BusinessMagazin

Tag: comert

  • Zece, douazeci, cincizeci

    Inca 56 de magazine noi pana la sfarsitul anului in curs – acesta este planul cu care Leonardo vrea sa-si pastreze pozitia de lider pe piata de moda. Comerciantul de incaltaminte si marochinarie si-a asigurat suprematia nu doar in termeni de numar de magazine, ci si ca vanzari. La ora actuala are 204 magazine, dintre care 146 sunt in tara, 55 in Ungaria, doua in Bulgaria si unul in Republica Moldova si planuieste sa ajunga la 260 anul acesta. "Leonardo trebuie sa devina unul dintre principalii retaileri de incaltaminte si marochinarie din Europa Centrala si de Est, inclusiv prin intrarea, intr-un an sau doi, pe pietele din Ucraina si Turcia", este scopul enuntat de Florin Panea, proprietarul Leonardo, companie pe care a infiintat-o in 1994 impreuna cu fostul asociat Dan Pavel, care a iesit insa din afacere in 2004.

    In ecuatia extinderii retelelor de magazine in orasele din tara si din strainatate, mall-urile sunt principalul element. Numai in tara dezvoltatorii imobiliari au in plan sa deschida in cativa ani peste 60 de spatii comerciale de mari dimensiuni. In acest context, Panea are ambitia sa fie prezent cu magazine in toate centrele comerciale care s-au construit sau urmeaza sa se construiasca in perioada urmatoare. "Intram in toate proiectele mari de retail – mall-uri, hipermarketuri. Daca sunt spatii, este si mult mai usor sa te extinzi", spune Panea.

    In urma investitiilor calculate la peste opt milioane de euro, pentru inaugurarea in acest an a 40 de magazine Leonardo in tara, 12 in Ungaria, trei in Bulgaria si unul in Moldova, vanzarile companiei sunt asteptate sa depaseasca 190 de milioane de euro, fata de 143 de milioane de euro in 2007. Dar pariul lui Panea pentru acest an este insa lansarea unei noi retele de magazine sub sigla Da Vinci. "Planul este sa deschidem 20-25 de multibranduri pe suprafete intre 300 si 500 mp, cu care vizam segmentul de cumparatori cu venituri medii si peste medie", precizeaza Gratian Ivan, director comercial al Leonardo.

    In segmentul preturilor mici, retailerul opereaza 20 de magazine Libelula. Strategia Leonardo, aceea de a profita de explozia de mall-uri, o aplica si altii: comerciantii romani sau internationali de haine, incaltaminte si accesorii inainteaza spre orasele mari din tara, planurile lor crescand direct proportional cu proiectele de mall-uri si galerii comerciale finalizate de dezvoltatori. Noile magazine si cresterea consumului genereaza o crestere anuala de 30% a pietei de retail de fashion, estimata de Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS), la 2,3 miliarde de euro. Intr-o piata dominata in continuare de marci straine francizate, tot comerciantii care opereaza o retea de peste 50 de magazine (Leonardo, Jolidon, Mondex, House of Art, Kenvelo si Steilmann) par a fi cei mai activi, judecand dupa volumul de investitii (peste 15 milioane de euro in acest an), dar si in ce priveste numarul inaugurarilor programate.

    Cand a pus la punct strategia Jolidon, de a creste prin deschiderea de noi magazine, Gabriel Cirlig, fondatorul companiei clujene infiintate in urma cu 15 ani, a mizat in plus si pe nevoia de expunere a gamei complete de produse. "Trei sunt factorii care ne-au crescut vanzarile in reteaua din Romania: dezvoltarea retelei proprii de magazine, acoperirea gamei de produse cu colectii complete si notorietatea brandului", enumera Cirlig.

    Principala preocupare a companiei, care are in total in portofoliu noua branduri de lenjerie (Jolidon, Prelude, Argos, Infiore, Chiaro di Luna, Lilly, Eclizia si Kelitha) si doua marci de confectii (Flacara si Falla), este deschiderea de magazine. Proaspat deschise sunt acum magazine proprii la Brasov, Constanta, Braila si Bacau, urmand ca pana la finele lui 2008 Jolidon sa mai deschida in tara inca 13 astfel de magazine, in conditiile in care investitia medie presupusa de un nou magazin este cuprinsa intre 50.000 si 100.000 de euro.

    Viitoarele magazine Jolidon vor fi si mai generoase din punctul de vedere al spatiului de prezentare: "Media este undeva in jur de 60 de metri patrati, dar vrem ca pe viitor sa treaca de 100 de metri patrati", precizeaza directorul Jolidon. Cu o retea de 71 de magazine numai in tara, clujenii planuiesc sa ajunga la finalul anului in curs la 85, pentru ca reteaua proprie le-a crescut vanzarile anul trecut cu 44,2%, pana la 28,1 milioane de euro, conform calculelor companiei. In total, Jolidon opereaza o retea de 119 magazine, dintre care 35 in Italia, trei in Ungaria si 10 boutique-uri in Franta, in sistem franciza. Lantul de zece magazine din Franta se va dubla pana la sfarsitul anului in curs. Magazinele proprii detin in prezent circa 40% din totalul vanzarilor Jolidon, care anul trecut au ajuns la 60 de milioane de euro. Vanzarile de pe pietele externe absorb restul de 60% din productie.

