BusinessMagazin

Tag: copii

  • Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză şi au băgat spaima în multinaţionale

    Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?

    Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.

    Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.

    ”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.

    Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.

    Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.

  • România începe să “exporte” animatori pentru copii pe litoralul grecesc

    “Am dezvoltat în ultimii ani o echipă de entertainment pentru copiii turiştilor, care să-i ţină ocupaţi întreaga zi, iar părinţii să se poată relaxa în concedii. Acum avem o echipă de 20 de animatori pregătiţi în ultimii patru ani atât în ţară, cât şi în străinătate, iar din acest an vom exporta conceptul şi la unele hoteluri din afara ţării, unde avem turişti”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Marius Usturoiu, proprietarul agenţiei de turism Mareea şi al firmei hoteliere Mareea Hotels, care administrează complexul all inclusive Family Club Mercur-Minerva din Mamaia.

    Usturoiu a constatat, în urma unui studiu realizat pe turiştii din ultimii cinci ani, că de multe ori copiii români care nu ştiu engleză se plictisesc în vacanţele pe care le fac cu părinţii în străinătate, neînţelegând limba în care se desfăşoară jocurile.

    Într-o primă etapă, Mareea Hotels va trimite din acest an zece animatori la zece hoteluri din insulele greceşti, sunt cazaţi, în fiecare serie, 50-60 de copii din România. Animatorii se vor integra în echipa de animaţie a resortului respectiv şi vor interacţiona cu copiii români, antrenându-i în limba română în diverse jocuri şi concursuri pe plajă.

    Mareea Hoteles are cereri pentru animatori şi de la hoteluri all inclusive de pe litoralul românesc, care vor să-şi externalizeze serviciile de animaţie. În acest an, firma va trimite trei animatori şi la trei hoteluri de pe litoralul românesc.

    “Ne gândim să extindem echipa de animatori şi să trimitem şi în Spania şi Turcia. În Bulgaria nu extindem acest proiect, pentru că suntem în competiţie directă cu litoralul bulgăresc şi vrem să-i facem pe turiştii români să se reîntoarcă pe litoralul nostru. Anul trecut, 30% din clienţii complexului all inclusive Mercur-Minerva din Mamaia, pe care îl administrăm, au fost români care în anii anteriori mergeau pe litoralul bulgăresc, şi printre argumentele care i-au făcut să se întoarcă a fost, alături de calitatea serviciilor şi a mâncării, animaţia în limba română”, a spus Usturoiu.

    El a explicat că atât în România, cât şi în hotelurile din Grecia, unde trimite animatori, părinţii copiiilor nu plătesc în plus pentru animaţie.

    Marius Usturoiu apreciază că după 20 iunie, când încep vacanţele şcolare, mai mult de două treimi din turiştii de la all-incluisive, atât din ţară, cât şi din străinătate, sunt părinţi cu copii.

    Divizia de entertainment a fost înfiinţată în urmă cu patru ani de Mareea Hotels şi este condusă de managerul executiv al companiei, Elena Usturoiu, şi în primii trei ani a asigurat animaţia doar pentru hotelurile din portofoliu.

    Mareea este una dintre primele zece agenţii din România după volumul vânzărilor, înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 17 milioane de euro, în creştere cu 10% comparativ cu anul precedent.

    Mareea Hotels, care administrează complexul all inclusive Family Club Mercur-Minerva din Mamaia şi hotelul Rozmarin din Predeal, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 5 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul precedent.

  • Numărul copiilor români a scăzut cu 3 milioane în perioada 1990-2013. Cei mai mulţi trăiesc în rural

    Potrivit Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului, aprobată de Guvern în decembrie 2014 şi publicată joi în Monitorul Oficial, dacă la începutul anilor 1990 în România erau peste 6,6 milioane de copii, în prezent sunt mai puţin de 3,7 milioane de copii, mai exact 3.653.637 (la 1 ianuarie 2013).

