BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Tranzacţii emblematice

    „Nu am cum să mă retrag de la Allianz. Nu este cazul. Eu de la UniCredit nu m-am retras.În urmă cu zece ani mi-am făcut un calcul cu banca austriacă (UniCredit a cumpărat HVB/Banca Austria), am spus că nu vând totul atunci, dar vând cu o promisiune de cumpărare de la ei peste zece ani. După zece ani ne-am strâns mâinile şi fiecare a plecat pe drumul lui. La Allianz Ţiriac nu este cazul deoarece nici nu am vândut, nici nu am cumpărat, sunt al doilea acţionar cu 47-48% şi aşa rămâne”, spunea în vară Ion Ţiriac, după ce vânduse participaţia sa în cadrul UniCredit.

    Cu toate acestea, în noiembrie a ieşit din acţionariatul Metro Cash & Carry România, vânzând şi participaţia de 15%. Metro a fost primul comerciant străin care a investit în România, deschizând primul magazin în 1996, la Bucureşti, iar decizia de a investi este strâns legată de parteneriatul dintre grupul german şi Ion Ţiriac.

    Grupul UniCredit, care a preluat în iunie participaţia de 45% deţinută de Ion Ţiriac la UniCredit Ţiriac, era obligat, conform opţiunii de vânzare din 2005, să cumpere pachetul de acţiuni al fostului tenisman la un multiplu de 3,6-3,8 din activul net al băncii.

    Ţiriac Holdings are în continuare activităţi variate, în domeniul auto, imobiliare, leasing, aviaţie, energie, administrarea profesională şi managementul operaţional al imobilelor. Divizia auto a grupului, cu afaceri plasate în jurul a 200 de milioane de euro pe an, reuneşte mai multe afaceri, între care reţeaua de distribuţie şi service Ţiriac Auto, importatori, Ţiriac Auto Rulate.

    Ţiriac Imobiliare este un grup de companii care reuneşte proiecte rezidenţiale (precum Clubul Rezidenţial Stejarii), centre de afaceri şi showroom-uri, spaţii comerciale dar şi spaţii intravilane în întreaga ţară. Divizia financiară reuneşte Ţiriac Leasing, Premium Leasing şi Ţiriac Brokers, iar Ţiriac Air este un operator charter specializat în servicii VIP şi corporate, fiind singura companie aeriană privată din România care deţine un terminal business. Omul de afaceri mai deţine participaţii şi în cadrul firmei de asigurări Allianz Ţiriac (44%), dar şi alte pachete de acţiuni – 25% la Globe Ground Bcc şi 35% la Meteor Universal. De asemeni, este de notorietate colecţia de maşini a fostului tenisman, care reuneşte peste 150 de autoturisme.

  • Antreprenorul care a făcut 1 miliard de dolari publicând online reţete de gătit

    Numărul utilizatorilor companiei a crescut de 12 ori în ultimii 7 ani, iar veniturile au crescut anul trecut cu 80%, ajungând la suma de 65 de milioane de dolari, cu un profit de 19 milioane de dolari, potrivit Forbes.

    Akimitsu Sano A fondat Cookpad în 1997 apoi s-a listat la bursă în 2009. Site-ul a înregistrat un succes fulminant în ultimi ani, mai mult de jumătate dintre femeile cu vârstele cuprinse între 20-30 de ani vizitează site-ul. “Tinerii vor să gătească, însă nu ştiu cum pentru că nu au moştenit cunoştiinţele de la generaţiile anterioare”, a declarat Akimitsu Sano într-un interviu din 2008.
    Acţiunile companiei au crescut cu 20% numai în ultima lună, astfel cele 44% dintre acţiunile deţinute de Sano valorează acum 1 miliard de dolari.

