BusinessMagazin

Tag: vanzari

  • Si totusi, comertul online

    Site-ul Vanzari20.ro se adreseaza in special comerciantilor din mediul offline care in prisma crizei economice vor sa isi dezvolte si o prezenta online. “Datorita costurilor mult mai reduse de operare, numarul magazinelor online a inceput sa creasca in ultima perioada. Ele sunt o optiune ieftina si rapida de a vinde aproape orice”, sustine Tudor Totolici, con­sultant de strategie in cadrul companiei MB Dragan si unul din fondatorii. Vanzari20.ro. Investitiile facute de cei ce isi deschid un magazin online, evident diferite in functie de domeniul de activitate si de bugetul de promovare, pot varia intre 4.000 de euro si 100.000 de euro, conform lui Totolici.
     
    Serviciul dezvoltat de MB Dragan, care a avut nevoie de o investitie initiala de 8.000 de euro, vrea sa ofere sprijin antreprenorilor pentru a-si adapta planul de business si a-si dezvolta o strategie de comunicare in mediul online. “In prezent, site-ul este axat exact doar pe aceasta nisa a comertului electronic si nu se adreseaza altor tipuri de investitori”, mai spune consultantul, apreciind ca daca proiectul va avea succes, echipa care lucreaza in cadrul Vanzari20.ro va putea dezvolta astfel de proiecte si pentru alte nise din industria de online.
     
    Pana in acest moment, la mai putin de doua luni de la lansare, site-ul Vanzari20.ro a atras peste 6.000 de vizitatori, cu o promovare facuta in mare parte pe retelele sociale, iar 100 dintre acestia cocheteaza cu ideea de a-si deschide o afacere online. Totolici sustine ca si-a propus ca pana la finalul acestei veri sa sustina prin intermediul Vanzari20.ro lansarea a aproximativ 60 de magazine online.

  • Cele mai vandute limuzine (galerie foto)

     

    Inchipuiti-va o masina care franeaza singura in momentul in care simte pericolul unei coliziuni cu automobilul din fata. Care citeste singura limitarile de viteza de pe panourile de atentionare sau adapteaza unghiul farurilor pentru a nu orbi masina care se apropie din sens invers. Sau, poate, care opreste motorul cand sta pe loc pentru a nu mai consuma combustibil, plecarea facandu-se imediat in momentul in care e apasata pedala de acceleratie.
    Cu astfel de argumente incearca sa ii convinga de ani de zile vanzatorii de masini pe cei dispusi sa dea cel putin 50.000 de euro pe o masina. Iar lansarea unei noi generatii de Mercedes E-Klasse, BMW Seria 5 sau Audi A6, ca sa numim cele mai bine vandute modele, este un prilej pentru ca lista de sisteme si accesorii cu care dealerii iau ochii clientilor sa devina tot mai mare.
     
    “Majoritatea celor care cumpara un astfel de model sunt clienti business, fie ca sunt top manageri ai unor companii, fie ca au propriile lor afaceri.” Modelul la care face referire Ioana Taflan, director de comunicare al Mercedes-Benz Romania, importatorul grupului german pe piata locala, este E-Klasse, o limuzina aparuta in urma cu peste 60 de ani si a carei ultima generatie tocmai a fost lansata saptamana trecuta pe piata locala.
     
    Pe acelasi public tinta se bazeaza si importatorii BMW si Audi. Nina Velterean, director de marketing in cadrul BMW Group Romania, recunoaste ca o buna parte dintre clientii limuzinei Seria 5 (aflata in portofoliul marcii germane) provin dintre fostii posesori de Seria 3 (un model de clasa medie) care acum au o familie. Tatiana Stroescu, director de marketing pentru Audi in cadrul Porsche Romania, aduce un element in plus la portretul robot: “Sunt preponderent barbati, iar cei mai multi (dintre cei care cumpara A6, modelul Audi din clasa mare – n. red.) au varste cuprinse intre 40 si 60 de ani”.

