Va intrebati cum arata si ce poate sa aiba un ceas care costa 25
de milioane de dolari? De exemplu, un ceas de la firma Chopard,
este decorat cu trei diamante in forma de inima, de 38 de karate,
iar bratara ceasului e acoperita alternativ cu diamante albe si
galbene.
In schimb, un ceas de mai bine de sase ori mai ieftin, adica
unul de 4 milioane de dolari, marca Patek Philippe, afiseaza ora
exacta in 42 de orase de pe glob. Bijuteria a fost vanduta unui
miliardar asiatic care nu a vrut sa isi dezvaluie identitatea.
“Sa concepem un sistem centralizat pentru tot ce inseamna
administratie centrala, inclusiv un punct de comanda de
achizitionare a hartiei si alte astfel de produse, sa nu mai
cumpere fiecare minister si agentie in mod separat”, a spus Boc, la
prezentarea raportului Consiliului Concurentei.
Hotararea a fost luata in cadrul unui comitet care cuprinde
reprezentanti ai Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism, ai
Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc si ai Asociatiei
Nationale a Turismului Rural si Ecologic. “Membrii comitetului de
urgenta au convenit sa puna la dispozitia turistilor straini aflati
in Romania, pana la rezolvarea problemelor de transport spre tarile
de origine, oferte de cazare cu reduceri de 50% in orasele din tara
noastra cu aeroporturi internationale, precum si informatii despre
cursele operate de SNCFR si de principalii operatori romani de
transport rutier de persoane in Europa”, se arata intr-un comunicat
al ministerului.
Segmentul SUV – urilor detine acum 8% din vanzarile de masini
din piata locala, dar acest lucru se va modifica odata ce va fi
lansat Duster, acesta va creste in continuare, spunea aseara
Fabrice Cambolive, directorul comercial Dacia, fericit ca in mai
putin de zece ore, numarul de comenzi pentru Duster crescuse de la
600 la peste 800, in prima zi a campaniei pentru off-roaderul
Dacia. Jacques Chauvet, presedintele Automobile Dacia se asteapta
la cel putin 1.000 de noi comenzi in acest weekend, pe masura ce
potentialii clienti vor lua contact cu masina.
In Franta, in primul weekend de “porti deschise” s-au incasat
4.000 de comenzi, iar ceva asemanator se asteapta din partea
Germaniei. La fel ca si Sandero, Duster a dus la un nou boom al
productiei de la Mioveni, cadenta crescand la 1.366 de masini pe
zi, la un nou maxim istoric in conditiile in care piata europeana
este afectata acum de lipsa unui program de casare.
Conceptul adoptat de Dacia s-a modificat in cazul lui Duster.
Desi principiile de baza invocate de management au ramas aceleasi,
legate de pret, spatiu si de cat este dispus clientul sa plateasca,
conceptul Duster s-a schimbat. Oricat insistau oficialii Renault sa
explice ca sisteme precum ESP – programul de control al
stabilitatii, devenit standard pentru aproape toate masinile
vandute in Vest – nu sunt atat de cerute de publicul tinta, acum
Duster nu vine doar cu ESP, ci si cu alte sisteme de siguranta
activa. Iar argumentul legat de pret este tot mai mult inlocuit
acum de “raportul pret-spatiu”. De aceea, si cifrele spun alta
poveste – din cei 800 de clienti care si-au comandat un Duster, 90%
au optat pentru versiunea de top, cu aer conditionat, 60% pentru
diesel, 40% pentru ESP si pachetul optic si mai mult de 60% pentru
versiunea cu tractiune integrala.
La sfarsitul prezentarii, unul dintre invitati intreba daca este
totusi posibil ca Dacia sa scoata intr-un viitor mai mult sau mai
putin indepartat un model premium, moment in care aproape toata
lumea aproape a inceput sa rada. A urmat o explicatie politicoasa
din partea celor de la Renault ca acest lucru nu este posibil. Pe
de alta parte, 20% dintre clienti au optat pentru tapiteria din
piele. Asadar, clientul de SUV Dacia, are aspiratii ceva mai inalte
decat s-ar parea la prima vedere.
Maroc este ce-a de-a doua tara a Dacia. Ca si in Romania, aici
Dacia este numarul 1: detine o uzina si este aproape omniprezenta
pe sosele. Chiar si asa, mai exista o asemanare. Miercuri seara,
atunci cand testam SUV-ul in Bucuresti, aproape toate masinile
opreau langa Duster pentru a-l admira sau studia, indiferent daca
era un Mercedes, BMW, sau un Logan. In Maroc, acelasi lucru
aproape, numai ca aici interesul venea din partea conducatorilor de
scutere sau mopede. In Maroc nu exista o criza a drumurilor sau a
locurilor de parcare.