    Despre Sano, 42 de ani, se ştiu puţine lucruri: a fost student al universităţii presitigioase japoneze Keio şi a început să lucreze la Cookpad imediat după absolvire. A renunţat la postul de CEO în 2012 pentru a se ocupa de achiziţii. A cumpărat Minnano Wedding, un site pentru recenzii ale localurilor destinate nunţilor şi Cucumbertown, o platformă americană de food-blogging.

    Analişti se aşteaptă ca veniturile Cookpad să ajungă la 112 milioane de dolari în 2015 şi să crească la 150 de milioane de dolari în 2016.

  • Povestea antreprenorului care conduce cel mai mare retailer online din România. Are peste 1.000 de angajaţi

    Iulian Stanciu conduce cel mai mare retailer online de pe piaţa locală. În anul 2014, Iulian Stanciu a fost declarat cel mai admirat CEO din România, potrivit catalogului “100 cei mai admiraţi CEO” editat de Business Magazin.

    Într-un top al celor mai importante evenimente în activitatea eMAG de anul trecut, Stanciu a menţioneat diversificarea pe orizontală şi lansarea a patru categorii noi (auto, home & deco, sport şi activităţi în aer liber, supermarket) precum şi lansarea unor campanii de marketing ca Revoluţia Preţurilor „pe care le-am impus rapid în calendarul de shopping al românilor, aşa cum am reuşit şi cu Black Friday“.

    eMAG are peste 1.000 de angajaţi, numărul lor ar putea creşte pe fondul extinderii activităţilor. În afara companiei Stanciu a investit împreună cu alţi doi antreprenori circa 3 milioane de euro pentru deschiderea Berăriei H, din parcul Herăstrău al Capitalei. Spaţiul este cea mai mare berărie din Europa de Sud-Est, având în jur de 3.000 de locuri şi 120 de angajaţi.

    Iulian Stanciu nu a fost implicat în afacerea eMAG chiar de la început, însă ploieşteanul Sebastian Ghiţă l-a atras pe Iulian Stanciu cu ideea de a se ocupa de activităţile de retail de calculatoare din Bucureşti. O afacere pornită de la zero cu bani foarte puţini şi dezvoltată de atunci în cel mai mare distribuitor de produse IT&C de pe piaţă.

    În 2012, fondul de investiţii sud-african Naspers a preluat 70% din acţiunile eMag, într-o tranzacţie estimată la 100 de milioane de euro. “Este un pas important pentru industria locală şi un semnal că jucătorii români pot fi atrăgători pentru investitorii internaţionali”, declara la momentul achiziţiei Iulian Stanciu, director general al eMag, care asigură în continuare managementul companiei şi păstrează o cincime din acţiunile acesteia.

    În luna octombrie, compania Network One Distribution (NOD), cel mai mare distribuitor de echipamente IT&C de pe piaţa locală, deţinut de antreprenorul Iulian Stanciu, a devenit acţionarul majoritar al producătorului local de biciclete Pegas şi are în plan investiţii care includ şi deschiderea unei fabrici.

    „Am preluat un pachet de 51,67% din acţiunile companiei Atelierele Pegas“, a declarat pentru ZF Andrei Militaru, director de dezvoltare în cadrul NOD – managerul care con­duce divizia de branduri proprii a firmei. Achiziţia este parte a strategiei de expansiune a acestei divizii, care include branduri precum Heinner (electrocasnice) sau Serioux (produse IT).

    În prima etapă, NOD va investi 3 mil. euro pentru dezvoltarea şi extinderea gamei de produse a Pegas, cu obiectivul ca peste trei ani vânzările să fie de 25.000 de unităţi pe an, de zece ori mai mari decât cele din 2015. După 2018, Pegas are în plan construcţia unei fabrici în România, bugetul estimat fiind de „minimum“ 5 mil. euro.

  • Mark Zuckerberg, devenit proaspăt tătic, a anunţat că o să-şi doneze o mare parte din avere

    CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, a anunţat că el şi soţia lui, Priscilla, îşi vor dona aproape toată averea, aproximativ 45 de miliarde de dolari, pentru îmbunătăţirea lumii pentru generaţiile viitoare, potrivit Associated Press.