    Mult mai multe deschideri – 38 de noi magazine cu investitii totale de aproape doua milioane de euro – au planificate sibienii de la Mondex, al treilea lant din tara, dupa numarul de magazine. Ritmul de extindere nu se opreste aici, pentru 2009 fiind planificate sa fie deschise alte 30 de magazine Mondex.

    In prezent, reteaua proprie detine 35% din totalul vanzarilor Mondex, 15% din venituri provin din vanzarile in hipermarketuri, iar 50% inseamna distributie catre magazine mici de cartier, conform lui Calin Bogdan Vircolacu, unul dintre cei doi frati actionari ai Mondex, companie sibiana privatizata in 1995 prin metoda MEBO. "Vrem sa ajungem, anul acesta, la o contributie de 60% a magazinelor proprii", estimeaza Vircolacu, precizand ca asteapta si vanzari mai mari cu circa 25% decat anul trecut, pana la 13 milioane de euro. Mondex opereaza deja o retea de 72 de magazine.

    Vircolacu explica dezvoltarea mult mai accelerata a retailului prin faptul ca distributia en-gros catre micii comercianti, care anul trecut a avut o contributie de circa cinci milioane de euro, va scadea in pondere din cauza ca s-au inchis multe magazine mici de cartier. "Rand pe rand o sa taiem din distributie. Suntem obligati sa facem asta din moment ce magazinele mici se inchid din cauza concurentei mall-urilor. Daca vom ajunge la 200 de magazine proprii va fi suficient sa producem numai pentru noi", comenteaza directorul Mondex. Dintr-o productie lunara de doua milioane de perechi de sosete si dresuri, firma livreaza acum 65% retelelor de supermarketuri.

    Cresterea retelei de distributie ar urma sa aduca anul acesta si companiei Staff Collection, care detine marca House of Art si opereaza lantul de magazine cu acelasi nume, vanzari cu 20% mai mari decat in 2006. In total, reteaua House of Art numara acum 70 de magazine, iar obiectivul fixat pentru 2008 este sa ajunga la 100.

    Extinderea ar urma sa ridice veniturile companiei la aproximativ 22 de milioane de euro, conform Staff Collection. Investitia in cele 30 de magazine noi se va ridica la patru milioane de euro, suprafetele spatiilor comerciale variind intre 200-1.200 mp.

    Planuri concrete de extindere are si Steilmann, acum sub umbrela grupului italian de textile Miro Radici. Deschiderea primului multibrand Steilmann face parte din strategia companiei de a intra si in alte segmente ale pietei. "Cu linia KS (Klaus Steilmann) tintim clientii cu venituri mari si foarte mari, iar Chic and More se adreseaza clientelor cu masuri mari", explica Flori Panescu, directorul de retail al Steilmann. Noul proiect de magazin se va dezvolta in paralel cu Steilmann clasic, concept pozitionat pe piata medie superioara. Cu 54 de magazine marca proprie in retea, planurile Steilmann pentru 2008 vizeaza deschiderea a inca 9 magazine, conform lui Flori Panescu.

    Compania opereaza si sase magazine cu brandul Feel Good, marca aflata tot in portofoliul partenerului Miro Radici, urmand sa mai deschida inca opt pana la sfarsitul anului in curs. Peste granite, compania a preluat administrarea retelelor de magazine ale grupului din Cehia, Bulgaria, Ucraina si Republica Moldova. In prezent, Steilmann Romania are un magazin in Sofia si unul in Chisinau si a semnat pentru deschiderea altor trei in Bulgaria si unul in Republica Moldova. In plus, reteaua de zece magazine din Cehia se va dubla in urmatorii doi ani. Extinderea retelei si diversificarea gamei de produse ar urma sa se traduca in vanzari cu 35-40% mai mari in urmatorii doi ani. Anul trecut, Steilmann Romania a avut o cifra de afaceri de circa 15,5 milioane de euro.

    In fapt, extinderile programate de cele mai mari lanturi de magazine sunt si o reactie la aglomeratia sporita din piata de fashion. Ultimii doi ani s-au dovedit a fi cei mai dinamici de pana acum in ceea ce priveste intrarile si tatonarile facute de brandurile internationale care ani intregi au ocolit Romania. Cea mai recenta aparitie este cea a germanilor de la Peek & Cloppenburg. In 4.000 de metri patrati, inchiriati pe doua niveluri in Baneasa Shopping City, Peek & Cloppenburg, care are o retea de 69 de magazine in Germania, plus inca 27 in alte tari, va gazdui sub acelasi acoperis peste 200 de branduri. Anul trecut au intrat pe piata britanicii de la Debenhams, dar si lanturile germane Takko, New Yorker si Deichmann. Comerciantii care au deja vechime nu-si vad insa afacerile puse in pericol. "Avem experienta intr-o piata mult mai concurentiala, cum este cea din Ungtria. Vom folosi avantajul cunoasterii acestei piete pentru a ne consolida pozitia actuala", sustine Gratian Ivan, directorul comercial al Leonardo.

