BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Povestea româncei care a ajuns contesă, iar acum conduce un business de 10 milioane de lei într-un domeniu dominat de bărbaţi

    Stomatolog de meserie şi provenind dintr-o familie cu istorie veche în producerea vinurilor, Guy de Poix a ajuns în România şi a descoperit potenţialul Dealului Mare (Prahova), una dintre principalele regiuni viticole ale ţării. „Serve este prima firmă privată de vinuri din România, după revoluţie,” spune antreprenoarea, care a fondat firma în 1993 împreună cu Guy Tyrel de Poix. Au ales regiunea Dealu Mare pentru că acolo au găsit o exploataţie mică pentru acea perioadă, sub 1.000 de hectare, la Ceptura. „Am retehnologizat crama existentă, am creat gama Vinul Cavalerului, care a ieşit pentru prima oară pe piaţă în 1994.

    În 1995 am avut prima recoltă“, spune Mihaela Tyrel de Poix. Dificultăţile n-au fost deloc puţine şi în rândul lor, enumeră antreprenoarea, la început au fost piedicile legistlative, în momentul în care încercau să comaseze terenurile. Au urmat apoi dificultăţi de funcţionare, de logistică, de infrastructură, cele legate de formarea şi menţinerea personalului. În 2015, compania a avut o cifră de afaceri de 10,2 milioane de lei şi profit de aproape 1 milion de lei, faţă de 8,8 milioane de lei în 2014, cu un câştig de 1,1 milioane de lei.

    Despre industria vinului spune că i se pare surprinzător că este percepută ca un domeniu al bărbaţilor, „cred că pe ansamblu raportul este de unu la unu”. Din punctul său de vedere sunt argumente suficiente pentru ca lumea vinului să fie în egală măsură a bărbaţilor şi a femeilor, de vreme ce peste 70% dintre cumpărătorii de vin din Europa sunt femei, „cel mai adesea ele aleg şi la restaurant şi, în plus, sunt mai bune degustătoare decât bărbaţii pentru că au gustul şi mirosul mai fin”. Iar numărul mare al doamnelor din domeniul vinului nu face decât să confirme, arată Mihaela Tyrel de Poix, că „este un domeniu la fel de potrivit pentru femei şi pentru bărbaţi. Şi nici nu suntem în competiţie”.

  • Cuplul care conduce patru afaceri de succes din sufragerie. Printre clienţii lor se numără Pepsi sau Nike

    Pentru cuplul de antreprenori Michael şi Caroline Ventura, ideea de a lucra de acasă înseamnă mult mai mult decât postarea de mesaje pe social media. Cei doi tineri conduc mai multe afaceri dintr-o clădire de trei etaje construită în secolul XIX în West Village, New York. Construcţia era iniţial împărţită în trei apartamente, dar acum a fost închiriată cu totul de soţii Ventura.

    Calliope (un magazin cu bunuri pentru casă), And&And (o sală de evenimente) şi Sub Rosa (studioul de design şi marketing al lui Michael) îşi au sediul în aceeaşi clădire. Programul de lucru începe la 8 şi se termină la 6, iar momentele libere au devenit o raritate. În cadrul Sub Rosa lucrează 50 de oameni, iar printre cei mai cunoscuţi clienţi se află Pepsi, Nike sau L.L.Bean.

    Chiar dacă nu pierd timp în drumul spre muncă, cei doi încearcă să găsească echilibrul perfect între job şi viaţa personală: în acest moment, ei ştiu mai bine decât oricine că a lucra cu o persoană apropiată este total diferit de a lucra cu alţi angajaţi.

    Cei doi lucrează împreună din ziua în care s-au cunoscut: “Am avut întotdeauna ideea de a munci împreună, pentru că ne-am cunoscut la birou”, povesteşte Caroline Ventura. “Michael regiza un clip şi a angajat compania la care lucram eu pentru a produce o parte din conţinut.”

    Ambii subliniază importanţa timpului liber: “Încearcă să dezvolţi o anumită rutină de care să te ţii”, spune Michael Ventura. “Nu stabilesc niciodată prea multe întâlniri, pentru că trebuie să am şi timp pentru mine.”

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 29 mai 2017

    COVER STORY:  Cum creşti productivitatea angajaţilor

    Cu 15% este mai mare productivitatea angajaţilor din medii de lucru cu elemente naturale. Altfel spus, un angajator câştigă aproape o zi de muncă pe săptămână de pe urma fiecărui angajat. Dezvoltatorul clujean Transilvania Construcţii mizează pe designul cu elemente naturale şi a dezvoltat pe aceste principii clădirea de birouri Novis Plaza.