    Priscilla Chan a născut o fetiţă de 3.4 kg săptămâna trecută, dar cuplul a împărtăşit această veste cu publicul abia azi dimineaţă prin intermediul unei postări pe, unde altfel, reţeaua de socializare, Facebook.

    “Priscilla şi cu mine suntem foarte fericiţi să îi urăm bun venit fiicei noastre, Max, în această lume. Este o lume în care generaţia noastră poate contribui la progresul potenţialului uman şi la promovarea egalităţii”, a spus Mark Zuckerberg, precizând că acest lucru se poate realiza printr-o serie de acţiuni, precum vindecarea bolilor, învăţământul personalizat, producerea de energie din surse regenerabile, conectarea oamenilor, construirea unor comunităţi puternice, reducerea sărăciei, asigurarea de drepturi egale şi înţelegerea între naţiuni.

    El a mai spus că Facebook şi-a luat angajamentul de a ajuta la crearea acestei lumi pentru toţi copiii. “Vom da 99% din acţiunile noastre la Facebook – a căror valoare se ridică în prezent la aproximativ 45 de miliarde de dolari – pentru ca în timpul vieţii noastre şi împreună cu mulţi alţii să îmbunătăţim această lume pentru generaţia viitoare”.

    Pentru a realiza acest lucru, cei doi plănuiesc să lanseze iniţiativa Chan Zuckerberg, prin intermediul căruia îşi vor putea atinge scopul.

    Mark Zuckerberg este în prezent unul dintre cei mai tineri şi de succes oameni de afaceri din lume, având o avere estimată de Forbes la 46,8 miliarde de dolari.

    Facebook este cea mai mare reţea de socializare din lume, având 1,49 de miliarde de utilizatori activi în fiecare lună.

  • Guvernul francez vrea să îşi reducă participaţia la Renault la 15%

    Decizia Guvernului din acest an de creştere a participaţiei la Renault la aproape 20% a provocat tensiuni în board-urile ambelor companii, întrucât a schimbat sistemul de acţionariat încrucişat care stătea la baza alianţei, relatează MarketWatch.

    Prin achiziţia de acţiuni, Guvernul a dorit să se asigure de aplicarea unei noi legi franceze care a dublat drepturile de vot ale statului şi ale altor investitori pe termen lung în cadrul Renault.

    “Guvernul a dorit să prevină luarea unor decizii fără consimţământul său”, a explicat Macron la postul de radio Europe1.

    El a adăugat că autorităţile de la Paris vor să vândă participaţia de 5% cumpărată în acest an de îndată ce preţul acţiunilor va preveni ca statul să nu piardă bani din operaţiune.

    Renault şi Nissan se află într-un parteneriat tehnologic şi de capital din 1999, alianţa fiind una dintre cele mai îndelungate din industria auto.

    Grupul francez deţine o participaţie de 43,4% la compania japoneză, în timp ce Nissan deţine 15% din acţiunile Renault.

    Potrivit legislaţiei franceze, Nissan nu are drepturi de vot la Renault.

    În urma creştere participaţiei Guvernului francez la Renault, mai mulţi membri în board-ul grupului şi Carlos Ghosn, directorul general al ambelor companii, au cerut schimbarea sistemului de acţionariat încrucişat, pentru a menţine balanţa de putere în alianţă.

    Mai mulţi oficiali francezi, inclusiv premierul Manuel Valls, se opun modificării structurii de guvernanţă.

    În timpul interviului la radio, Macron a spus că vrea ca alianţa să rămână aşa cum este. El a arătat că Guvernul rancez deţinea 40% din acţiunile Renault, atunci când a fost formată alianţa.