    Magazine noi

    Pe o piata de retail de imbracaminte estimata la 2,3 miliarde de euro, doar sase branduri opereaza o retea de peste 50 de magazine. Cumulat, planurile lor de investitii depasesc anul acesta 14 milioane de euro.

    Retea Magazine Deshideri in 2008 Investitii 2008 (mil. euro)
    Leonardo 146* 40* cca. 5
    Jolidon 71* 14* cca. 1
    Mondex 72 38 1,9
    House of Art 69 31 cca. 4
    Kenvelo 62 8-10 cca. 1,6
    Steilmann 54 9 cca. 2

    * in tara
    Sursa: companiile

  • Ce se intampla cu furnica?

    Mega Image, parte a companiei belgiene Delhaize, este lantul de supermarketuri cu cea mai accentuata prezenta la nivelul capitalei. Astfel, din totalul de 24 de magazine ale operatorului de retail, 21 se afla in Bucuresti. Daca adaugam cele 14 spatii comerciale ale La Fourmi plus cele patru noi deschideri anuntate anul acesta, reiese un total de 39 de supermarketuri pana la sfarsitul lui 2008, doar la nivelul capitalei.

    Aceasta cifra pozitioneaza clar Mega Image pe primul loc in topul retailerilor cu cele mai multe spatii de vanzare in Bucuresti, depasind de departe concurenti ca Billa sau Primavara. John Kyritsis, directorul general al Mega Image, nu crede ca piata bucuresteana se poate apropia de nivelul saturatiei. "Bucurestiul este un oras care creste incontinuu, atat in ceea ce priveste numarul de locuitori, cat si veniturile acestora", explica el decizia companiei de a se axa pe acest oras.

    In plus, Mega Image mai are in vedere achizitionarea altor retele de supermarketuri, acest lucru fiind mereu pe lista de prioritati a managementului. "Suntem intotdeauna interesati de noi achizitii. Pe piata exista jucatori mai mici sau tai mari, nu poti sa stii niciodata din partea cui apare o surpriza", spune Kyritsis.

    In Bucuresti cel putin, piata de care operatorul Mega Image pare cel mai atras, exista in jur de 15 retele de supermarketuri. Nume ca Primavara sau Ethos au fost adesea vehiculate ca posibile tinte de achizitie, fara a exista confirmari din partea niciuneia dintre parti. Mega Image intentioneaza sa ajunga la o cifra de 50 de magazine pana in 2011, fiecare dintre acestea presupunand o investitie de minim un milion de euro.

    In ceea ce priveste cele 14 magazine care functioneaza inca sub sigla La Fourmi, directorul Mega Image a declarat ca asteapta incheierea ultimelor formalitati legate de avizul dat de Consiliul Concurentei pentru a demara procesul de rebranding, care va costa in jur de trei milioane de euro. "Va dura aproximativ sase luni pana cand vom remodela toate locatiile", spune Kyritsis. Vor fi pastrate toate cele 14 magazine, cu toate ca in unele zone, cum af fi 1 Mai, distanta dintre un supermarket Mega Image si un La Fourmi este destul de redusa.

    Integrarea celor 400 de angajati ai La Fourmi va mari numarul angajatilor Mega Image la 1700. "Nu vom renunta la niciun angajat al La Fourmi, suntem mereu interesati sa aducem oameni noi in echipa noastra", explica John Kyritsis.

    La Fourmi este cel mai vechi lant de supermarketuri din Bucuresti si beneficiaza de locatii foarte bine pozitionate, in zone cum ar fi Unirea, Pipera sau Calea Mosilor. Spre deosebire de magazinele Mega Image, care au spatii de vanzare de aproximativ 900 de mp, spatiile La Fourmi sunt de doua sau chiar de trei ori mai retranse. Inainte de preluare, La Fourmi era cel de-al doilea lant de supermarketuri din capitala ca numar de locatii, cu o cifra estimativa de vanzari, la nivelul anului trecut, de 30 de milioane de euro.

    Compania Mega Image a trecut pe profit din 2007 datorita cresterii vanzarilor cu 20%, dupa ce in 2006 inregistrase pierderi de doua milioane de euro. Conform spuselor lui John Kyritsis, Mega Image urmeaza sa investeasca in perioada urmatoare in construirea un centru logistic la marginea Bucurestiului, in zona Popesti-Leordeni. Terenul achizitionat are o suprafata de 100,000 mp, dintre care aproape jumatate vor reprezenta spatiul construit.

    In urmatoarea perioada se pare ca vom asista la mai multe tranzactii in segmentul supermarketurilor, fie prin preluarea unei retele de catre o alta, cum a fost in cazul Mega Image si La Fourmi, fie prin extinderea la nivel de supermarket a lanturilor de hipermarketuri (de exemplu preluarea de catre Carrefour a retelei Artima si remodelarea sub numele Carrefour Express) sau cash&carry. Un semn al unui inceput de maturizare a pietei, pe care o vom observa, cu siguranta, peste 3-5 ani, cand apele se vor linisti.