    În acelaşi interval, a avut loc, pe fondul creşterii speranţei de viaţă, o schimbare a structurii demografice, astfel că, dacă în ’90 raportul era de aproximativ un copil la ceva mai mult de doi adulţi, acum este de aproximativ un copil la patru adulţi.

    Strategia face referire şi la raportul dintre populaţiile de copii din mediile rural şi urban, semnalând o fluctuaţie semnificativă a structurii acesteia. Astfel, dacă prima jumătate a anilor ’90 este caracterizată de scăderea populaţiei de copii din rural cu aproximativ cinci procente, de la jumătatea anilor ’90 până în 2012 tendinţa s-a inversat, numărul copiilor din rural devenind mai ridicat decât în urban.

    Ponderea copiilor în populaţie a scăzut de la un nivel aproape egal în 1990 de aproximativ 28-29 la sută în ambele medii de rezidenţă la 16,5 la sută în urban şi 20,2 la sută în rural, în 2013, se arată în strategie.

    “Schimbările în structura populaţiei evidenţiază accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, cu consecinţe negative economice şi sociale pe termen lung, aceasta conducând la creşterea dependenţei economice şi apariţia unor dezechilibre în sistemele de asigurări sociale. Una dintre caracteristicile cheie, distinctivă pentru România în comparaţie cu majoritatea celorlalte ţări europene, este ponderea ridicată a populaţiei rurale, situaţie care are consecinţe importante pe diferite dimensiuni ale bunăstării copilului, conducând la forme de deprivare de locuire şi materiale, precum şi dificultăţi de acces la serviciile sociale”, se arată în documentul citat.

    Fenomenul naşterilor în rândul adolescentelor şi tinerelor rămâne în continuare îngrijorător în România, unde mai mult de un copil din zece este născut de o mamă sub 20 de ani.

    În acelaşi timp, în România, rata avorturilor a fost extrem de crescută, până în 2003 frecvenţa avorturilor depăşind-o pe cea a naşterilor. Deşi rata avorturilor rămâne una ridicată, cu 52,7 cazuri raportate la 100 de naşterii vii, nivelul a scăzut de şapte ori în decursul ultimelor două decenii.

    Aceste feniomene indică o insuficienţă a planificării familiale, a educaţiei pentru sănătate sexuală şi a reproducerii, în special pentru categoriile vulnerabile social.

  • Ponta aşteaptă să i se prezinte vinovatul pentru notificările de plată trimise copiilor cu alocaţii

    El a afirmat, în şedinţa de guvern, transmisă pentru prima dată pe Youtube, că este nevoie de debirocratizarea şi “desţelenirea” tuturor inadvertenţelor legislative.

    “Este nevoie de debirocratizarea şi desţelenirea tuturor inadvertenţelor – ca să nu spun prostiilor – din legislaţie. Îmi cer scuze şi îmi pare rău când am văzut că s-au trimis la copii să plătească taxe pentru alocaţie. Vreau să anunţ foarte clar că ministrul Finanţelor şi şeful ANAF au luat măsuri şi lucrurile astea încetează de azi, dar eu vreau până mâine să îmi spuneţi pe cine sancţionăm şi cum îndreptăm să nu se mai întâmple în viitor asemenea prostii”, a spus Ponta, în faţa presei.

    Direcţia Finanţelor Publice Argeş a transmis înştiinţări prin care aproape 11.000 de copii din judeţ, inclusiv minori cu dizabilităţi, sunt anunţaţi că trebuie să achite contribuţii la asigurările de sănătate pentru alocaţiile primite de la stat, suma anunţată că trebuie restituită fiind de 39 lei, din cuantumul de 42 lei al alocaţiei, conform televiziunii publice.

    Fiscul argeşean consideră că alocaţiile copiilor sunt venituri, aşa că trebuie să plătească şi contribuţii la asigurările de sănătate.