     
    Potrivit unui studiu al Mercedes la nivel european, doi din trei utilizatori de limuzine din clasa superioara sunt barbati, pentru ca in Statele Unite procentul sa urce dincolo de 90%.
     
    Iar profilul clientului din Romania nu difera foarte mult fata de cel din Franta sau Germania. “Difera doar media de varsta a posesorilor, care in Romania este de 40-45 de ani, fata de 50-55 de ani in Germania, spre exemplu”, completeaza Taflan. Exista si o explicatie pentru acest lucru, considera analistii pietei.
     
    Cresterea economiei si a puterii de cumparare din ultimii ani au creat un optimism extrem, livrarile de masini premium crescand de doua ori mai repede decat restul pietei. Iar aceasta in conditiile in care vanzarile s-au triplat in ultimii cinci ani.
     
    Interesant este insa ca la baza acestei cresteri explozive nu au stat limuzinele, ci mai degraba SUV-urile, masini cu o garda ridicata, masive, care asigurau proprietarilor o vizibilitate mai mare. De aceea, fiecare producator de lux, fie el german sau asiatic, are acum in portofoliu atat limuzine, cat si modele de tip SUV.
     
    Chiar si asa, niciunul dintre marile branduri nu a scapat neafectat (in Romania si restul lumii deopotriva) de caderea vanzarilor ca urmare a efectelor crizei financiare internationale, vehiculandu-se chiar la un moment dat informatii privind o alianta pe care urmau sa o incheie Mercedes si BMW si care ar fi implicat un schimb de actiuni.
     
    In Romania, dupa ani de crestere cu zeci de procente, vanzarile de autoturisme de import s-au prabusit in primele doua luni ale anului cu 56% fata de anul trecut, atat limuzinele de clasa mare, cat si SUV-urile inregistrand scaderi in jurul valorii de 50%. “Este greu de apreciat cu exactitate in ce masura a fost afectat segmentul premium de criza si poate prea devreme de spus. Dar acest segment pare sa fie mai putin afectat de criza decat altele”, a spus Ioana Taflan.

     

  • Vanzarile de apartamente ale Impact au scazut cu 37,5% in T1

    Vanzarile din primele trei luni ale acestui an au fost formate integral din apartamente vandute catre clienti romani, in timp ce anul trecut, au fost vandute apartamente si catre clienti straini, acestia fiind reprezentati practic de investitorii straini.

     

    Impact a incheiat in acest an 39 de contracte, dintre care 33% au fost reprezentate de vanzari cu plata integrala, 10% cu plata in rate iar 57% au reprezentat contracte de inchiriere cu optiune de cumparare, potrivit unei facilitati lansate in acest an de catre dezvoltator.

     

    Comparativ, Impact a incheiat, in primele trei luni ale anului trecut, 76 de contracte, dintre care 51 au reprezentat vanzari catre clienti romani si 26 catre clienti straini. Valorea totala a vanzarilor de apartamente inregistrata de catre Impact in primul trimestru al anului trecut a fost de 32 de milioane de lei, potrivit datelor furnizate de catre companie.

     

    "Din contractele achitate integral (n.red. in acest an) circa 70% au fost realizate prin finantare bancara acordata in cea mai mare parte de CEC. Din contractele semnate in aceasta perioada se constata ca cei mai multi clienti provin din sectoarele farmaceutic si FMCG, spre deosebire de anul 2008, cand cei mai multi clienti provtneau din sectorul serviciilor, cu preponderenta servicii financiar-bancare", se spune intr-un comunicat al companiei.

     

    Raportul dintre contractele incheiate si noile contacte stabilite cu potentiali cumparatori a ajuns in acest an la 1/100, de doua ori mai mic decat in 2008 si de peste trei ori mai mic decat in 2007. Practic, dezvoltatorul a reusit sa incheie mai putine contracte cu potentiali noi cumparatori, comparativ cu anii trecuti.