    AUTO: Perspectiva celui mai înalt fololiu

    INDUSTRIE: Eficienţă în producerea cauciucurilor

    STRATEGIE: Antreprenorul part-time

    SPECIAL: Cea din urmă utopie de pe Pământ
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Abordare bespoke în implementarea de ERP

    Serra Software este un furnizor de servicii IT ce are ca obiecte de activitate principale implementarea soluţiilor de tip Enterprise Resource Planning (ERP) şi, mai nou, a soluţiilor de business intelligence.

    Călin Vlad a înfiinţat compania în ianuarie 2011 alături de alţi patru parteneri, devenind furnizor şi implementator al soluţiei ERP SoftOne. |n 2014, Serra Software a fuzionat cu Aliat, companie braşoveană cu profil similar, iar antreprenorul spune că astfel ”am preluat atât angajaţii, cât şi contractele, proiectele şi astfel ne-am deschis şi un punct de lucru la Braşov“.

    |n prezent, compania are 22 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut a depăşit, cu puţin, pragul de 400.000 de euro. ”Pentru noi a fost un test, această perioadă de cinci ani de zile, să vedem dacă viziunea noastră ar funcţiona“, spune Vlad, care apoi a detaliat viziunea companiei ce se leagă de calitatea serviciilor, implementarea corectă şi utilizarea programelor ERP la potenţial maxim. ”Majoritatea beneficiarilor unui program ERP îl utilizează doar în proporţie de circa 30%, din păcate. Clienţii noştri folosesc peste 80% din funcţia sistemului ERP. Căutăm să integrăm toate departamentele, dar şi să eliminăm alte soluţii“, spune el.

    Serra Software nu dezvoltă aplicaţii proprii, ci se ocupă doar de implementarea şi customizarea programului SoftOne, iar clienţii ţintiţi sunt companiile cu cifră de afaceri anuale între 6 şi 500 milioane de euro, potrivit lui Vlad. |n prezent, compania are în jur de 50 de clienţi, cu un număr mediu de 26 de utilizatori per proiect. ”Costurile serviciilor noastre sunt cuprinse între 2.000 şi 80.000 de euro pe an. Majoritatea contractelor sunt între 4.000 şi 30.000 de euro, sume ce includ costurile de mentenanţă şi licenţiere. Clienţii provin din domeniul serviciilor, distribuţiei, producţiei.“ Majoritatea contractelor sunt pe termen lung, de minimum doi ani.

    Pentru anul în curs, Călin Vlad urmăreşte o creştere a portofoliului de clienţi cu 10-30%; ba chiar crede că ar putea avea o creştere şi mai mare, dar aceasta nu poate fi susţinută din cauza lipsei de resurse umane. ”Un consultant bun pentru implementarea unui sistem ERP îl formezi în trei ani. Căutăm zilnic. De un an şi jumătate avem două interviuri pe zi. Chiar dacă găseşti pe cineva care are calităţile tehnice necesare, acesta nu deţine abilităţile soft“, spune Vlad. Tot el adaugă că ”dacă nu ai răbdarea, tactul, diplomaţia necesară, atunci nu vei putea reuşi în acest business. Jobul ăsta de consultant nu-l poţi face decât dacă chiar îţi place, altfel este extrem de stresant“.

    Companiile mici de IT duc o luptă grea cu multinaţionalele pentru recrutarea celor mai buni oameni care să le ajute să crească, iar cu asta s-a confruntat şi Serra Software. ”Avem mari dificultăţi în a angaja oameni. De obicei, vizăm studenţi de la Cibernetică. |n şase ani am crescut doi. E greu să-i ţinem. 80% din costurile noastre sunt cu resursa umană“, mărturiseşte managerul companiei Serra Software. Totuşi Călin Vlad nu vrea doar tineri pentru echipa sa, ci caută oameni cu experienţă, deoarece acest job e greu de făcut ”la 25 de ani. Poţi să fii foarte isteţ, dar trebuie să te duci, de pildă, la un client cu o cifră de afaceri de zeci de milioane de euro şi să-i spui ce să facă“. Pentru 2017 caută să-şi mărească echipa de consultanţi cu şase sau şapte oameni, deşi ar putea angaja şi mai mulţi, deoarece piaţa cere. ”Astăzi volumul de muncă ar fi de 300% faţă de ceea ce putem să facem. Cererea e foarte mare. Plecând de la acest calcul, ar fi foarte OK să triplez numărul de consultanţi şi am avea ce să facem.“

    Managerul Serra Software este de părere că nimeni nu are răbdarea necesară să formeze consultanţi ”care să ţină foarte mult la calitatea serviciilor de implementare şi postimplementare“. Iar cei buni lucrează pentru multinaţionale cu sediu în România, apoi ”pleacă pe proiecte în afara ţării“.