    Conform sursei citate, reprezentanţii Fiscului spun că vina este a programului de calculator care i-a identificat pe copii că au datorii la stat şi că deciziile de impunere au fost generate în urma unor rulări ale unor programe emise de Direcţia Generală a Tehnologiei Informaţiei din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

    Şi presa locală din Alba a informat că mai mulţi părinţi au primit acasă somaţii de plată de la Finanţe pentru plata unor sume privind copiii minori, adresele referindu-se la venituri realizate în anul 2012, aferente unor “investiţii” şi contribuţii de sănătate.

  • Cărţile anului: de la o scânteie la cei care schimbă jocul

    Locul 5
    KRISTINE BARNETT, „SCÂNTEIA. POVESTEA UNEI MAME CARE A CRESCUT UN GENIU“, EDITURA PUBLICA.

    Geniul din titlu este Jacob Barnett, acum un adolescent în vârstă de 16 ani cu un IQ mai mare decât al lui Einstein, văzut deja drept un candidat serios la un premiu Nobel. Dar în fragedă copilărie Jake Barnett a fost diagnosticat cu autism. Copilul s-a retras într-o lume a lui, compusă din tăceri, cartonaşe cu litere colorate, cutii cu cereale răsturnate, rafturi de dulap şi fire de lână colorate aşezate laborios în motive geometrice, prin casă. A intrat într-un program pentru copii cu nevoi speciale, dar nu a înregistrat progrese. Drept urmare, mama a decis să aplice propriul său sistem de lucru cu copilul, sistem care i-a scos la iveală acestuia realele aptitudini; la trei ani conversa cu un astronom, la observator, asupra sateliţilor lui Marte. Ceva mai târziu Jake a dovedit că putea memora 200 de zecimale ale lui ”pi“, pe care le spunea şi într-un sens, şi în celălalt, iar la nouă ani lucra la propria teorie în astrofizică. Şi este vorba de un copil despre care ”sistemul“ a afirmat că nu va putea să citească vreodată. Cum a depăşit familia Barnett toate aceste obstacole, determinarea şi dârzenia lor sunt lucruri de mirare, iar povestea merită citită până la capăt.

    Locul 4
    MIKE DASH, ”MANIA LALELELOR“, EDITURA HUMANITAS.

    Subiectul este inedit: povestea uneia dintre primele, dacă nu chiar prima bulă speculativă din istoria omenirii. Mike Dash povesteşte minunat, documentat şi cu lux de amănunt despre nebunia lalelelor, ce a avut loc între 1633 şi 1637, cu un punct culminant în toamna şi iarna anilor 1636 şi 1637, perioadă în care preţurile bulbilor de lalea au atins valori de neimaginat, şi o cădere abruptă a valorii florilor în februarie 1637. De ce spun valori de neimaginat? Într-o perioadă în care 150 de litri de coniac franţuzesc costau 60 de guldeni, iar un meseriaş calificat, de genul unui dulgher, câştiga pe an 150 de guldeni, cel mai mare preţ plătit pentru un bulb de lalea, atestat şi verificat, a fost de 5.200 de guldeni. Alte comparaţii de preţuri: Rembrandt a primit pentru ”Rondul de noapte“ 1.600 de guldeni, în 1642, iar venitul anual mediu al unui mare negustor era, în 1630, de circa 3.000 de guldeni. Olanda a traversat atunci o aşa-zisă ”perioadă de aur“, de înflorire economică şi culturală, care a alimentat gustul oamenilor pentru frumos, pentru excentric şi pentru lucruri speciale. Mike Dash nu se mulţumeşte să relateze date şi momente, ci creează figuri, umanizează povestea, îi dă dimensiuni geografice, economice, culturale şi artistice.

    Locul 3
    DAVID BROOKS, ”ANIMALUL SOCIAL“, EDITURA PUBLICA.