Noul model de la Mercedes-Benz si AMG aduce un nou pachet
tehnologic: caroseria din aluminiu, cu usi gullwing, motor AMG
6,3-litri V8, amplasat central catre puntea fata, care dezvolta o
putere de varf de 420 kW/ 571 CP, cuplu de 650 Nm si lubrifiere cu
carter sec, transmisie cu ambreiaj dublu, cu sapte trepte de viteza
in configuratie transaxiala, suspensie sport cu brate de suspensie
duble din aluminiu si o greutate a automobilului de 1620 kilograme.
SLS AMG accelereaza de la 0 la 100 km/h in 3,8 secunde, inainte de
a ajunge la viteza de varf de 317 km/h (limitata electronic).
Consumul de combustibil este de 13,2 litri pe 100 kilometri
(combinat).
,,Prin intermediul noului model, Mercedes-Benz SLS AMG, toti cei
care si-au manifestat pasiunea pentru automobilele cu adevarat
uimitoare, au posibilitatea sa descopere o legenda care le va
aprinde cu siguranta imaginatia. Mercedes-Benz a raspuns
intotdeauna la intrebarea “Cum arata masinile viitorului?”, iar
acum, in 2010, traditia intalneste inovatia, pentru a prezenta un
model care se incadreaza perfect in noua era a automobilelor”, a
precizat Michael Grewe, CEO si presedinte al Mercedes-Benz
Romania.
Gazda evenimentului a fost Mihaela Radulescu, iar la prezentarea
oficiala au mai participat Irinel Columbeanu, Lucian Mandruta,
Smiley, Roxana Ciuhulescu, dar si alte vedete pasionate de astfel
de masini.
Romania are in prezent doar 263 kilometri de autostrada, pe cele
trei tronsoane Bucuresti-Pitesti, Bucuresti-Drajna si Turda-Gilau.
Dupa iarna grea din acest an, 79% din reteaua de drumuri nationale
din Romania este acoperita de gropi. Din lungimea totala de 16.062
km, pe 12.700 km va trebui sa se intervina pentru plombarea
gropilor, sau chiar pentru reparatii mai complexe, ceea ce va
necesita un efort financiar de peste 40 milioane de euro.
Vrem sa incepem anul cu prezentarea unui nou produs magic si
revolutionar”, declara in ianuarie Steve Jobs, CEO si cofondator al
Apple, cu ocazia lansarii iPad de la San Francisco. “Am cautat sa
facem ceva care sa se afle intre laptopuri si smartphone-uri.
Haideti sa vi-l arat!” Si a aratat ce-a vrut: ca iPad e foarte
subtire, ca poti naviga cu ea pe internet, ca ofera “cea mai buna
experienta web pe care ati avut-o vreodata”, ca iPad-ul este “mult
mai bun decat un telefon si mult mai bun decat un laptop”.
Multi au spus ca dispozitivul se va impune gratie functiei de
e-reader, cea mai discutata pana acum. Aceasta situeaza tableta lui
Steve Jobs in competitie directa cu Kindle, cititorul electronic
lansat de Amazon si cu cota cea mai mare de piata. De vreme ce
gratie iPad se pot citi, pe langa carti, si reviste si ziare, noul
dispozitiv a ajuns sa fie deja considerat un potential salvator al
companiilor de media, avand in vedere ca tot mai multi consumatori
de presa citesc online informatiile care-i intereseaza. “Consideram
ca am captat esenta citirii ziarului, o experienta care va deveni
superioara prin aceasta noua aplicatie”, sustine Martin Nisenholtz,
senior vicepresedinte pentru operatiuni digitale in cadrul New York
Times.
Una din aplicatiile pentru iPad poate afisa pe ecranul tabletei
articolele de ziar intr-un stil asemanator cu cel din ziarul
tiparit, are meniuri contextuale pentru ele si fisiere video
incluse la articole. Apple a lansat si magazinul de carti digitale
iBook Store, cu un milion de carti, de unde clientii pot descarca
orice doresc. In fine, cu o saptamana inainte de prezentarea
oficiala a tabletei, Gene Munster, analist al Piper Jaffray &
Co., prezicea ca dispozitivul va fi un competitor de temut nu numai
pentru celelalte e-readere, ci si pentru netbook-uri.
Pe langa functia de cititor electronic, iPad-ul Apple este un
dispozitiv bun si pentru jocuri. Din ianuarie incoace, producatorii
de jocuri sunt in competitie pentru a crea cat mai multe oferte
pentru tableta. “iPad va avea un impact puternic pe piata
consolelor de jocuri”, crede Asbjoem Soendergaard, fondatorul si
directorul executiv al Tactile Entertainment, apreciind ca tableta
ofera o “experienta uimitoare” pentru jocuri, mai ales datorita
ecranului mare, puterii de procesare si graficii bogate.
Cozile interminabile din fata magazinelor Apple au demonstrat
insa contrariul. Producatorul a anuntat un numar de peste 300.000
de iPad-uri vandute in prima zi de la lansare, sanse mari fiind ca
vanzarile din intreg weekend-ul sa le fi depasit pe cele ale iPhone
din primele doua zile, de 500.000 de unitati.