     

    "Desi rata de succes s-a injumatatit fata de aceeasi perioada a anului 2008, se constata totusi o crestere semnificativa a numarului de contacte, care a crescut de la 2.500 in primele 12 saptamani din anul 2008 la aproape 4000 (3.980) in aceeasi perioada a anului 2009, ceea ce demonstreaza un interes crescut pettru domeniul rezidential, dar o si mai mare prudenta in luarea deciziilor"

     

    Prima faza a proiectului Greenfield, construit intre padurile Tunari si Baneasa din nordul Bucurestiului, este formata din cinci ansambluri rezidentiale independente (Rubin, Topaz, Onix, Blue, Quartz) si include 676 de unitati din care au fost vandute pana in prezent 430 de unitati. Livrarea unitatilor a inceput in primavara anului 2008 cu ansamblurile Rubin si Topaz. In decembrie 2008 au inceput sa se livreze apartamentele din Onix, iar din februarie 2009 au inceput livrarilt in Blue. Apartamentele din Quartz se vor livra incepand din iunie 2009.
     

  • Vânzările de maşini noi din România, mai mici cu 60%

    În februarie 2008 au fost livrate 22.651 maşini noi, iar după primele două luni ale anului trecut vânzările cumulau 42.351 unităţi. Segmentul automobilelor s-a revigorat însă faţă de prima lună a acestui an, consemnând o creştere de 27,7%, de la 7.110 maşini la 9.082 autoturisme. Piaţa totală (automobile, vehicule comerciale şi autobuze – n.r.) a căzut cu 62,2% în februarie, de la 27.817 unităţi în a doua lună a anului trecut la 10.514 autovehicule.
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
    Aflati aici ce masina a primit Gica Hagi.

  • Planurile anticriza ale celui mai mare comerciant din Romania

    La sfarsitul anului trecut, Metro deschidea la Deva cel mai modern magazin al retelei û o decizie surprinzatoare, atata vreme cat in 2005, grupul anuntase ca nu va mai deschide in Romania nici un alt magazin. Dupa Deva, parea ca piata s-a deschis din nou: Vladimir Vava, directorul de operatiuni al Metro Cash&Carry Romania, spunea atunci ca pe harta Romaniei mai exista puncte de acoperit pentru comertul modern, in special in zone turistice. Acum insa, acelasi Vava prefera sa spuna ca “ramane de vazut” daca Metro va mai deschide si alte magazine si ca “depinde de cum vom merge mai departe”.

    Iar aceasta inseamna, in termenii Metro, mentinerea nivelului costurilor, mentinerea profitului si cresterea vanzarilor. Pana acum, mentinerea profitului sau cresterea vanzarilor veneau de la sine, in conditiile in care piata bunurilor de larg consum crestea cu rate de 20-30% de la an la an.

    Lucrurile sunt insa mai complicate anul acesta. Vladimir Vava prefera sa nu vorbeasca despre ritmul de crestere anticipat: “Nimeni nu poate spune daca vom avea o crestere in linie cu cea de anii trecuti sau mai temperata; deocamdata, facem tot ce se poate face in lei pentru a elimina efectul ratei de schimb”.

    Conform ultimelor date oficiale disponibile, grupul Metro a avut in 2007 o cifra de afaceri de 1,96 miliarde de euro, din care circa 1,6 miliarde au fost realizate pe seama segmentului de cash&carry. Potrivit estimarilor companiei de cercetare de piata PMR, vanzarile din 2008 ale intregului grup Metro in Romania (incluzand si divizia de hipermarketuri Real) au ajuns in jurul valorii de 2,3-2,4 miliarde de euro, ceea ce ar putea duce divizia de cash&carry la afaceri de circa 1,7-1,8 miliarde de euro. Rezultatele oficiale ale diviziei cash&carry urmeaza insa a fi prezentate in aceasta saptamana, o data cu raportul anual al grupului.