    O carte ciudată şi unică, care îmbină o naraţiune elementară – viaţa unei familii – cu cercetarea ştiinţifică de top, cu idei moderne despre creşterea copilului şi formarea individului, despre şcoală, despre cultură, morală, maturitate sau moarte. Şi nu are nimic de-a face, în ciuda titlului, cu Facebook. Umanizându-şi discursul, integrând în istoria vieţii lui Harold şi a Ericăi pasaje de tom ştiinţific, descriind în amănunţime, de exemplu, complexele procese chimice, biologice şi cognitive care înseamnă dragostea părinţilor eroului principal şi conceperea acestuia, Brooks oferă un soi de nouă dimensiune literaturii de popularizare a ştiinţelor. Într-un discurs la TED, David Brooks vorbeşte despre devenirea insului modern: ”Timp de secole am moştenit o perspectivă asupra naturii umane bazată pe noţiunea că sinele nostru este divizat, că raţiunea este separată de emoţii şi că societatea progresează în măsura în care raţiunea poate suprima pasiunile. Se poate vedea în felul în care ne creştem copiii. Mergi la o şcoală elementară la trei după-amiaza şi îi priveşti pe copii ieşind, iar ei poartă aceste ghiozdane de 35 de kilograme… Vezi maşinile care se apropie – de obicei sunt Saab-uri, Audi-uri şi Volvo-uri… Sunt luaţi de către aceste creaturi pe care le-am numit supermame, care sunt femei de carieră de mare succes, care şi-au luat timp liber să se asigure că toţi copiii lor intră la Harvard. Şi de obicei îţi poţi da seama care sunt supermamele, pentru că de fapt cântăresc mai puţin decât copiii lor… Copiii sunt deci crescuţi într-un anumit fel, sărind prin cercuri ale realizării de lucruri pe care le putem măsura – pregătiri pentru SAT, oboi, antrenament de fotbal. Intră la facultăţi competitive, obţin slujbe bune şi uneori obţin succesul într-un mod superficial şi fac o grămadă de bani. Uneori îi poţi vedea în locuri de vacanţă precum Jackson Hole sau Aspen. Iar ei au devenit eleganţi şi supli – nu au cu adevărat coapse; au doar o pulpă elegantă deasupra altei pulpe… Au propriii lor copii şi au atins un miracol genetic prin căsătoria cu oameni frumoşi, în aşa fel încât bunicile lor arată ca Gertrude Stein, fiicele lor arată ca Halle Berry — nu ştiu cum au reuşit asta“.

  • Centrul pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi: 85% din sesizări privesc dreptul la educaţie

    Turza a precizat că CEDCD a înregistrat, doar anul acesta, 387 de solicitări de consiliere şi asistenţă din partea părinţilor, cele mai multe privindneacordarea gradului de handicap corespunzător (83), neplata indemnizaţiilor de asistent personal (74), restricţionarea accesului la educaţie (57), absenţa educaţiei adaptate şi de calitate (53), absenţa serviciilor de recuperare şi intervenţie timpurie (51), absenţa/restricţionarea accesului la servicii medicale (18).

    “Trebuie precizat faptul că, deşi în topul solicitărilor cu privire la încălcarea anumitor drepturi se află aspecte legate de gradul de handicap şi neplata îndemnizaţiilor, în peste 85 la sută din totalul solicitărilor, părinţii au sesizat probleme legate de dreptul la educaţie”, a spus Mădălina Turza.

    Cele mai multe sesizări au venit din Bucureşti, Cluj, Covasna, Prahova, Timişoara şi Constanţa.

    “Aceste cifre reflectă un fenomen masiv de încălcare a drepturilor copiilor cu dizabilităţi în România. În condiţiile în care 387 de solicitări ale părinţilor s-au îndreptat doar către o organizaţie nonguvernamentală, acest fapt traduce absenţa rolului activ al autorităţilor de a-şi îndeplini misiunea”, a arătat preşedintele CEDCD.

    În lume există aproximativ 1 miliard de persoane cu dizabilităţi, însumând 15 la sută din populaţia globului, iar 80 la sută dintre aceştia trăiesc în ţări aflate în curs de dezvoltare, cea mai mare parte confruntându-se cu discriminarea, abuzul şi izolarea.

