“Sancţiunile ca instrument de politică externă au o eficienţă redusă şi nu au adus niciodată rezultatele aşteptate“, a declarat Putin cu ocazia summitului Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), desfăşurat la Duşanbe.
“Dacă privim problema în integralitate, este mai degrabă pozitivă decât negativă“, a spus Putin.
Noi sancţiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei au intrat în vigoare vineri.
“Erau dovezi că aceste rachete sunt în zonă cu mai multe săptămâni înainte”, a declarat sir Tim Clark. “Emirates nu ştia despre acest lucru şi cred că nici alţii nu ştiau”, a adăugat el. “Dacă am fi ştiut, probabil că am fi reacţionat astfel încât am fi evitat complet spaţiul aerian ucrainean, probabil la nivel de industrie”, a declarat el, citat de BBC News Online.
Clark a precizat însă că unele companii este posibil să fi ştiut, dar nu au împărtăşit informaţia. Sir Tim a adăugat că toate companiile aeriene ar fi evitat zona periculoasă dacă ar fi ştiut acest lucru.
“Suntem îngrijoraţi că această informaţie ar fi fost deţinută de unele companii … şi ar fi trebuit transmisă … cel puţin industriei, organizaţiei care reglementează industria. Înţelegem acum că unele companii ştiau de acest lucru şi luaseră deja măsuri pentru a evita zona”, a adăugat el.
Potrivit informaţiilor de la acest moment, zborul MH17 al Malaysia Airlines ar fi fost doborât de o rachetă la 17 iunie, provocând moartea tuturor celor 298 de persoane aflate la bord.
Avioanele au primit permisiunea de a survola zona atât timp cât menţin o altitudine ridicată, iar un raport publicat la începutul săptămânii subliniază că alte trei avioane de pasageri survolau aceeaşi zonă în acelaşi timp cu avionul malaysian.
În prezent, îi revine fiecărei companii aeriene să decidă dacă survolează o zonă de război, pe baza informaţiilor de la controlorii de trafic aerian şi de la propriile guverne. Companiile nu sunt obligate să facă schimb de informaţii.
Foştii ambasadori consideră că criza ucraineană a început în 2008, când NATO a decis să “seducă Ucraina, o ţară aflată la frontiera cu Rusia şi profund divizată, propunându-i statutul de membru al Alianţei”. În opinia diplomatului american Jack Matlock, SUA “nu ar rămâne cu braţele încrucişate dacă China ar începe să formeze o alianţă militară cu Mexicul şi Canada”, ci s-ar opune prin toate mijloacele.
Britanicul Tony Brenton consideră la rândul său că Occidentul nu a luat Rusia în serios în ultimii 20 de ani şi de aceea nu a reflectat înainte de a se lansa în regiunea cea mai sensibilă din “curtea” Moscovei. În opinia sa, “atunci când preşedintele american Barack Obama evocă criza ucraineană, el vrea să fie pe placul Congresului”. UE “ajunge la un acord privind o linie comună şi abia după aceea se întreabă dacă decizia este justă”.
Aceste circumstanţe complică serios dialogul privind Ucraina, iar noile sancţiuni, contraproductive, ar putea conduce la suspendarea cooperării cu Moscova timp de câteva decenii, estimează diplomaţii. Jack Matlock consideră că Occidentul nu ar trebui să participe la dialogul dintre Moscova şi Kiev, deoarece “este o ceartă familială, iar situaţia actuală nu priveşte părţile terţe”. Brenton este de aceeaşi părere. “Tot ce poate face Europa este să prelungească agonia şi sărăcirea Ucrainei”, explică acesta.
Cei doi foşti ambasadori sunt convinşi că sancţiunile nu vor avea nici un impact asupra poziţiei ruse. “Dacă Occidentul vrea cu adevărat să stopeze criza ucraineană, trebuie să fie conştient de obiectivele fixate de Rusia. Din contră, obiectivul sancţiunilor actuale pare să fie exacerbarea situaţiei”.
Rusia vrea “în primul rând neutralitatea Ucrainei, care nu trebuie în nici un caz să adere la NATO. În al doilea rând, un nivel de autonomie, acceptat de toate părţile, pentru regiunile din estul Ucrainei”, afirmă diplomaţii.