    In ce priveste vanzarile din acest an, Vava se declara relativ optimist. “Partea cea mai importanta pentru cash&carry este reprezentata de vanzarile de produse alimentare, unde nu cred ca vom simti un declin foarte serios, deoarece lumea continua sa consume”, spune Vladimir Vava, care considera ca revanzatorii ar trebui sa profite de aceasta situatie, de faptul ca acum clientii merg mai mult catre magazinele de proximitate, deoarece prefera sa faca economie de bani si poate si de benzina,. “Pentru noi e un semn foarte bun, deoarece clientul nostru e acel trader, proprietarul micului magazin, iar cresterea vanzarilor lui ne aduce si noua crestere”.

    Vladimir Vava spune ca Metro va investi mai mult in acest an in marcile private ale grupului: “brandurile private joaca un rol foarte important si sunt sigur ca pentru clientii nostri marcile private sunt o oportunitate, creeaza o diferenta in magazinele lor”. Metro a fost primul comerciant care a adus conceptul de marca privata in Romania, in urma cu aproximativ sase ani. Cea mai cunoscuta marca este Aro, folosita pentru produse alimentare, urmata de Metro Quality, Rioba si Horeca Select.

    Vladimir Vava spune ca sunt cateva segmente in care are incredere in acest an: magazinele de proximitate, magazinele rurale, restaurantele – de la cele high class pana la saormerii si zona de fast food. – “Acum, tendinta e de a manca mai repede si ieftin, cu bani mai putini; saormeriile, spre exemplu, sunt in plin avant”. Ca numar de clienti, cea mai mare surpriza pentru Vladimir Vava a fost tocmai aceasta zona de fast-food: “ de aici vine o crestere mare si trebuie sa fim aproape de ei, sa ne adaptam la nevoile lor”.

    Prin urmare, strategia Metro pune accent pe relatia cu micii comercianti si hotelieri, restaurantele si zona de catering, proprietarii de saormerii, de fast-fooduri sau restaurante modeste de cartier, vanzarile companiei depinzand direct de bunul mers al afacerilor acestora. “Le spunem clientilor nostri sa vina de multe ori si sa cumpere cat le trebuie. Daca au o problema de cash flow pot folosi magazinul nostru ca depozit”, spune Vladimir Vava.

    Directorul operational recunoaste ca exista o presiune la capitolul costurilor: “Nu cred insa ca trebuie taiate costurile, trebuie doar sa nu le crestem”. In urma cu cateva saptamani, Metro a luat o decizie menita sa eficientizeze costurile prin renuntarea la programul non-stop al celor patru magazine din Bucuresti. Reprezentantii retelei au declarat la acel moment ca modificarea programului de functionare nu este dictata de contextul economic actual. Pe de alta parte, crede Vava, criza inseamna in mod natural o eficienta mai mare – oamenii sunt mai implicati, mai interesati sa lucreze mai bine, sa-si pastreze locul de munca.

    Vladimir Vava, Metro: “Orasele de provincie din Rusia aveau intre 400.000 si 600.000 de locuitori, adica o masa mare de oameni, intr-o situatie economica foarte dificila."

  • PRO SYS: Asteptam deschiderea bugetului si a licitatiilor publice

    "In ultima perioada am observat o diminuare a numarului de comenzi, iar fata de lunile trecute vanzarile au inregistrat o usoara scadere de 2%-3%", a spus Petrica Barbieru, General Manager din cadrul PRO SYS." Aceasta scadere insa ne va mobiliza sa gasim noi solutii pentru a trece de perioada de criza, si anume virtualizare si solutii care sa reduca costurile", a completat acesta, precizand ca in acest an principalele scopuri ale companiei sunt consolidarea relatiilor cu clientii si extinderea solutiilor pe care aceasta le ofera.

    Din momentul in care a fost creata, in 1995 si pana in prezent PRO SYS nu a inregistrat pierderi, dimpotriva, a avut o crestere de 10% in fiecare an, potrivit lui Barbieru, care adauga ca anul trecut compania a avut o crestere de 20%. "Evolutia companiei depinde foarte mult de bugetul si de investitiile facute de stat pentru ca, pana la urma, cel mai mare investitor in economie este statul si el genereaza atat proiecte directe cat si proiecte indirecte pentru noi", a declarat acesta. "Pe langa proiectele generate de stat dorim sa venim cu solutii noi pentru firmele private pentru a ne mentine astfel portofoliul de clienti, iar daca se poate sa il extindem."