Pentru intreg anul 2010, vanzarile de iPad vor ajunge la peste 7
milioane de unitati, conform estimarilor companiei de cercetare de
piata iSuppli, urmand ca in 2010 sa ajunga la 14,4 de milioane de
bucati. Prin comparatie, iPhone s-a vandut in 5 milioane de
exemplare in primul an de la lansare.
Lansat pe 3 aprilie in SUA, iPad a fost intampinat de sute de
mii de americani si chiar si australieni asezati la coada in fata
magazinelor inca din ziua anterioara, pregatiti cu saci de dormit,
haine calduroase, sticle de apa si cafea, asa incat sa fie printre
primii care pun mana pe noua jucarie de la Apple. In fata
magazinului de pe 5th Avenue din New York, aglomeratia a fost de
nedescris, iar la fel a fost in cazul tuturor magazinelor
producatorului american.
Dincolo de fanii inraiti ai produselor Apple si de cei care s-au
imbulzit sa-si cumpere un iPad doar pentru ca sunt fac parte din
categoria de “early-adopters”, o buna parte dintre cumparatorii din
acest weekend au facut aceasta achizitie in scopuri de
business.
Fratii Igor si Marko Pusenjak, spre exemplu, creatorii
popularului joc pentru iPhone Doodle Jump, au vazut si in iPad o
oportunitate pentru a genera castiguri frumoase, iar ca ei au fost
mii de alti dezvoltatori de software, scrie The New York Times.
Jocul a fost vandut in 3,5 de milioane de exemplare, la un pret de
99 de centi din care dezvoltatorilor le-a revenit cam 70%, fratii
Pusenjak sperand acum ca vor inregistra acelasi succes si in cazul
iPad.
Este adevarat, muti au inceput sa dezvolte aplicatii pentru iPad
inca de la prezentarea lui Steve Jobs de la inceputul anului, dar
putini au si avut echipamentul la indemana pentru a testa
aplicatiile. Miza este insa uriasa; exemplul iPhone a demonstrat
cum dezvoltatori mici pot incasa sute de mii de dolari dintr-o
aplicatie software dedicata echipamentului, piata aplicatiilor
pentru iPhone si iPod Touch depasind vanzari anuale de un miliard
de dolari, iar iPad inseamna potentiale venituri cel putin
similare.
Deja, producatori precum Gameloft, dar si dezvoltatori
independenti, lucreaza la aplicatii pentru iPad inclusiv in
Romania, multi dintre ei avand pregatite aplicatii chiar pentru
ziua lansarii oficiale a echipamentului. “Modelul de business s-a
dovedit deja profitabil. Cat in ce priveste platforma, exista
potential sa devina o noua mina de aur”, a spus Gene Munster
intr-un interviu pentru The New York Times.
“In 2009, o partea importanta dintre cumparatorii de produse
premium au inceput sa se orienteze catre o zona de mijloc, in timp
ce o alta categorie si mai importanta a inceput sa aprecieze
produsele ieftine”, a spus Dragos Salamac, Team Leader in cadrul
Benq Romania. De altfel, completeaza acesta, chiar si multe marci
considerate premium pana acum au inceput sa se adreseze prin
anumite produse segmentului mediu de cumparatori.
Oficialii companiei Altex, cel mai mare retailer de electronice
si electrocasnice din Romania, sunt de parere ca principalul motiv
pentru care comportamentul de consum s-a modificat sunt solutiile
extrem de limitate de creditare. In aceste circumstante, resursele
au fost si continua sa fie limitate, iar alegerea se transforma din
placere in stres, adauga acestia, in timp ce decizia de cumparare
presupune mai multe persoane (familia) si nu mai apartine
individului. “De asemenea, calitatea produsului va fi un factor
important si va trebui sa justifice mult mai mult pretul platit”,
adauga oficialii Altex.
Anul trecut, piata frigiderelor din Romania a fost de 127,1
milioane de euro, in scadere cu 38,73% fata de 2008, cand a fost de
207.4 milioane de euro, potrivit companiei de cercetare de piata
GFK. “Dintre toate categoriile de electrocasnice, frigiderele au
avut cea mai abrupta scadere in 2009”, a declarat Monica Iavorshi,
CEO Arctic, precizand ca, dupa frigidere, au scazut vanzarile la
masinile de spalat si mai apoi cele la aragazuri.
“Sunt doua componente care au determinat scaderea pietei de
aparate frigorifice: pe de o parte a scazut destul de mult si
pretul – asta nu neaparat dintr-o reducere neta de pret, ci dintr-o
revizuire a comportamentului de consum – si pe de alta parte, cu
cat piata este mai matura, cu atat este mai afectata de criza”, a
mai declarat acesta.