“Cine vrea să împiedice războiul trebuie să pună în locul lui o acţiune politică menită să împiedice activitatea militară”, pledează liderul social-democrat într-un interviu pentru cotidianul Kronen Zeitung. El vrea să se întâlnească în mod succesiv cu preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin
Această iniţiativă, a unei ţări din cadrul Uniunii Europene (UE) a cărei economii este orientată către Europa de Est, apare în contextul în care împotriva Rusiei sunt lansate noi sancţiuni europene şi americane.
Werner Faymann urmează să efectueze o vizită la Roma, joi, pe 18 septembrie, când se va întâlni cu Federica Mogherini, viitoarea şefă a diplomaţiei europene, cu care vrea să-şi coordoneze misiunea de bune oficii, a precizat Cancelaria austriacă. Apoi va merge la Kiev, în următoarele trei săptămâni, şi va discuta la telefon cu Putin.
“Aceste discuţii este necesar să aibă loc cât mai rapid posibil şi să fie apropiate în timp unele de altele, astfel încât să înlănţuie o evoluţie”, declară Faymann pentru Kronen Zeitung.
“Economia”, adaugă el, “va putea funcţiona din nou bine doar dacă politicienii vor avea din nou parte de pace în Ucraina şi Rusia”.
Guvernul austriac, afişându-şi solidaritatea faţă de politica de sancţionare a Rusiei, revendică frecvent menţinerea unui dialog direct cu Kremlinul.
Într-o vizită a lui Putin la Viena, în iunie, preşedintele Heinz Fischer a semnat participarea ţării sale la South Stream, proiectul unui gazoduct căruia Bruxelles-ul i se opune şi care urmează să lege Rusia de sudul UE via Marea Neagră, ocolind Ucraina.
După Polonia şi Slovacia, Austria a anunţat joi o diminuare bruscă, cu 15%, a livrărilor de gaze naturale ruseşti.
“Crimeea va reveni la noi, nu neapărat prin mijloace militare”, a declarat preşedintele într-o conferinţă la Kiev, descriind pierderea acestei peninsule ucrainene ca o “problemă importantă”.
Petro Poroşenko a anunţat miercuri că va supune Parlamentului un proiect de lege care să garanteze mai multă autonomie estului separatist prorus, dar a precizat că această regiune va rămâne în cadrul ţării.
Situaţia din estul Ucrainei s-a “schimbat radical” de la intrarea în vigoare a armistiţiului vineri, şi-a exprimat satisfacţia preşedintele. “Înainte de anunţarea armistiţiului, Ucraina pierdea zilnic zeci de vieţi de eroi”, a declarat şeful statului, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de miniştri.
Dar “Ucraina nu a făcut nicio concesie asupra integrităţii sale teritoriale”, a subliniat el, făcând aluzie la semnarea vineri, la Minsk, a unui “protocol” de armistiţiu cu rebelii proruşi, pentru a pune capăt celor cinci luni de conflict, în condiţiile în care rebelii îşi reclamă “independenţa”.
“Nu poate fi vorba despre o federalizare sau vreo separare (a regiunilor din est). Legea privind o administraţie autonomă temporară pentru districtele Doneţk şi Lugansk (două fiefuri ale rebelilor) prevede un statut care menţine aceste regiuni în Ucraina”, a afirmat el.
Autorităţile de la Kiev şi rebelii proruşi au semnat, vineri, un armistiţiu, însoţit de un acord de retragere a trupelor şi un schimb de prizonieri, la finalul unei reuniuni la Minsk, capitala Belarusului, însă viitorul statut al republicilor proclamate unilateral de insurgenţi la Doneţk şi Lugansk nu a fost discutat.
Ei cer ecologilor să estimeze posibilele pagube care ar putea fi produse asupra florei şi faunei în urma acestei construcţii iniţiate de Ucraina, relatează ziarul Izvestia în ediţia de vineri, citat RIA Novoosti.
Publicaţia menţionează că frontiera dintre Rusia şi Ucraina are o lungime de aproximativ 2.300 mii de kilometri.
“Nu se ştie în ce mod va fi realizată această construcţie enormă şi ce pagube ar putea produce mediului”, scrie Izvestia.
Potrivit deputatului Mihail Degtiariov, zidul ar putea afecta rezervaţia naturală Brianski Les, situată în apropriere de frontieră.
Kievul a anunţat săptămâna trecută că începe construirea unui zid la graniţa cu Rusia, pentru a garanta mai multă securitate cetăţenilor din Ucraina.