    Top 10 supermarketuri in Bucuresti

    Mega Image 35
    Angst 22
    Ethos 12
    Cris Tim 7
    Billa 5
    Gulliver 5
    Primavara 4
    Ruxir 4
    G’Market 3
    Spring Trest 3

  • Ne mutam la Bucuresti

    "Cand am venit pentru prima oara in Romania, in 1993, comertul modern aproape ca nu exista. Am vazut doar cateva supermarketuri in Bucuresti, unul era detinut de un grec, iar restul erau complet dezorganizate", isi aminteste Philippe Lavalard, presedintele grupului CDE France, proprietarul lantului de supermarketuri Interex din Romania.

    La acel moment, a sesizat imensul potential pe care tara il oferea retailerilor, dar prioritatile la nivel international erau altele, asa ca intrarea pe piata romaneasca a fost amanata pana in 2002. In zona, accentul a fost pus pe Polonia si pe Bosnia, cu un potential mult mai mare.

    In 2005, cand s-a intors in Romania, Lavalard a fost uimit de imensa schimbare petrecuta in doar 12 ani. "Tara si-a revenit cu o viteza uimitoare, dar continuu sa cred ca s-a pus prea mare accent pe mediul urban in defavoarea localitatilor de la tara", spune seful CDE. "Daca ne gandim la beneficiile agriculturii si ale industriei, cred ca mediul rural are un potential inca nevalorificat."

    CDE Romania Interex (CDE – La Compagnie de Distribution EuropZenne) este un operator de retail ce face parte din grupul francez IntermarchZ, Groupement des Mousquetaires. Istoria lui a inceput in urma cu aproape patru decenii, cand 75 de distribuitori francezi independenti s-au grupat in jurul lui Jean-Pierre Le Roch sub sigla EX, redenumita IntermarchZ (ITM), Les Mousquetaires de la Distribution. In 2006, grupul era prezent in 10 tari, avea 4.000 de magazine, 46 de baze logistice si o cifra de vanzari de 31,5 miliarde de euro.

    Expansiunea francezilor in zona Balcanilor a inceput in 1999, Interex fiind acum prezent in Serbia, Bosnia si Romania. Primul punct de vanzare din Romania a fost inaugurat in aprilie 2002, la Ploiesti, in urmatorii ani fiind deschise alte 10 magazine, dintre care cel mai recent in acest an, la Barlad. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de aproximativ 98 de milioane de euro, francezii estimand o crestere de pana la 138 de milioane de euro anul acesta, despre care se spera ca va aduce si trecerea pe profit.

    Cei mai mari operatori de supermarketuri din Romania, dupa valoarea vanzarilor, sunt la ora actuala Billa (grupul Rewe, cu afaceri de 1,34 mld. euro in 2007), Mega Image (grupul Delhaize), recent consolidat prin preluarea retelei La Fourmi, si Carrefour, intrat in segmentul supermarketurilor prin achizitia Artima. Desi recunosc ca au intampinat probleme in cei sase ani de cand sunt in Romania, reprezentantii Interex au decis sa investeasca in jur de 110 milioane de euro (fonduri provenite din surse interne ale companiei-mama) in remodelarea vechilor spatii si in deschiderea altor 40 de magazine pana in 2012.

    Investitia medie pentru un magazin variaza de la 2,7 la 4,5 milioane de euro, in functie de costurile cu spatiul (inchiriat sau cumparat), iar suprafata medie este de circa 2.500 mp. Grupul nu exclude extinderea prin cumpararea unei retele romanesti de magazine, insa t decizie finala nu a fost inca luata. Lavalard recunoaste ca si Interex a primit nenumarate oferte de cumparare, dar sustine ca firma nu este de vanzare.

    Din noua strategie a companiei face parte si recenta mutare a sediului central al companiei din Ploiesti la Bucuresti. "Cea mai mare dorinta a noastra este sa deschidem un magazin in Capitala nu mai tarziu de 2009", spune Stanislas Mainfroy, secretar general al Interex Romania. ÒInca nu ne-am decis asupra unei zone din Bucuresti, dar colaboram cu dezvoltatorii pentru a gasi un loc care sa corespunda tuturor criteriilor noastreÓ, explica Philippe Lavalard. Francezii sunt optimisti si cred ca in Bucuresti inca mai exista posibilitati de crestere pe piata.

    Reprezentantii Interex incearca sa explice de ce pana acum n-au izbutit sa realizeze profit prin faptul ca au ajuns pe piata din Romania mai tarziu decat competitorii. "In plus, dificultatile au tinut de cadrul juridic si administrativ, care nu favorizeaza dezvoltarea rapida. Iar cresterea nejustificata a preturilor terenurilor reprezinta un alt factor care franeaza dezvoltarea in general", considera Lavalard.