  • Şapte obiceiuri ale antreprenorilor de succes

    Nu devi milionar din întâmplare. Oamenii de afaceri muncesc ani de zile pentru a atinge asemenea sume. Mulţi cred că au noroc, dar antreprenorii milionari muncesc mult şi au obiceiuri productive. Câteva dintre acestea sunt descrise mai jos, potrivit Entrepreneur

    1. Se trezesc dimineaţa devreme.

    Antreprenorii de succes se trezesc de dimineaţă, Peter Shankman, fondator HARO şi The Geek Factory, numărându-se printre aceştia. Shankman se trezeşte la 4.30 dimineaţa în fiecare zi pentru antremanent, înainte de networking şi mailuri, iar în acest timp competitorii lui nici măcar nu au luat prima gură de cafea.

    2. Învaţă constant

    Este important să se menţină la curent cu tot ce se întâmplă în industriile în care activează, dar la fel de important este şi îmbogăţirea cunoştiinţelor, extinderea viziuni asupra lumii înconjurătoare. Russel Sarder, şeful NetCom LEarning, îşi face timp pentru a citi în fiecare zi, în jur de două ore pe zi.

    3. Creează un buget şi îl respectă

    Pentru antreprenori este important să-şi facă un buget pe care să-l respecte. Autorii cărţii “The Millionaire Next Door”, Thomas Stanley şi William Danko, au descoperit că milionarii tind să-şi păstreze comportamentul de consum. Indiferent cât de bogaţi devin, ei nu-şi schimbă comportamentul, un element cheie pentru menţinerea averii.

    4. Lucrează mult

    Antreprenorii lucrează mult şi nu cred în scurtături. Gary Vaynerchuk nu crede în venitul pasiv şi spune că nimeni nu se îmbogăţeşte fără să muncească.

    5. Au obiective clare

    Antreprenorii milionari ştiu pentru ce lucrează, care este următorul obiectiv. Ei ştiu ce o să facă în următoarele patru săptămâni, în următoarele luni şi chiar în următorii cinci ani. Este important ca antreprenorii să-şi scrie obiectivele pe hârtie şi modalităţile prin care vor să atingă aceste obiective.

    6. Nu le este frică de eşec

    Antreprenorilor de succes nu le este frică de eşec, nu le este frică să iasă din zona de confort şi să-şi asume noi riscuri. Eşecul este doar un proces de învăţare, nu o sentinţă finală asupra acţiunilor lor.

    7. Nu uită să se relaxeze

    Este importantă o pauză din când în când. În aceste pauze de relaxare apar idei noi, creative, soluţii pentru problemele cu care se confruntă.

  • Şapte obiceiuri ale antreprenorilor de succes

    Nu devi milionar din întâmplare. Oamenii de afaceri muncesc ani de zile pentru a atinge asemenea sume. Mulţi cred că au noroc, dar antreprenorii milionari muncesc mult şi au obiceiuri productive. Câteva dintre acestea sunt descrise mai jos, potrivit Entrepreneur

    1. Se trezesc dimineaţa devreme.

    Antreprenorii de succes se trezesc de dimineaţă, Peter Shankman, fondator HARO şi The Geek Factory, numărându-se printre aceştia. Shankman se trezeşte la 4.30 dimineaţa în fiecare zi pentru antremanent, înainte de networking şi mailuri, iar în acest timp competitorii lui nici măcar nu au luat prima gură de cafea.

    2. Învaţă constant

    Este important să se menţină la curent cu tot ce se întâmplă în industriile în care activează, dar la fel de important este şi îmbogăţirea cunoştiinţelor, extinderea viziuni asupra lumii înconjurătoare. Russel Sarder, şeful NetCom LEarning, îşi face timp pentru a citi în fiecare zi, în jur de două ore pe zi.

    3. Creează un buget şi îl respectă

    Pentru antreprenori este important să-şi facă un buget pe care să-l respecte. Autorii cărţii “The Millionaire Next Door”, Thomas Stanley şi William Danko, au descoperit că milionarii tind să-şi păstreze comportamentul de consum. Indiferent cât de bogaţi devin, ei nu-şi schimbă comportamentul, un element cheie pentru menţinerea averii.