“Lansăm operaţiunea Zidul, care are în vedere construirea unui zid real la graniţa dintre Ucraina şi Federaţia Rusă”, a anunţat premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, în contextul tensiunilor dintre Kiev şi Moscova.
Preşedintele a anunţat într-o conferinţă de presă, susţinută la Kiev şi consacrată strategiei proeuropene a Ucrainei, că ratificarea acestui acord politic şi comercial va reprezenta “un moment istoric” pentru ţara sa.
El a mai declarat vineri că speră să obţină pentru ţara sa “un statut special” la NATO în cursul vizitei pe care o efectuează săptămâna viitoare în Statele Unite.
“În câteva zile merg în Statele Unite, unde avem o întâlnire foarte importantă cu Congresul şi preşedintele american (…). Sperăm,de asemenea, într-un viitor apropiat, un statut special de membru non-NATO al Alianţei”, a declarat el într-o conferinţă de presă susţinută la Kiev.
Ele prevăd, de asemenea, măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina.
Sancţiunile blochează atât finanţarea datoriei a trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a gazprom – Gazprom Neft, cât şi a trei din sectorul Apărării, OPK, Oboronprom, United Aircraft Corporation şi Uralvagonzavod.
Sunt vizate, de asemenea, nouă întreprinderi care produc bunuri cu dublă întrebuinţare – civilă şi militară -, cu care europenii au interdicţia să facă comerţ.
Pe lista de 24 de ruşi şi ucraineni vizaţi de blocarea averilor şi interdicţia de a călători în UE figurează Serghei Şoigu, prezentat ca un apropiat al lui Vladimir Putin, vicepreşedintele rus Iuri Vorobiov şi o serie de vicepreşedinţi ai Dumei de Stat (Camra inferioară a Parlamentului rus), şi anume Vladimir Vasiliev, Ivan Melnikov şi Igor Lebedev.
Consiliul European a precizat că 24 de personalităţi, “între care noii lideri din Donbas, membrii Guvernului din Crimeea, precum şi decidenţi şi oligarhi ruşi”, vor fi adăugate vineri pe lista sa cu persoanele şi entităţile vizate de noile sancţiuni.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko anunţa miercuri că majoritatea trupelor ruse a părăsit Ucraina. “Conform ultimelor informaţii pe care le-am primit de la serviciile noastre de informaţii, 70 la sută dintre forţele ruse au fost retrase”, a declarat preşedintele în Consiliul de miniştri, conform site-ului Preşedinţiei.
“Noi nu avem informaţii în acest sens”, a subliniat sursa din cadrul NATO.
Autorităţile de la Kiev şi rebelii proruşi au semnat, vineri, un armistiţiu, însoţit de un acord de retragere a trupelor şi un schimb de prizonieri, la finalul unei reuniuni la Minsk, capitala Belarusului, însă viitorul statut al republicilor proclamate unilateral de insurgenţi la Doneţk şi Lugansk nu a fost discutat.
Estul Ucrainei se află momentan într-un armistiţiu şubred, dar ştiri despre civili şi militari morţi contiuă să apară. Dacă această nouă hartă este corectă, atunci discuţia s-ar putea muta asupra oraşului Mariupol, vizat de o posibilă ocupare de către separatişti, informează Business Insider.
Harta a fost făcută publică de către Centrul de Informare şi Analiză al Consiliului de siguranţă şi apărare din Ucraina, pe site-ul mediarnbo.org.
“Consiliul de securitate al Ucrainei recunoaşte în sfârşit că rebelii au preluat controlul asupra zonei de graniţă până spre Marea Azov”, potrivit jurnalistuluo Alec Luhn, care a analizat harta.
Rusia are în continuare 1.000 de soldaţi în Ucraine, potrivit NATO. Orice atac în Mariupol ar duce conflictul într-o fază şi mai periculoasă. Odată ce controlul separatist ar fi instaurat în Mariupol, Rusia ar obţine o legătură strategică între un Doneţk controlat de rebeli în nord, Marea Azov în sud şi drumul terestru spre Crimeea, anexată de Rusia în martie, mai comentează Business Insider.
Noi sancţiuni economice împotriva Rusiei sunt foarte aproape de a deveni realitate. Potrivit unor surse europene, statele membre UE au ajuns joi la un acord pentru ca noile sancţiuni economice împotriva Rusiei să intre în vigoare de vineri.