    Totusi, francezul se declara optimist: "In Franta, eu locuiesc intr-un oras cu 12.000 de locuitori, unde exista doua hipermarketuri, doua supermarketuri si un discounter. Cu siguranta e un mediu saturat, e o consecinta a expansiunii comertului modern, dar sunt sigur ca piata se va autoregla".

    In celelalte tari in care opereaza, Groupement des Mousquetaires reprezinta o grupare independenta, alcatuita din circa 1.200 de proprietari de magazine. Chiar Philippe Lavalard este proprietarul unui spatiu de vanzare in orasul sau natal din Franta. ÒIncercam sa dezvoltam filozofia preturilor mici si sa o exportam in tari suficient de mature din punctul de vedere al comertului intern", sustine el.

  • Hipermarketurile se vor duela in taxe si comisioane pentru cel mai bun pret

    Preturile anumitor produse ar putea scadea pe viitor, in momentul in care marile lanturi de magazine nu vor mai beneficia de contracte preferentiale cu producatorii si vor fi nevoite pentru a face fata concurentei sa reduca propriile taxe.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Tavan prabusit la Iulius Mall din Cluj

    Intr-un magazin de haine era cazuta o bucata mare de tavan, angajatii incercand sa salveze o parte din imbracaminte din apa.

    Afectate sunt si zona food-court-ului, precum si hypermarketul Auchan. De asemenea, a fost inundata parcarea de la parter. O mare parte dintre magazine au fost inchise. Agentii de securitate incearca sa le interzica fotoreporterilor sa faca fotografii si i-au indemnat pe reporterii de la clujeanul.ro sa paraseasca incinta mall-ului.

    Agentii de securitate au evacuat mallul si pentru siguranta nu mai lasa pe nimeni sa intre, nici macar pe angajati. "Am lucrurile inauntru si chiar lucrarea de licenta. Abia am apucat sa ies repede cu laptopul," a declarat una din vanzatoarele magazinului Man Maetti, Ligia Stanciu, care se afla la parterul centrului comercial.

    Angajatii magazinelor afectate au afirmat ca situatia de fata e rezultatul indiferentei. "De vineri au inceput problemele. Si atunci cand a plouat a intrat apa in magazin, dar nu asa grav. Acum a cazut tavanul peste marfa, inauntru e inundat si s-a intrerupt curentul. Noi am anuntat centrul de informare, dar nu au facut nimic", povesteste Ligia Stanciu.
    Cititi mai multe pe clujeanul.ro.

  • Ce vor clientii cu bani

    “Definitia bogatiei se schimba”, este concluzia la care a ajuns Martin Raymond, Strategy and Insight Director al companiei de cercetare The Future Laboratory, care a prezentat saptamana trecuta, in cadrul unei conferinte organizate de MasterCard la Lisabona (Portugalia) si in fata a 140 de reprezentanti ai industriei bancare europene, un studiu inedit despre atitudinea de consum si comportamentul uneia dintre cele mai dorite categorii de clienti din portofoliul oricarei companii.

    Desi isi permit cu usurinta luxul, noii imbogatiti ai Europei (“nouveaux riches”, “new mass affluent” sau “noua clasa de mijloc”) sunt printre cei mai atenti, pretentiosi si atipici clienti atunci cand vine vorba despre modul in care aleg sa isi cheltuiasca banii, arata Martin Raymond, Sansele sunt aproape nule daca incerci sa-i vinzi o masina luxoasa, gen Lamborghini sau Ferrari, unui francez avut sau daca incerci sa il faci pe un britanic din clasa celor cu venituri peste medie sa isi petreaca vacanta intr-o destinatie extravaganta. “Pentru cei ce stiu sa o interpreteze corect, aceasta stare de fapt e o sursa imensa de oportunitati de castig”, spune Raymond. Care sunt preferintele de consum ale acestui tip de client, prin ce e el mai altfel decat clasicul bogatas cu milioane de euro in cont si cum trebuie el tratat pentru a deveni dintr-un client greu de multumit o sursa aparte de venituri?

    In medie, un client din categoria “new mass affluent” (o terminologie tot mai des intalnita si in discursul companiilor romanesti, intr-o traducere aproximativa desemnandu-i pe noii imbogatiti) castiga anual in jur de 50.000 de euro. In Rusia, ca exponenta a economiilor tinere inclusa in studiul realizat la solicitarea MasterCard, cu o clasa a oamenilor cu bani ce creste “cel mai puternic din intreaga regiune analizata”, potrivit lui Raymond, veniturile anuale ale acestui tip de client sunt ceva mai reduse decat in vestul Europei – intre 30.000 si 50.000 de euro. Ca profil social, acesti clienti au varste medii cuprinse intre 35 si 55 de ani, sunt in proportie de 80% absolventi de studii superioare si muncesc. Studiul a fost realizat pe un esantion de 3.500 de persoane din aceasta categorie, din Marea Britanie, Germania, Franta, Italia, Rusia si Irlanda.