    In perioada urmatoare, directorul companiei a spus ca astepta deschiderea bugetului si a licitatiilor publice de catre stat, dar va continua in acelasi timp si atragerea de noi clienti din randul companiilor private. "Momentan suntem undeva intr-un echilibru intre numarul de clienti privati si numarul de proiecte de stat", a afirmat Barbieru. Printre institutiile si companiile cu care PRO SYS colaboreaza se afla Ministerul Agriculturii, Autoritatea Feroviara Romana, Consiliul Concurentei, Imprimeria Nationala, Ministerul Dezvoltarii, ROMATSA, Televiziunea Romana, Antena 1, EOS KSI, IMSAT, ROMARG sau UTI.
     

  • Reteta anticriza a Interbrands, cea mai mare firma de distributie

     

    “In fiecare an, invat un singur cuvant in romana. Atunci cand am primit bonusuri, am invatat doua”, povesteste zambind Rand Sherif, cel care conduce, de aproape zece ani, cea mai mare afacere de pe piata distributiei, Interbrands. Compania, aflata pe locul zece in topul celor mai mari companii private realizat de BUSINESS Magazin la mijlocul anului trecut, este singura afacere din domeniu care a depasit vanzari de un miliard de euro, aflandu-se la distanta considerabila de cel de-al doilea distribuitor din piata, Top Brands Distribution, cu afaceri de 330 de milioane de euro.
     
    Pentru 2009, cu siguranta seful Interbrands nu va invata mai mult de un cuvant in limba romana, in conditiile in care compania nu a reusit sa treaca pe profit anul trecut, dupa ce in 2007 inregistrase o pierdere de 0,7 milioane de euro. De altfel, indiferent de marimea companiei si de volumul vanzarilor, majoritatea distribuitorilor a inregistrat pierderi si in 2008, dupa ce in 2007 profiturile scazusera vizibil sub nivelul celor din 2006. Rand Sherif priveste insa lucrurile cu un optimism prudent, dupa cum ii place sa spuna, si subliniaza ca totusi 2008 a fost un an bun pentru Interbrands, in care compania a crescut, in lei, cu 23% (Interbrands a raportat pentru anul trecut vanzari cu 12% mai mari decat in 2007 – ajungand la 1,17 miliarde de euro -, dar si o reducere a profitului operational la jumatate, in jurul valorii de patru milioane de euro).
     
    Desi spune ca a anticipat efectele crizei, Rand Sherif admite ca amploarea acestora a fost mai mare decat se asteptase: “Am anticipat o crestere a costului capitalului, dar nu si gradul la care s-a ajuns. De asemenea, am anticipat devalorizarea leului, dar nu la acest nivel”.
     
    La sfarsitul anului trecut, pe fondul schimbarilor din piata, Sherif a incercat o remodelare a strategiei, axandu-se in special pe reducerea riscului financiar si a costurilor. Interbrands are imprumuturi atat in lei, cat si in euro, “o forma de hedging cu avantaje si dezavantaje”, spune Sherif. Acum, directorul Interbrands analizeaza posibilitatea de a creste imprumuturile in lei – chiar daca acestea au costuri mai mari, Sherif spune ca astfel compania simte mai putin devalorizarea. Imprumuturile nu ar intra insa in companie pentru investitii, deoarece Rand Sherif considera ca este un moment prost pentru asa ceva: “Cand costul capitalului este asa mare, nu este momentul unor cheltuieli suplimentare, pe care ti-ar placea sa le faci, dar care nu ar reprezenta o miscare prea inteligenta”.
     
    Tocmai pentru ca ar fi intrat in aceasta categorie, Rand Sherif a renuntat la listarea companiei la bursele din Londra si Bucuresti. “Deocamdata ne intereseaza sa ne intarim pozitia, sa ne largim portofoliul si abia apoi sa revenim la strategia initiala. Nu stiu cand se va intampla acest lucru.”
     