    Compania fondată de Vlad a pornit într-o perioadă când oamenii de afaceri căutau modalităţi de a-şi reduce costurile, în plină criză. Cine îşi cumpăra ERP atunci? ”Firmele sănătoase şi-au luat ERP şi, culmea, toţi clienţii noştri au avut o creştere a cifrei de afaceri. Implementarea reuşită a unui ERP contribuie la aceasta, pentru că la momentul respectiv toţi aveau nevoie de cotă de piaţă şi atunci trebuia să ia din clienţii altora. Atunci când au avut un suport care să le permită să ia deciziile potrivite, au făcut-o“, este de părere Vlad.

    Cifra de afaceri a companiei în 2016 a depăşit 400.000 de euro, faţă de 380.000 de euro în 2015. Apogeul companiei, din punctul de vedere al cifrei de afaceri, a fost în 2014, când s-a unit cu Aliat, iar veniturile cumulate au ajuns la 1,2 milioane de euro.

    Călin Vlad spune că dezvoltarea firmei s-a făcut pas cu pas, s-au concentrat doar pe clienţii pe care-i aveau şi nu au căutat să aducă alţii noi; ”până în 2016 nu am avut niciun om de marketing sau vânzări. Fundaţia afacerii am făcut-o în şase ani“. Pentru 2017 îşi propune o creştere agresivă şi vizează depăşirea milionului de euro, ţintă pe care ”nici nu o consider îndrăzneaţă. Sunt foarte mulţi clienţi care încă nu folosesc un sistem ERP. Mulţi ani nu trebuie să-ţi pui problema că piaţa este saturată şi trebuie să furi din clienţii altora“.

    Care este costul pe care-l presupune implementarea unui astfel de sistem, în cât timp îţi recuperezi investiţia şi ce beneficii are? ”Dacă le-ai spune clienţilor direct că au nevoie de 30.000 euro anual pentru ERP, s-ar speria. Trebuie să se obişnuiască cu ideea că un ERP este ca o maşină care le aduce beneficii, dar trebuie să-i bagi combustibilul necesar. |n general, îţi acoperi investiţia cam într-un an“, este de părere managerul companiei Serra Software. Cât despre beneficii, el spune că programul de ERP al SoftOne se poate customiza după placul clientului, astfel încât să răspundă cât se poate de concret nevoilor acestuia. ”Am avut implementări care au condus la dezvoltarea unor module care nu existau în ERP. De exemplu, am dezvoltat un modul pentru departamentul juridic dintr-o companie“, spune el.

    |n prezent, ERP-ul aduce venitul majoritar: 60% din încasări se datorează serviciilor de implementare şi postimplementare, iar restul se realizează din licenţe SoftOne; dar Călin Vlad se aşteaptă ca în viitorul imediat departamentul de business intelligence să aibă o dezvoltare accelerată: ”În următorii trei ani trebuie să ajungă la o pondere de 50% din veniturile noastre“.

  • Confesiunea unui antreprenor: cum am pierdut tot ce aveam de valoare în doar 10 luni şi ce am învăţat din asta

    Un tânăr antreprenor a scris pe platforma online medium.com cum afacerea sa a eşuat, cum şi-a pierdut toate economiile, cam 50.000 de dolari, maşina, totul în zecele luni şi ce a învăţat din această experienţă.

    Tânărul a început afacerea acum 2-3 ani când avea 22 de ani, iar economiile sale de 50.000 de dolari proveneau din diferite contracte de marketing online.

    Cele mai mari greşeli semnalate de el şi învăţămintele trase:

    1. Nu-ţi propune să construieşti o companie uriaşă precum Facebook sau Instagram

    Cu cei 50.000 de dolari tânărul nu voia să construiască orice companie de tehnologie, ci una uriaşă, cu impact, precum Facebook, Instagram sau Airbnb. “Voiam să lucrez la ceva epic, cu milioane de utilizatori, o companie de top”.

