen şi Qianhai, unde a vorbit despre 
reîntinerirea na-ţională şi despre „visul chinezesc“, viziunea sa pentru viitorul Chinei. „Scopul Qianhaiului este să devină fabrică de vise în serviciul visului chinezesc“, a declarat directorul general al Autorităţii Qianhaiului, He Zijun, citat de New York Times. Autoritatea administrează zona liberă Qianhai.

    Vizita preşedintelui Xi în sud a avut valoare simbolică. Mulţi chinezi au recunoscut evenimentul drept un omagiu pentru călătoria din 1992 a liderului Deng Xiaoping, venerat pentru reformele care au transformat China într-o superputere economică. Deng a redus controlul statului asupra economiei, utilizând zona Shenzhen drept laborator.

    În ultimii 30 de ani, Shenzhen a fost vÂrful de lance al reformei Şi al procesului de deschidere a Chinei. În viitor, sperăm că Qian-hai va putea contribui ca teren de teste pentru noi reforme şi o nouă deschidere şi că vom putea servi drept exemplu pentru alte regiuni“, spune He Zijun, directorul autorităţii zonei economice speciale.

    Proiectul are însă un debut modest. Beijingul a avizat încă din 2010 statutul special al Qianhaiului, iar de atunci autoritatea locală a vândut prin licitaţie mai multe terenuri. Diverse bănci, printre care grupul britanic Standard Chartered şi Hang Seng Bank, din Hong Kong, au deschis mici sucursale în zonă.

    Investiţiile străine majore în Qianhai sunt încă puţine, însă zona a intrat în atenţia unor companii importante, printre care Silverstein Properties, dezvoltatorul noilor turnuri de la situl World Trade Center din New York.

    În luna ianuarie, Silverstein, asociat în consorţiu cu o companie chineză, a câştigat o licitaţie de peste 
2,1 miliarde de dolari, tranzacţie record pentru Shenzhen. Dezvoltatorul american a preluat drepturile comerciale asupra unui teren de peste 50.000 de metri pătraţi, unde vrea să construiască clădiri de birouri, spaţii comerciale, apartamente şi hoteluri cu o suprafaţă utilă de aproape 10 ori mai mare.

  • Top 10 probleme de rezolvat pentru a deveni miliardar

    În loc de pornirea unor afaceri în comerţ sau aplicaţii IT, iată o serie de probleme a căror rezolvare ar transforma pe oricine, peste noapte, într-unul dintre cei mai cunoscuţi şi bogaţi oameni din lume, conform celor de la Business Insider.

    1. Energie wireless – dispozitivile digitale sunt din ce în ce mai performante şi, prin urmare, consumă din ce în ce mai multă energie. Dezvoltarea unor baterii care să dureze mai mult este aproape imposibil, aşa că oameni de ştiinţă din lumea întreagă caută soluţii pentru a transforma unde în energie. Un exemplu în acest sens este dat de ceretătorii de la Universitatea din Washington, care încearcă să transforme transmisiile TV în energie pentru aparate mobile.

    2. Internetul în zonele rurale şi îndepărtate – toată lumea este de acord că acest subiect trebuie tratat cu prioritate. Costurile de implementare sunt însă foarte mari, aşa că cei de la Google au venit cu propria lor soluţie: proiectul Loon. Compania vrea să trimită baloane alimentate cu energie regenerabilă în atmosferă, pentru a crea reţele de internet în zonele greu accesibile din lume.

    3. Energie solară ieftină – principala problemă a surselor “curate” de energie, precum cea solară, este costul mare de construire a dispozitivelor de captare. Toată lumea se află astfel într-o cursă pentru descoperirea unor materiale care să fie ieftine şi să permită o mai bună acumulare a energie produse de soare. Oamenii de ştiinţă consideră că, în viitorul apropiat, preţul ar putea fi redus până la 10 cenţi pe watt.

    4. Cărbune curat – un articol recent publicat de Wired sublinia faptul că procesul de capturare şi stocare a carbonului ar putea avea o influenţă mai mare asupra viitorului energetic decât tehnologiile dedicate energiei regenerabile. Problema principală este însă costul ridicat necesar dezvoltării unor facilităţi de procesare a cărbunelui.

    5. Plăţi internaţionale cu un cost extrem de scăzut – deşi această problemă nu afectează în mod direct consumatorii, comisioanele plătite de instituţii financiare atunci când opereză transferuri internaţionale sunt foarte mari. Aceasta este problema pe care tehnologii precum Bitcoin încearcă să o rezolve.

    6.Pastila care te ajută cu adevărat să slăbeşti – unul dintre cele mai căutate produse ale erei moderne, şi totuşi unul pe care nimeni nu a reuşit să îl perfecţioneze. Semnele bune vin din partea unor cercetători de la UCLA, care susţin că au reuşit să dezvolte o substanţă care împiedică şoarecii să se mai îngraşe, chiar şi în urma unei diete foarte bogate în proteine şi grăsimi.

    7. Desalinizare ieftină – lipsa apei potabile este un motiv din ce în ce mai serios de îngrijorare, mai ales în ţările din lumea a treia. Recenta secetă din California a dovedit însă că nu doar apa potabila este cea care lipseşte, ci orice formă de apă desalinizată. Fabricile ce pot asigura acest proces sunt extrem de scumpe şi necesită sume uriaşe pentru întreţinere, astfel că inginerii din lumea întreagă caută soluţii pentru ieftinirea procesului.

    8. Detectarea sau prezicerea evenimentelor naturale – seismologii nu se pot pune de acord dacă va fi sau nu vreodată posibilă inventarea unui sistem de avertizare în caz de cutremur.

    9. Parole ce nu pot fi sparte – deşi numărul celor care încearcă să creeze sisteme de criptare ce nu pot fi sparte este de ordinul zecilor sau chiar sutelor de milioane, nu a fost încă pusă la punct o metodă de criptare impenetrabilă. Scandalul recent produs de aşa-numitul Heartbleed este încă o dovadă că acela care va dezvolta parola ce nu poate fi spartă va deveni miliardar peste noapte.

    10. Tinereţea veşnică – pare puţin exagerat, însă Google are o întreagă divizie de cercetători care caută răspunsul la una dintre cele mai vechi întrebări ale omenirii: cum să rămâi mereu tânăr. Caligo, aşa cum este numit proiectul, a reuşit să crească în mod semnificativ durata de viaţă a unui tip de vierme. Urmează, în câţiva ani, şi oamenii.