    Mai aproape de Romania, si in regiunea central si est-europeana “exista fara doar si poate tot mai multi oameni care ajung sa se incadreze in aceasta categorie de venituri, chiar daca nu exista un istoric suficient de indelungat pentru a putea crea un profil”, comenteaza pentru BUSINESS Magazin Jorn Lambert, group head, commercial & consumer products al MasterCard Europe. “Pana nu de mult am privit economiile est-europene ca fiind formate doar din oameni foarte bogati sau foarte saraci, insa in ultimii doi ani lucrurile s-au schimbat mult”. Lucru sesizat, de altfel, si de numeroase companii romanesti, care incep sa includa in oferte produse special concepute pentru “noua clasa de mijloc”. Pentru a da doar cateva exemple, aici se incadreaza cardul de credit lansat de ABN Amro sau serviciile de private banking ale Raiffeisen (si nu doar) adresate clientilor cu peste 40.000 de euro in cont.

    La nivel mondial, o estimare aproximativa incadreaza in aceasta categorie de clienti cateva zeci de milioane de persoane, adauga Raymond, dand exemplu Marea Britanie, cu circa 4-5 milioane, si Franta, cu circa 2 milioane de persoane. Mai putin numerosi decat clientii de masa si nici pe departe la fel de puternici precum cei cu (zeci de) milioane de euro in conturi, aceasta categorie de clienti este extrem de importanta nu doar datorita puterii ridicate de cumparare, ci si pentru ca, arata studiul MasterCard, “sunt cei care provoaca schimbari esentiale in atitudinea fata de consum in toate tarile”.

    Prin ce isi pun ei amprenta? In primul rand, dat fiind ca si-au construit averile intr-o perioada de puternica crestere economica si fara crize majore, acesti clienti au un stil de viata aparte si – pe masura – cerinte foarte ridicate. Desi isi permit sa cheltuie cu usurinta sume peste medie, ei sunt si printre cei mai mari “vanatori” de afaceri bune. Majoritatea celor intervievati (46,5%) spun ca analizeaza cu mare atentie toate optiunile si preturile atunci cand isi propun sa faca o achizitie. Internetul, magazinele si recomandarile personale sunt toate cai la fel de bune pentru a gasi pretul cel mai mic, fara a face insa rabat la calitate. Doar 6,2% din total cumpara orice isi doresc, indiferent de pret. Pe lista celor mai atenti cumparatori se plaseaza pe primul loc britanicii (57% cauta cele mai bune oferte), urmati de germani (cu 49%). La polul opus, italienii (cu 35%) sunt cel mai putin atenti pe ce dau banii.

    Acest tip de client este, cel mai adesea, “sedus” de companiile care demonstreaza ca sunt cu adevarat specializate in ceea ce fac si, cel mai adesea, au o istorie indelungata in domeniul respectiv, arata acelasi studiu. Mult mai putin dispusi la cumparaturi din impuls, clientii din categoria “noii clase de mijloc” sunt, pe de alta parte, mai inclinati spre economisire si investitii. Printre cei mai deschisi la ideea de a cheltui, germanii au cele mai multe carduri de credit, iar 45,8% sunt gata sa plateasca peste 1.000 de euro pe o cina festiva. Pe locul secund, atunci cand vine vorba de a cheltui aceasta suma pentru o masa, sunt rusii, cu 22%.

    Pe de alta parte, noteaza studiul citat, o mare parte a celor ce se incadreaza in aceasta categorie sunt salariati si nu si-au acumulat bogatia din mosteniri fabuloase. Motiv pentru care, in actualele conditii economice mai tulburi decat in anii precedenti, multi dintre ei spun ca sunt extrem de atenti la schimbari si la riscurile pe care le implica ele, ingrijorati de posibilitatea de a-si pierde locurile de munca si statutul social. Statut pe care, arata acelasi studiu, multi prefera sa il ascunda (sau sa pastreze discretia asupra lui) – iar mare parte dintre ei sunt mai degraba de gasit scotocind internetul pentru a-si cheltui banii si mai putin in boutique-uri luxoase sau plecati in vacante de lux.

    Portret robot

  • Adesgo pune un picior in Bulgaria

    In 2002, cand israelienii de la Argaman Industries LTD au cumparat Adesgo, o companie aproape de faliment, s-au speriat de starea deplorabila a fabricii. Astazi, Raanan Sobol, presedintele Adesgo, spune: “E cea mai buna afacere pe care am facut-o in toata cariera mea”.

    Patronul grupului israelian are motive sa declare asa ceva: cu aceiasi 450 de angajati preluati in 2002, investitii in echipament si know-how, Adesgo a evoluat de la o cifra de afaceri de 2,5 milioane de dolari in 2002 la 21 de milioane de dolari in 2007, potrivit datelor furnizate de companie, iar dintre toate fabricile detinute de israelieni, aflate in Iordania, Egipt, India, China si Vietnam, cea din Bucuresti este acum cea mai profi tabila.