    “Am învăţat că nu trebuie să alergi după “the next big thing”, ci să creşti compania treptat, fără să-ţi propui un obiectiv atât de ambiţios”.

    2. Alegerea partenerului

    Tânărul şi-a ales drept co-fondator colegul de cameră deoarece era un tip grozav, deşi nu avea experienţă în marketing, dezvoltare software sau design şi nici nu investea niciun ban, ci “era dornic să ajute”.

    După şase luni, timp în care compania nu începuse să meargă, prietenului lui s-a plictisit şi nu mai voia să muncească la startup. “Astfel mi-am pierdut co-fondatorul, dar şi un prieten. Dacă cauţi un partener de afaceri asigură-te că îl alegi pentru motivele corecte”.

    3. Începe

    “După ce am avut ideea am petrecut vreo 2 săptămâni alegând un nume, site, apoi alte 2 săptămâni pentru a face un logo şi pentru a înfiinţa compania”, mărturiseşte tânărul care adaugă că înainte de toate acestea este importantă alegerea echipei, clarificarea obiectivului.

    4. Stabileşte exact ce faci, ce construieşti

    “Pentru foarte mult timp m-am chinuit să le explic oamenilor în 1-2 propoziţii exact ceea ce face startup-ul”, spun el. “Dacă nu poţi descrie afacerea într-un mod simplu unui necunoscător atunci nu ai o idee clară despre ceea ce faci şi asta e o problemă mare”.

    5. Pentru cine faci ceea ce faci?

    Trebuie neapărat să ştii exact care este publicul ţintă şi cum să ajungi la el. “Publicul meu erau companiile, dar doar după opt luni mi-am dat seama cât de greu îmi era să ajung la el. Nu am luat în calcul cum să ajung la clienţi şi timpul/costurile pentru a ajunge la ei”, spune el/

    Aşadar trebuie să ştii exact cui i se adresează produsul, serviciul afacerii, după care poţi seta aşteptările, planurile şi bugetul.

    6. Vorbeşte cu clienţii, adună feedback, caută validare

    Clientul ideal trebuie să-ţi spună ce-i place la produs, ce nu-i place, ce ar trebui schimbat etc. “Am vorbit cu clientul ideal după ce începusem afacere de 8-9 luni şi cheltuisem deja majoritatea economiile pe dezvoltarea software-ului şi asta era o problemă”.

    7. Păstreză costurile mici

    “Plăteam echipa de dezvoltatori cu ora. Acum îmi dau seama cât de nebunesc este acest lucru! Stabileşte un salariu lunar şi stabileşte obiective concrete”. De asmenea, tânărul recomandă căutarea unui partener familiar cu tehnologia, eventual dezvoltator software care să lucreze la startup pentru un anumit procent din companie.

    8. Finanţare

    Nu conta pe finanţare pentru a aduce primii utilizatori. “Am trecut prin iad pentru a putea găsi finanţare care să aducă utilizatori pentru a demara proiectul”. Lecţia este că dacă nu ai fonduri disponibile sau o echipă pentru a demara proiectul atunci nu începe afacerea.

    “Mi-am pierdut toate economiile în 10 luni, mi-am vândut maşina, setul de crose de golf, mi-am pierdut prietenul şi nici cu sănătatea nu stăteam prea bine”, mărturiseşte el.

    A renunţat la afacere şi a portni un alt startup SaaS (Software as a service) cu câţiva prieteni şi au investit mai puţin de 1000 de dolari. “În trei luni deja trăiam din vânzări, iar afacerea a fost achiziţionată la şase luni după asta”. 

  • La 26 de ani, acesta este cel mai tânăr miliardar al lumii. Şi-a făcut singur averea muncind

    Collison, în vârstă de 26 de ani, este cu doar două luni mai tânăr decât Evan Spiegel, cofondatorul Snapchat. Averea lui Spiegel se ridică la 4,3 miliarde de dolari, în vreme ce averea lui Collison este de “doar” 1,1 miliarde.

    În noiembrie 2016, Stripe a obţinut o finanţare de 150 de milioane de dolari, compania ajungând astfel la o evaluare de 9,2 miliarde de dolari. “Tranzacţia l-a transformat pe Collison în cel mai tânăr miliardar care a pornit de la zero”, au scris cei de la Forbes.