    În România, numărul total al persoanelor cu dizabilităţi este 709.216, din care 70.647 sunt copii, iar 31.132 dintre aceştia sunt neşcolarizaţi.

    Dintre copii cu dizabilităţi înregistraţi, 1.760 sunt încadraţi în grad de handicap uşor, 20.121 sunt încadraţi în grad de handicap mediu, 13.861 sunt înregistraţi ca având grad de handicap accentuat, iar 34.905 de copii sunt încadraţi în grad de handicap grav.

  • Povestea lui Lakshmi Mittal, CEO-ul celui mai mare producător de oţel din lume

    Mittal a absolvit Colegiul St. Xavier din Calcutta şi a început să lucreze alături de tatăl său în industria oţelului. Din cauza condiţiilor grele impuse de guvernul indian, la vârsta de 26 de ani a deschis prima fabrică de oţel peste hotare, în Indonezia.

    De-a lungul carierei sale, Lakshmi Mittal a fost în centrul a numeroase controverse. A fost acuzat de către mai multe organizaţii că impune condiţii de muncă similare sclaviei. Scandalul a escaladat în decembrie 2004, atunci când 23 de oameni au murit într-o mină din Kazahstan din cauza echipamentelor învechite de detectare a gazelor. În 2002, a fost implicat într-o dispută referitoare la privatizarea combinatului siderurgic de la Galaţi.

    Premierul britanic Tony Blair a trimis autorităţilor române o scrisoare prin care încuraja achiziţia combinatului de către firma controlată de Mittal, sugerând că acest proces ar ”creşte„ şansele României de aderare la Uniunea Europeană. Deşi mai multe instituţii au criticat evenimentul, Mittal a intrat în posesia pachetului majoritar.

    În anul 2007, Mittal a cumpărat 20% din acţiunile clubului englez de fotbal Queens Park Rangers, devenind coproprietar alături de Flavio Briatore şi Bernie Ecclestone. În urma investiţiei, cumnatul lui Mittal, Amit Bhatia, a devenit membru al consiliului de administraţie.

    Mittal este un cunoscut filantrop, el investind sume mari de bani în sport, cercetare sau medicină. După Jocurile Olimpice de vară din anul 2000 şi cele din anul 2004, unde India a câştigat doar trei medalii, omul de afaceri a decis deschiderea unui ”Fond al Campionilor„ în care a depus 9 milioane de dolari, destinate susţinerii celor mai buni 10 atleţi din India. În 2008, Mittal a donat 15 milioane de lire sterline spitalului Great Ormond Street din Londra pentru a ajuta la dezvoltarea unui centru pentru copii.

    În anul 2004, Mittal a cumpărat de la Bernie Ecclestone, un apropiat al său, o vilă situată lângă Kensington Palace Gardens, în Londra, pentru 128 de milioane de dolari. La acea vreme, proprietatea era cea mai scumpă casă din lume. Vila a fost decorată cu marmură provenind de la cariera care a aprovizionat şi celebrul Taj Mahal, atrăgând omului de afaceri supranumele de ”Taj Mittal„. El mai deţine, printre altele, o proprietate pe Aurangzeb Road din New Delhi, cea mai exclusivistă stradă din oraş şi din India.

    În 2013, Mittal avea o avere estimată de Forbes la 16 miliarde de dolari; în 2012, aceeaşi revistă l-a trecut pe lista celor mai puternici oameni din lume. Omul de afaceri este căsătorit şi are doi copii.

  • Şapte tinere conving milioane de clienţi de pe toate continentele să plătească peste 6 miliarde de dolari

    Prezentarea de modă a Victoria’s Secret are loc astăzi la Londra, iar show-ul reprezintă principalul motor din spatele vânzărilor de lenjerie de peste 6 miliarde de dolari anual.