    4. Lucrează mult

    Antreprenorii lucrează mult şi nu cred în scurtături. Gary Vaynerchuk nu crede în venitul pasiv şi spune că nimeni nu se îmbogăţeşte fără să muncească.

    5. Au obiective clare

    Antreprenorii milionari ştiu pentru ce lucrează, care este următorul obiectiv. Ei ştiu ce o să facă în următoarele patru săptămâni, în următoarele luni şi chiar în următorii cinci ani. Este important ca antreprenorii să-şi scrie obiectivele pe hârtie şi modalităţile prin care vor să atingă aceste obiective.

    6. Nu le este frică de eşec

    Antreprenorilor de succes nu le este frică de eşec, nu le este frică să iasă din zona de confort şi să-şi asume noi riscuri. Eşecul este doar un proces de învăţare, nu o sentinţă finală asupra acţiunilor lor.

    7. Nu uită să se relaxeze

    Este importantă o pauză din când în când. În aceste pauze de relaxare apar idei noi, creative, soluţii pentru problemele cu care se confruntă.

  • Cu o experienţă de peste 13 ani, Mădălina Rachieru coordonează activitatea de Pieţe de Capital a biroului Clifford Chance Badea

    Cu o experienţă de peste 13 ani, Mădălina Rachieru coordonează activitatea de Pieţe de Capital a biroului Clifford Chance Badea. Ea a fost promovată recent, alăturându-se celor doi parteneri care coordonează activitatea de la Bucureşti – Daniel Badea, managing partner, şi Nadia Badea. „Mă aflu, în acest moment, faţă în faţă cu cea mai mare provocare din cariera mea. Statutul de partener global al uneia dintre cele mai importante firme de avocatură din lume implică un grad enorm de responsabilitate.“ 

    Absolventă a Facultăţii de Drept Bucureşti (2002), Mădălina Rachieru este membru în Baroul Bucureşti din 2003. A acumulat experienţă în special în tranzacţii de piaţă de capital, atât pe piaţa locală cât şi pe pieţele internaţionale, precum şi în domeniul financiar-bancar. De-a lungul anilor, a consiliat instituţii financiare, bănci de investiţii şi companii locale şi internaţionale.

    Expertiza sa include toate aspectele legate de oferte publice iniţiale de acţiuni (IPO-uri), oferte secundare de acţiuni (SPO-uri), oferte de obligaţiuni domestice, oferte de euroobligaţiuni corporatiste şi suverane, programe de emisiune continuă de obligaţiuni (programe EMTN), emisiuni de certificate de depozit global (GDR-uri), securitizări de creanţe, fiind implicată în aproape toate tranzacţiile majore de piaţă de capital din România în ultimii 10 ani.

    Face parte din echipa Clifford Chance Badea încă de la înfiinţarea firmei, în 2002. În 2007, Mădălina Rachieru a fost detaşată pentru şase luni în cadrul grupului de pieţe de capital al biroului Clifford Chance din Londra. A fost promovată la poziţia de counsel în 2008

  • Micile bucurii dintr-un an prost: băncile au fost în acest an vedetele bursei

    Bursa de la Bucureşti a avut o evoluţie plată în acest an, cu indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, raportând un minus de 1%. Indicele BET-NG, care reuneşte companiile din energie, s-a corectat cu minus 11%, în timp ce bătrânele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, reunite în indicele BET-FI, au scăzut cu circa 1%. Distribuţia de dividende către acţionari, în unele cazuri mai consistente decât în anii trecuţi, le-a adus SIF-urilor bunăvoinţa investitorilor.