    Acum insa proprietarii planuiesc o alta miscare: mutarea partiala din Bucuresti. Asa cum s-a intamplat si in alte tari, odata cu intrarea in UE, aplicarea unor politici severe de mediu ii obliga pe proprietarii de fabrici sa le mute din orase in zone industriale. "Ne gandim sa mutam anumite componente ale fabricii din Bucuresti; este vorba in principal de departamentul de vopsitorie", spun reprezentantii Adesgo. Vorbind despre dificultatea gasirii fortei de munca in domeniu, seful de la Adesgo marturiseste ca exista sanse foarte mari ca mutarea sa se faca nu in imprejurimile Capitalei, asa cum se speculase anterior, ci in Bulgaria, unde forta de munca inca este mai ieftina decat cea din Romania.

    Insa chiar daca vor face aceasta mutare, israelienii nu se vor retrage cu totul din Bucuresti; Sobol spune ca vor fi dezvoltate spatiile administrative pe care compania le are aici, aceasta fiind destinatia vechii cladiri a Adesgo din zona Tineretului. Decizia celor de la Adesgo se inscrie intr-o tendinta careia i se aliniaza multe fabrici din tara. De curand, Vel Pitar a anuntat decizia de a muta fabrica intr-o zona industriala din sudul Bucurestiului.

    Si alte companii din tara, cum ar fi Napolact, Pasmatex sau Tricotaje Somesul, au decis sa se mute din orase. Insa, dincolo de necesitatea respectarii normelor UE, alti doi factori determina fabricile sa ia astfel de decizii. Pe de o parte, castigurile obtinute din vanzarea la preturi mai mari a terenurilor din orase si cumpararea unor terenuri mai ieftine in alte zone; pe de alta parte, forta de munca dificil de gasit si din ce in ce mai costisitoare din orase.

    Aceasta ultima explicatie face ca destinatiile fabricilor afl ate in orase sa nu mai fie neaparat zonele industriale extraurbane, ci alte tari. In afara de Adesgo, si Colgate- Palmolive si-a anuntat de curand intentia de a muta fabrica de la Brasov in Polonia.

    “Avantajele pentru proprietarii de fabrici situate in Bucuresti care opteaza pentru relocare in afara orasului sunt diferenta mare de pret intre terenul care se vinde si terenul pe care il cumpara pentru relocare, prin aceasta operatiune proprietarii obtinand profituri foarte mari, si posibilitatea de a obtine autorizatia de functionare de la mediu mult mai usor decat daca si-ar mentine activitatea in oras”, spune Ionut Petcu, consultant in cadrul departamentului de terenuri, Colliers International.

    Petcu detaliaza ca este din ce in ce mai greu sa se obtina reinnoirea autorizatiei de functionare de la agentia de mediu, pentru activitati poluante in interiorul orasului, in apropierea cartierelor traditionale. De asemenea, majoritatea fabricilor din oras sunt construite inainte de 1989 si nu sunt concepute pentru activitatea care se desfasoara in prezent in cladirile respective, facand astfel productia destul de dificila sau nepermitand o utilizare eficienta a spatiilor.

    Odata cu relocarea, spatiile de productie se pot configura dupa nevoile activitatii desfasurate in prezent. “Dezavantajele sunt date doar de transportul in comun, care nu este la fel de bun pentru fabricile aflate din afara orasului”, completeaza Ionut Petcu. Un alt factor care determina fabricile sa aiba in vedere mutarea in afara granitelor tine de infrastructura si de birocratie.

    “Pentru noul amplasament al fabricii Pasmatex am reusit, dupa trei ani de la cumpararea terenului, sa obtinem autorizatia de imprejmuire si sper sa primim si autorizatia de constructie. Avem probleme cu accesul defi nitiv de intrare din drumul national, pentru ca nu se stie ce solutie se va adopta pe termen lung pentru reteaua de drumuri. Consider esentiala pentru mutarea industriei in afara oraselor o buna colaborare cu institutiile statului, cele centrale, cele descentralizate si administratia locala”, este de parere Maria Grapini, patronul producatorului de textile si confectii Pasmatex din Timisoara.

    Doru Mladin, presedintele Organizatiei Patronale din Pielarie si Incaltaminte (O.P.PINC), e de parere ca nu legislatia in armonizare cu cea din UE (“inca destul de permisiva”) e principala cauza a relocarilor, ci situatia pietei imobiliare. “Si in sectorul de pielarie-incaltaminte, fabrici importante odinioara au inchis portile sau si-au relocat productia in zone industriale, pentru a face loc afacerii imobiliare”, spune el.

    Desi reprezinta un fenomen normal, fiindca o zona industriala va oferi intotdeauna conditii si costuri mai bune de operare, relocarea in zonele industriale are destule dezavantaje. “Problema la noi este ca stabilirea si delimitarea acestor zone industriale nu se face intotdeauna de catre autoritatile locale in baza unui plan coerent, gandit din toate punctele de vedere, inclusiv cu planul asigurarii utilitatilor publice necesare si a accesului facil pentru logistica industriala”, adauga Mladin.

    Concluzia ar fi ca zona dezvoltarilor industriale are perspectiva unei dezvoltari haotice, la fel cum s-a intamplat cu constructiile rezidentiale. Ce se intampla insa pe locurile parasite de fabrici in orase? Cum am vazut, interesul companiilor industriale de a vinde terenurile e legat de posibilitatea castigurilor pe o piata imobiliara inca profitabila.