    John Collison nu este la prima aventură antreprenorială: când era adolescent, el a fondat alături de fratele său o altă companie, Auctomatic, pe care a vândut-o în 2008 pentru 5 milioane de dolari.

    Stripe pune la dispoziţia companiilor un software ce le permite să accepte plăţi online, atât prin carduri de credit şi bitcoin, cât şi prin intermediul serviciilor de telefonie mobilă, cum ar fi Android Pay şi Apple Pay. Asta include, de asemenea, instrumente de protejare a securităţii datelor, de prevenire a fraudei, contabilitate şi facturare. Stripe a fost fondată în 2010, oferind instrumente de plată mobile pentru dezvoltatori, primii clienţi fiind micile companii de tehnologie din SUA. Ulterior, aceasta a devenit un concurent veritabil al metodelor consacrate de plăţi digitale, cum ar fi gigantul PayPal Holdings Inc.

  • Cum a reuşit această femeie să-şi crească afacerea de 100 de ori în doar 6 ani

    Răspândite pe tot teriroriul Statelor Unite ale Americii, magazinele reţelei constituie un veritabil fenomen: au crescut de peste 100 de ori în şase ani, sărind de la nivelul de 5 milioane de dolari în 2005 la peste 500 de milioane de dolari anul trecut. Marja de profit net s-a plasat la circa 23 de procente. Altfel spus, un câştig net de peste 100 de milioane de dolari.

    “De fapt, nu vând doar bijuterii, ci energia deţinută de aceste piese,” declară Brent Cleaveland, director executiv al Asociaţiei Vânzătorilor de Bijuterii şi Accesorii. Dovadă că Rafaelian lucrează cu un preot şi un şaman.

    Fiecare piesă vândută în magazinele de bijuterii Alex and Ani au câte o semnificaţie, un simbol, şi fac trimitere la energii pozitive dintr-o gamă extrem de largă.

    De fapt, acesta este şi secretul succesului ei; semnificaţiile şi marketingul bazat pe ideea energiilor pozitive “încapsulate” în bijuterii au propulsat-o pe antreprenoare la la producţia pe o linie de capacitate redusă, aflată în fabrica tatălui său, într-o afacere de mare succes, evaluată la 1,2 miliarde de dolari. Din acest “tort”, Carolyn Rafaelian deţine 80%.

    Arareori un CEO de asemenea calibru şi succes se dovedeşte a fi un spirit la fel de liber ca şi antreprenoarea americană care în luarea deciziilor se foloseşte de hărţi astrale. Ea a pus şi bazele unui nou cult – Creştinii armenii apostolici, şi a împrumutat diverse simboluri din mai multe religii şi tradiţii.

  • Cum a devenit Steve Jobs miliardar: geniu, vizionar sau “copil teribil” al tehnologiei

    Este aproape imposibil să vorbeşti despre Steve Jobs fără să strecori cuvinte precum geniu, vizionar sau legendă a lumii tehnologiei. Dar în spatele acestei măşti atent construite a stat de fapt un tiran cu o personalitate extrem de dificilă. Reputaţia mai puţin cunoscută a lui Steve Jobs a început să prindă contur încă din anii ’80, în primii ani ai Apple. Jeff Raskin pusese bazele Macintosh şi coordona acest proiect când i-a scris lui Mike Scott, preşedintele Apple, pentru a se plânge cu privire la Jobs, un “copil teribil” care părea să fie din ce în ce mai interesat de munca lui. L-a descris atunci drept cineva care acţionează fără să gândească, ia decizii de multe ori absurde fără să se consulte cu nimeni, nu se ţine de promisiuni, nu respectă obligaţii, nu vine de multe ori la întâlniri sau şedinţe şi este adesea iresponsabil. Şi pare să fi avut dreptate.

    Una dintre cele mai interesante povestiri ce ilustreaza caracterul lui Steve Jobs este cu legata de parcarea din fata companiei. Daca nu gasea rapid un loc pentru a-si parca masina atunci cand era grabit, Jobs mergea in fata sediului companiei si parca in locurile pentru handicapati, cateodata ocupand chiar doua locuri. Acest lucru a devenit cunoscut in cadrul companiei si de multe ori angajtii ii puneau biletele pe parbriz pe care scria “parcheaza in alta parte”. In plus, acestia au transformat simbolul mic al scaunului cu rotile care se gaseste pe indicatorul din fata locului de parcare intr-un Mercedes. Atitudinea inventiva a lui Steve Jobs in a gasi un loc de parcare este asemanatoare cu cea din business: pentru el regulile de baza nu se aplicau.