    Deşi 2015 se prefigurează ca fiind cel mai prost an din 2011 încoace, investitorii se pot bucura că nu a fost mai rău. Bursa din Varşovia, de exemplu, s-a corectat cu 8%, iar bursa de la Sofia s-a ieftinit cu peste 15% în acest an. Nici bursele mature nu au evoluat prea bine: indicele bursei american Dow Jones are un minus de 3,3%, iar bursa germană a fost prinsă de furtuna Dieselgate şi are un modest plus de 3,5%. Însă bursele mature au recucerit nivelurile de dinainte de criză, lucru cu care bursa de la Bucureşti nu se poate mândri încă. Indicele BET se tranzacţionează în prezent la circa 7.000 de puncte, sub maximul istoric de 10.000 de puncte atins în vara anului 2007.

    În luna aprilie, cea mai bună lună din acest an (plus de 6,6% pentru bursă), indicele BET a recucerit nivelul de 7.400 de puncte, nemaiatins de la prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers în toamna anului 2008. Însă nivelul nu a fost menţinut şi din cauza turbulenţelor de pe pieţele externe: teama de un Grexit, prăbuşirea bursei chineze şi incertitudinile privind o potenţială creştere a dobânzii de referinţă de către Fed (Banca Centrală a SUA), prima astfel de operaţiune din ultimul deceniu.

    La extrema opusă s-a situat luna august, când bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit cu 8%, trasă în jos de turbulenţele cauzate pe pieţele financiare de prăbuşirea bursei chineze.

    Privind însă în detaliu, o serie de acţiuni s-au desprins de pluton şi au adus investitorilor randamente ridicate, care au ajuns şi la 25% cum a fost cazul titlurilor Banca Transilvania (simbol bursier TLV) sau chiar la 160% în cazul acţiunilor mai puţin lichide, cum este cazul titlurilor producătorului de materiale de construcţii Teraplast Bistriţa (simbol bursier TRP). Luând în calcul dividendele plătite de companii, randamentele totale ajung şi la 77% în acest an.

    Acţiunile producătorului de utilaje Comelf Bistriţa (CMF) şi cele ale Conpet Ploieşti (COTE) au adus investitorilor cele mai mari randamente totale (evoluţie acţiuni plus dividende). La Comelf, acţiunile au câştigat 70% în acest an, randament care se adaugă la un câştig din dividende de 7%. În cazul Conpet, acţiunile au accelerat cu 30%; alături de cele 8 procente din randamentul dividendului, rezultă un randament total de 38%.

    La Romgaz însă, scăderea acţiunilor „a mâncat“ tot câştigul din dividende. Acţiunile Romgaz s-au corectat cu 14% în acest an, iar dividendele au adus un câştig de 10%.

    La Transgaz, investitorii care au încasat dividendele au avut rezultate mai bune decât cei care au mizat exclusiv pe aprecierea acţiunilor în acest an.

    Companiile listate la bursa din Bucureşti au recompensat investitorii cu dividende ridicate în acest an. Cele mai mari randamente ale dividendelor au urcat şi la 12% la companiile mai puţin lichide precum producătorul de confecţii Conted Dorohoi (CNTE), iar, pentru companiile mari, maximele au fost de 10% cum a fost cazul Transelectrica şi Romgaz. (Randamentul dividendului măsoară cât cash primeşte un investitor pentru fiecare leu investit într-o acţiune. Acest indicator este folosit luând valoarea brută a dividendului, însă investitorul încasează dividendul net, după ce i-a fost reţinut impozitul de 16%.)

    Aşteptările investitorilor sunt ca acest indicator să fie peste nivelul dobânzii bancare, având în vedere că investiţia în acţiuni implică asumarea unui risc ridicat.

  • Micile bucurii dintr-un an prost: băncile au fost în acest an vedetele bursei

    Bursa de la Bucureşti a avut o evoluţie plată în acest an, cu indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, raportând un minus de 1%. Indicele BET-NG, care reuneşte companiile din energie, s-a corectat cu minus 11%, în timp ce bătrânele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, reunite în indicele BET-FI, au scăzut cu circa 1%. Distribuţia de dividende către acţionari, în unele cazuri mai consistente decât în anii trecuţi, le-a adus SIF-urilor bunăvoinţa investitorilor.