    Fabrica de textile Tricotaje Somesul a vandut un teren de 18.000 mp din zona centrala a Clujului, cu 12 milioane de euro, companiei britanice Dawnay Day, care va construi pe acest amplasament un mall si o cladire de birouri, prin intermediul dezvoltatorului Atrium Centers. Investitia britanicilor va fi de 85 de milioane de euro. In cartierul Drumul Taberei din Bucuresti, grupul spaniol Gran Via a cumparat pentru 42 de milioane de dolari fosta fabrica Tricodava de la fondul de investitii Broadhurst, urmand ca pe terenul respectiv sa construiasca un ansamblu rezidential de 2.000 de locuinte, alaturi de spatii comerciale si de birouri, investitia totala fiind de 200 de milioane de euro.

    Mai rare sunt cazurile cand companiile aleg sa-si dezvolte singure o politica de investitii imobiliare, cum e cazul ModaTim Timisoara, producator de confectii care isi va muta activitatea de productie in afara orasului, iar pe terenul respectiv va construi un proiect imobiliar propriu. ModaTim va construi in total cinci cladiri de birouri, dintre care prima, cu o suprafata inchiriabila de 7.500 mp, a fost deja termi nata toamna trecuta, cu o investitie de opt milioane de euro. Pentru finantarea proiectului, compania a luat un credit de 28 mil. euro de la banca austriaca Investkredit Bank, parte a grupului Volksbank.

  • Lista cu promotii

    Site-ul aduna la un loc promotii si reduceri disponibile online pentru diferite produse din oferta retailerilor online sau a celor care au si magazine virtuale. “Consumatorii pot gasi aici mult mai repede si mai usor oferte pentru produsele de interes, fara a fi nevoiti sa caute in jungla magazinelor online”, considera Alexandru Popa, administratorul site-ului.

    Lansat in luna martie a acestui an in urma unei investitii de 500 de euro, alocati pentru design de catre proprietarul Marius Voica, Ocaziuni.ro numara aproximativ 200 de oferte la produse comercializate de magazine din internetul romanesc, precum Domo.ro sau Digitalmall.ro. “Ocaziunile”, cum sunt numite ofertele si promotiile, sunt adaugate pe site fie de companiile care le ofera, fie de alti utilizatori care le descopera pe internet. Produsele nu pot fi insa cumparate direct de pe site, potentialii cumparatori fiind redirectionati catre oferta originala. Deocamdata, site-ul nu are un public prea vast, dat fiind ca a fost lansat de putin timp, insa dintre cei 1.500 de vizitatori unici, “cifra care se va dubla in urmatoarele cateva luni”, dupa estimarile lui Alexandru Popa, aproximativ 90% acceseaza mai departe oferta originala, publicata pe site-ul magazinului online care o ofera.

    In ce priveste modelul de afaceri, Ocaziuni.ro nu aduce inca venituri proprietarului, mai ales ca “nu ne propunem sa taxam companiile pentru publicarea ofertelor lor, asa cum procedeaza alte site-uri de acest gen din lume”, spune Popa. Veniturile vor proveni din reclamele online care vor fi adaugate pe site in urmatoarea perioada.

  • Intrebati-va prietenii

    Cel putin asa reiese dintr-un studiu realizat de compania de cercetare Pew Internet and American Life Project, care sustine ca, desi internetul este o sursa foarte vasta de informatie, decizia de cumparare este influentata in primul rand de media traditionale, de prieteni si familie sau de specialistii de vanzari din magazine. Altfel spus, internetul este mai degraba util pentru cercetarea si documentarea prealabila despre produsul sau serviciul de interes pentru consumator, prin comparatie cu altele similare, dar rar contribuie decisiv la luarea deciziei finale de cumparare.

    Spre exemplu, in cazul utilizatorilor americani care au cumparat CD-uri cu muzica in ultimul an, 83% spun ca decizia de cumparare a fost luata pe baza recomandarilor de la radio sau de la televizor, in timp ce 64% au fost sfatuiti de membrii familiei, de prieteni sau de colegi de serviciu. Recomandarile online ale altor consumatori sau reclamele de pe internet i-au ajutat pe aproximativ jumatate din consumatori, dar numai 7% dintre acestia considera ca internetul a avut un impact semnificativ in decizia de cumparare, potrivit analistilor Pew.

    Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul electronicelor sau al bunurilor imobiliare. Spre exemplu, cand isi cumpara un celular nou, 59% dintre americani cer ajutorul specialistilor din magazine, 46% viziteaza cateva magazine de telefoane pentru a vedea si testa terminalele si doar 39% si-au cumparat telefonul pe baza informatiilor disponibile online. “Desi are o influenta modesta asupra deciziei de cumparare, internetul elimina de multe ori alternativele irelevante si are, pe de alta parte, o contributie importanta la gasirea ofertelor mai bune pentru un anumit produs”, considera John Horrigan, director in cadrul Pew Internet and American Life Project.

  • Canicula, o afacere de peste un miliard de euro

    Pentru a citi continuarea, click aici.