    Chiar dacă prezentarea va fi susţinută de 47 de modele, doar o parte ies în evidenţă. Este vorba despre cei şapte “îngeri” despre care compania consideră că pot aduce mai mulţi clienţi. În trecut, printre cele şapte modele s-au numărat Miranda Kerr sau Erin Heatherton; iată lista de acest an a celor de la Victoria’s Secret, scriu cei de la Business Insider.

    Lily Aldridge are 29 de ani şi a început ca model pentru Abercrombie&Fitch. Este al cincilea an în care participă la prezentarea de modă. Bruneta este căsătorită cu solistul de la Kings of Leon şi mamă a doi copii.

    Candice Swanepoel are 25 de ani şi este originară din Africa de Sud. Anul trecut ea a fost cea care a purtat Fantasy Bra, una din piesele de rezistenţă a celor de la Victoria’s Secret. Mulţi consideră că Swanepoel este imaginea de viitor a companiei.

    Behati Prinsloo lucrează alături de companie din 2007. Tânăra are 25 de ani şi este căsătorită cu Adam Levine, solistul trupei Maroon 5.

    Alessandra Ambrosio este, la 33 de ani, o veterană a show-urilor Victoria’s Secret. Ea s-a alăturat companiei în 2004 şi are doi copii.

    Adriana Lima, originară din Brazilia, are 33 de ani şi lucrează din 1999 ca model. În 2014, ea a fost al doilea cel mai bine plătit model din lume, cu încasări de peste 8 milioane de dolari.

    Doutzen Kroes este un model de 29 de ani din Olanda şi lucrează cu Victoria’s Secret din 2008. Ea a mai realizat campanii pentru L’Oreal şi Tiffany&Co.

    Karlie Kloss are 22 de ani şi este relatativ necunoscută. Tânăra este o fostă balerină care îşi doreşte să urmeze, într-o bună zi, cursurile de la Harvard.

  • Corina Creţu: Fac apel către statele membre să sprijine investiţiile în îngrijirea copilului

    Corina Creţu a participat vineri, în Bucureşti, la Conferinţa Internaţională Eurochild cu tema “Copiii pe primul loc: optimizarea cheltuielilor publice pentru o mai bună susţinere a copilului şi a familiei”.

    Cu acest prilej, ea a precizat că şi Comisia Europeană are ca prioritate spijinirea copiilor pentru o educaţie adecvată şi pentru crearea condiţiilor de trecere de la sistemul instituţionalizat la un mediu familial care să le ofere posibilitatea de a deprinde abilităţile de a trăi independent, să-şi atingă întregul potenţial şi să trăiască o viaţă demnă.

    “Pentru următorii şapte ani, politica regională a alocat 30 de miliarde de euro pentru toate cele 28 de state membre, care vor fi investiţie pentru incluziune socială, lupta împotriva sărăciei şi a discriminării. Discutăm acum, suntem în faza de demarare şi adoptare a programelor operaţionale pentru următorii şapte ani şi speranţa noastră este ca cele 28 de state membre să includă în programele operaţionale proiecte de calitate prin care să sprijinim investiţii de îngrijire a copilului şi infrastructura în educaţie – grădiniţe, şcoli -, spitale, aşa cum am făcut şi în exerciţiul financiar trecut. Fac un apel către toate statele membre să depună proiecte de calitate care să răspundă acestor nevoi”, a spus Corina Creţu.

    Comisarul european pentru Politici Regional a apreciat faptul că, pentru perioada 2007 – 2013, în foarte multe ţări au fost proiecte privind infrastructura socială, amintind de Bulgaria, Ungaria, Slovacia, dar şi de România.

    Pe de altă parte, Creţu a precizat că există un nou regulament pentru implementarea programelor 2014 – 2020. “Sprijinim statele membre să acţioneze în domeniul protecţiei sociale. Prin Fondul de Dezvoltare Regională am sprijinit şi vom sprijini financiar îmbunătăţirea infrastructurii sociale, inclusiv prin renovarea instituţiilor degradate. Invităm statele membre să aloce fonduri pentru a sprijini investiţiile în acord cu obiectivele pe care şi le-au asumat în cadrul acordurilor de parteneriat în ceea ce priveşte reducerea sărăciei, sănătatea oamenilor şi starea socială. Avem programe pe care le vom dezvolta în continuare şi cred că trebuie să facem tot ce putem ca să asigurăm o viaţă bună acestor copii”, a spus comisarul european.