    Deşi 2015 se prefigurează ca fiind cel mai prost an din 2011 încoace, investitorii se pot bucura că nu a fost mai rău. Bursa din Varşovia, de exemplu, s-a corectat cu 8%, iar bursa de la Sofia s-a ieftinit cu peste 15% în acest an. Nici bursele mature nu au evoluat prea bine: indicele bursei american Dow Jones are un minus de 3,3%, iar bursa germană a fost prinsă de furtuna Dieselgate şi are un modest plus de 3,5%. Însă bursele mature au recucerit nivelurile de dinainte de criză, lucru cu care bursa de la Bucureşti nu se poate mândri încă. Indicele BET se tranzacţionează în prezent la circa 7.000 de puncte, sub maximul istoric de 10.000 de puncte atins în vara anului 2007.

    În luna aprilie, cea mai bună lună din acest an (plus de 6,6% pentru bursă), indicele BET a recucerit nivelul de 7.400 de puncte, nemaiatins de la prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers în toamna anului 2008. Însă nivelul nu a fost menţinut şi din cauza turbulenţelor de pe pieţele externe: teama de un Grexit, prăbuşirea bursei chineze şi incertitudinile privind o potenţială creştere a dobânzii de referinţă de către Fed (Banca Centrală a SUA), prima astfel de operaţiune din ultimul deceniu.

    La extrema opusă s-a situat luna august, când bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit cu 8%, trasă în jos de turbulenţele cauzate pe pieţele financiare de prăbuşirea bursei chineze.

    Privind însă în detaliu, o serie de acţiuni s-au desprins de pluton şi au adus investitorilor randamente ridicate, care au ajuns şi la 25% cum a fost cazul titlurilor Banca Transilvania (simbol bursier TLV) sau chiar la 160% în cazul acţiunilor mai puţin lichide, cum este cazul titlurilor producătorului de materiale de construcţii Teraplast Bistriţa (simbol bursier TRP). Luând în calcul dividendele plătite de companii, randamentele totale ajung şi la 77% în acest an.

    Acţiunile producătorului de utilaje Comelf Bistriţa (CMF) şi cele ale Conpet Ploieşti (COTE) au adus investitorilor cele mai mari randamente totale (evoluţie acţiuni plus dividende). La Comelf, acţiunile au câştigat 70% în acest an, randament care se adaugă la un câştig din dividende de 7%. În cazul Conpet, acţiunile au accelerat cu 30%; alături de cele 8 procente din randamentul dividendului, rezultă un randament total de 38%.

    La Romgaz însă, scăderea acţiunilor „a mâncat“ tot câştigul din dividende. Acţiunile Romgaz s-au corectat cu 14% în acest an, iar dividendele au adus un câştig de 10%.

    La Transgaz, investitorii care au încasat dividendele au avut rezultate mai bune decât cei care au mizat exclusiv pe aprecierea acţiunilor în acest an.

    Companiile listate la bursa din Bucureşti au recompensat investitorii cu dividende ridicate în acest an. Cele mai mari randamente ale dividendelor au urcat şi la 12% la companiile mai puţin lichide precum producătorul de confecţii Conted Dorohoi (CNTE), iar, pentru companiile mari, maximele au fost de 10% cum a fost cazul Transelectrica şi Romgaz. (Randamentul dividendului măsoară cât cash primeşte un investitor pentru fiecare leu investit într-o acţiune. Acest indicator este folosit luând valoarea brută a dividendului, însă investitorul încasează dividendul net, după ce i-a fost reţinut impozitul de 16%.)

    Aşteptările investitorilor sunt ca acest indicator să fie peste nivelul dobânzii bancare, având în vedere că investiţia în acţiuni implică asumarea unui risc ridicat.