    In momentul in care ela a preluat conducerea Apple, in 1997, compania abia se mai tinea pe picioare; inainte de moartea lui Jobs, Apple avea un capital de 105 miliarde de dolari, plasandu-se in fata Dell si in spatele Intel

    Este greu de vazut cum aceste lucruri s-ar fi intamplat daca Apple s-ar fi conformat cu filozofiile standard de la Silicon Valley, spun analistii de pe piata, care considera ca Apple creaza produsele dupa niste tipare vechi: incuie usile si nu mai spune nimic pana produsul este perfect si gata pentru a putea fi lansat. “Si toate acestea se datoreaza lui Steve Jobs care era un manager foarte atent, din toate punctele de vedere” a spus Cordell Ratzlaff, un manager Apple. “Nu scapa niciun produs fara sa fie analizat cu minutiozitate de catre acesta, avea grija sa verifice tot, pana la nivelul pixelilor”.

    In ce priveste modul in care se comporta cu angajatii, Jobs era cunoscut ca fiind incapatanat si foarte dur. “Chiar si cel mai favorizat angajat putea sa ajunga sa primeasca o multime de reprosuri din partea lui”, a spus Edward Eigerman, un inginer din cadrul companiei, intr-un interviu realizat de Wired. “Mai mult decat in oricare alta parte unde am lucrat inainte aici imi era frica sa nu fiu concediat”, a completat acesta. Insa cu toate acestea angajatii lui Jobs i-au ramas devotati, probabil datorita farmecului sau personal. Andy Heartzfeld, cel care a creat originalul Macintosh OS, a spus ca Jobs l-a batut la cap cu o “staruinta mesianica”.

    Pe de alta parte, Cordell Ratzlaff, care a lucrat aproape de Jobs aproximativ 18 luni spunea ca Jobs are abilitatea de a scoate tot ce e mai bun din om. ” Am invatat o multime de lucruri de la el”, a adaugat acesta.

  • La 26 de ani, acesta este cel mai tânăr miliardar al lumii. Şi-a făcut singur averea muncind

    Collison, în vârstă de 26 de ani, este cu doar două luni mai tânăr decât Evan Spiegel, cofondatorul Snapchat. Averea lui Spiegel se ridică la 4,3 miliarde de dolari, în vreme ce averea lui Collison este de “doar” 1,1 miliarde.

    În noiembrie 2016, Stripe a obţinut o finanţare de 150 de milioane de dolari, compania ajungând astfel la o evaluare de 9,2 miliarde de dolari. “Tranzacţia l-a transformat pe Collison în cel mai tânăr miliardar care a pornit de la zero”, au scris cei de la Forbes.

    John Collison nu este la prima aventură antreprenorială: când era adolescent, el a fondat alături de fratele său o altă companie, Auctomatic, pe care a vândut-o în 2008 pentru 5 milioane de dolari.

    Stripe pune la dispoziţia companiilor un software ce le permite să accepte plăţi online, atât prin carduri de credit şi bitcoin, cât şi prin intermediul serviciilor de telefonie mobilă, cum ar fi Android Pay şi Apple Pay. Asta include, de asemenea, instrumente de protejare a securităţii datelor, de prevenire a fraudei, contabilitate şi facturare. Stripe a fost fondată în 2010, oferind instrumente de plată mobile pentru dezvoltatori, primii clienţi fiind micile companii de tehnologie din SUA. Ulterior, aceasta a devenit un concurent veritabil al metodelor consacrate de plăţi digitale, cum ar fi gigantul PayPal Holdings Inc.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 mai 2017

    COVER STORY:  Miza pe abonament

    Piaţa locală a abonamentelor de sănătate a depăşit anul trecut pragul de un milion de unităţi, la împlinirea a două decenii de la apariţia serviciului. Profitul rezultat din avântul acestor pachete de prevenţie s-a reflectat şi în reinvestiţii ale furnizorilor privaţi în sistemul naţional de sănătate. CEO-ul reţelei de sănătate Regina Maria explică de ce “furnizorii privaţi construiesc sistemul de sănătate din România” şi care sunt perspectivele acestui segment pe termen lung.

    INVESTIŢII: Marketing de ţară

    LIDERI: Strategul polonez de la Starbucks

    INDUSTRIE: Bordeaux nu este doar despre vinuri

    SPECIAL: Ce iese când David colaborează cu Goliat
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.