    Corina Creţu a precizat, cu acelaşi prilej, că 17 la sută din populaţia totală a UE este reprezentată de copii şi a arătat că, din păcate, aproape 21 la sută dintre ei se află în risc de sărăcie. “Statisticile arată că nouă la sută din aceşti copii trăiesc în condiţii neadecvate şi au condiţii materiale foarte precare. De aceea, dorim ca toate statele membre să se gândească la această latură socială şi Comisia Europeană va aborda toate laturile acestei politici, inclusiv accesul pe piaţa muncii pentru părinţi, servicii de calitate pentru copii şi părinţi”, a declarat Creţu.

    Întrebată dacă fondurile din următoarea perioadă de programare vor putea fi utilizate inclusiv pentru creşterea numărului de angajaţi în domeniul social, având în vedere că numai în protecţia copilului deficitul este de aproximativ 30 la sută, Corina Creţu a precizat că este atribuţia fiecărui stat membru să ridice calitatea serviciilor, iar acest lucru include şi asigurarea unui nivel de salarizare corespunzător.

    “Salariile sunt unul din motivele pentru care nu sunt suficienţi oameni. Oamenii au nevoie să fie dedicaţi, dar şi de un nivel de salarizare adecvat, iar asta ţine de bugetele fiecărui stat. Este un sector care are nevoie de un nou start. Ne-am bucura ca şi în România să avem programe cu care să putem contribui la îmbunătăţirea condiţiilor copiilor”, a mai spus comisarul european pentru Politici Regionale.

    Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Codrin Scutaru, a precizat, la aceeaşi conferinţă, că este primul care recunoaşte deficitul de personal în domeniul social, arătând că din organigrama sistemului lipsesc în jur de 10.000 de specialişti.

    Referindu-se la următoarea perioadă de programare, Scutaru a amintit că strategia pentru protecţia copilului a fost finalizată şi urmează să fie aprobată, iar el speră că în perioada 2014 – 2020 aceasta se va regăsi “ca şi acţiuni”.

    Directorul Hopes and Homes for Children România (HHC), Ştefan Dărăbuş, a declarat că ar trebui făcută o conexiune între politici bugetare şi politici sociale, arătând că, în prezent, este o contradicţie reală între agenda europeană 2020 şi constrângerile bugetare şi legislative. “Vorbim de o divergenţă cronică, iar acest lucru este îngrijorător pentru Uniunea Europeană”, a explicat Dărăbuş.

    În opinia sa, absenţa oamenilor din sistemul de protecţie a copilului este “o problemă interministerială”, pentru care ar trebui să se găsească soluţie.

  • STUDIU: Aproape jumătate dintre copiii români au fost victime ale fenomenului bullying

    Bullyingul este o formă de abuz aparte care se manifestă printr-un comportament agresiv, intenţionat, repetat asupra aceluiaşi copil, iar în relaţiile interpersonale se caracterizează prin dezechilibru de forţe.

    Studiul “Fenomenul bullying în unităţile de învăţământ”, primul de acest tip din România, arată că 46 la sută dintre copiii români au fost la un moment sau altul victime ale bullying-ului, 53 la sută fiind fete şi 47 la sută băieţi.

    Astfel, 72,14 la sută dintre respondenţii victime ale fenomenului spun că s-au confruntat cu un comportament de tip bullying indirect, caracterizat prin vorbe/ comentarii urâte, neadevărate despre ei, familie, statut social sau etnie, 59,42 la sută au primit porecle, 47,34 la sută au fost ignoraţi /lăsaţi în afara grupului, 43,32 la sută au primit lovituri, palme, îmbrânceli, iar 32,29 la sută au fost ameninţaţi.

    Trei sferturi dintre copiii care au fost victime au confirmat prezenţa unui martor în situaţia de bullying în care s-au aflat, iar 53 la sută dintre respondenţi, în calitate de martori, au încercat să ajute un alt copil, în timp ce 14 la sută nu au intervenit, 13 la sută au spus profesorilor şi 11 la sută s-au temut să intervină.

    Studiul a mai arătat că în 76,49 la sută dintre copii au experimentat stări negative în timpul acţiunilor de bullying, precum: furia, tristeţea, singurătatea, ruşinea, iar 22,06 la sută au fost indiferenţi sau chiar s-au distrat pe seama atitudinii celorlalţi.

    Jumătate dintre victimele bullyingului au fost agresaţi “de un singur copil”, în timp ce 47,24 la sută au fost agresaţi “de un grup de copii” şi tot jumătate dintre copiii intervievaţi au afirmat că au fost agresaţi de câteva ori pe an, 17,23 la sută în fiecare săptămână, 13,2 la sută în fiecare zi şi 11,92 la sută în fiecare lună.

    “57,65 la sută dintre respondenţi au confirmat că acţiunea de bullying a avut loc în sala de clasă, 33,17 la sută pe coridor, 32,53 la sută în curtea unităţii de învăţământ, 29,31 la sută în apropierea unităţii de învăţământ, 29,15 la sută în mediul online, 20,77 la sută pe terenul de sport, 14,17 la sută pe telefonul mobil prin mesaje de tip SMS şi 10,15 la sută în grupul sanitar din unitatea de învăţământ. De asemenea 51,80 la sută dintre elevi au răspuns că au fost victime ale fenomenului bullying în mediul online (reţele de socializare, e-mail)”, rezultă din studiu.

    Directorul executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului, Cătălina Florea, precizează că este alarmant faptul că mai mult de jumătate dintre copiii chestionaţi (51,45 la sută) au răspuns că şcoala nu ia fenomenul bullying în serios, fapt identificat şi în situaţiile înregistrate la telefonul copilului – 116 111.

    “S-a observat şi că elevii nu sunt obişnuiţi cu acţiuni de prevenire/ de informare cu privire la acest fenomen, ei nefăcând distincţia între prevenire şi sancţiune. Copiii au admis că sancţiunile au caracter temporar, însă nu rezolvă problemele pe termen lung. Mai mult decât atât, doar 2,15 la sută dintre respondenţi au considerat importantă prezenţa consilierului şcolar ca resursă de prevenire. (…) În consecinţă, apreciem drept vitală coagularea tuturor factorilor de decizie în vederea implementării în toate unităţile de învăţământ din România a unui program eficient şi continuu de prevenire a fenomenului bullying.”, a declarat Cătălina Florea.

    Studiul a mai arătat că două treimi dintre copii îşi doresc să beneficieze de sprijinul părinţilor într-o situaţie de bullying, însă la fel de mare este şi procentul celor nu le-ar cere ajutorul, iar un număr similar dintre victime au declarat că părinţii lor nu cunosc situaţia cu care ei se confruntă şi asta pentru că le este ruşine, se tem de răzbunarea agresorilor, nu cred că adulţii îi pot ajuta, nu vor să fie etichetaţi ca trădători sau pentru că le este teamă de reacţia părinţilor.

    Trei sferturi dintre respondenţi au afirmat că ar răspunde prin agresiune unei situaţii de tip bullying.

    Studiul “Fenomenul bullying în unităţile de învăţământ din România” a fost realizat în cadrul proiectului “Bullying – de la hărţuirea verbală la hărţuirea fizică în rândul copiilor”, finanţat de Petrom în cadrul competiţiei de proiecte “Idei din Ţara lui Andrei”.

    Colectarea datelor a avut loc în perioada martie – iunie 2014, pe un eşantion de 2.000 de elevi.