    Prioritatile sunt acum altele si sunt legate de crestere cu orice pret. Rand Sherif crede ca acum, mai mult ca niciodata, este foarte greu de anticipat comportamentul consumatorilor. Tocmai de aceea face impreuna cu echipa sa sedinte mai dese de brainstorming pentru a gasi produse care se vor cauta in aceasta perioada si care nu se afla in portofoliul Interbrands.
     
    Il ajuta, fara sa vrea, si piata: “Primim mai multe oferte decat in trecut. Daca o companie lucreaza cu distribuitori mici, locali, una din principalele griji este daca acestia mai pot sa-ti sustina afacerea, motiv pentru care e normal sa fie interesata sa lucreze cu un distribuitor mai mare, mai solid”, spune Sherif. Pe de alta parte, crede el, din cauza presiunilor financiare, multi dintre distribuitorii mici nu vor supravietui crizei: “Este cazul oricarei companii, indiferent de segmentul pe care activeaza, care va deveni vulnerabila daca are imprumuturi, are costuri mari cu capitalul si venituri reduse”. Iar cei care nu vor reusi sa depaseasca perioada vor da – bineinteles – oportunitati de crestere altora.
     
    Problemele pe care le au in aceasta perioada distribuitorii sunt insa cam aceleasi, indiferent de marimea companiei: creditele scumpe, infrastructura si mai ales colectarea banilor de la comercianti, ceea ce ii face sa se teama de un posibil blocaj financiar al pietei. “Blocajul financiar incepe sa se resimta si in incasarea cu dificultate a creditelor de la clientii pe care ii avem. Din fericire, pana in acest moment, nu ne-am confruntat cu probleme, dar una dintre prioritatile noastre pentru 2009 este si reducerea termenului de recuperare a creditelor de la partenerii nostri”, spune George Stefanescu, directorul general al companiei Whiteland Sales & Marketing (distribuitor Hochland, Meggle, Orkla Foods si Campina), parte a grupului Whiteland. Toate aceste dificultati vor duce la aparitia unor schimbari, in special in randul micilor distribuitori, care se confrunta deja cu probleme serioase de eficienta operationala, arata Bogdan Belciu, director general al firmei de consultanta A.T.Kearney: “In acest segment al pietei firmele se confrunta cu provocari foarte importante si in ultima vreme am asistat la falimentul unor companii care erau relativ cunoscute pe piata”.

    Narcis Mihai, directorul Lekkerland Convenience: “In prima jumatate a anului se vor inregistra scaderi, insa in a doua jumatate a anului piata se va reaseza"

     

  • Noroc de pasii marunti

     

    “Nu ne putem petrece toata viata cumparand companii, mai trebuie sa mai si consolidam ceea ce am cumparat”. Declaratia apartine lui Luigi Ferraris, CFO-ul grupului italian de utilitati Enel, in timpul conferintei de presa care a urmat prezentarii rezultatelor pentru anul 2008. Conferinta de presa s-a tinut in acest an in sediul central al Enel – pentru prima oara dupa mai multi ani in care prezentarea rezultatelor avea loc la Londra, unde Enel este listata. Taierea de costuri pentru organizarea evenimentului anual – redusa ca imporanta – face parte insa dintr-un plan mai larg de reduceri de costuri pe care si l-a impus compania italiana. Cea mai importanta reducere anuntata de Enel este cea de 12 mld. euro din bugetul de investitii pentru urmatorii cinci ani. Declaratia lui Ferraris este in linie cu decizia companiei italiene de a reduce din investitii si a se aseza la masa consolidarilor, dupa cativa ani in care a facut achizitie dupa achi­­­zitie, incepand cu cele din Romania sau Slovacia si terminand cu achizitia Endesa sau OG-5.
     
    Lui Luigi Ferraris nu ii este teama de cuvinte, iar directorul financiar considera ca este normal ca fiecare companie sa isi reconsidere pozitiile din cauza crizei. In cazul Enel, cu atat mai mult: “Luand in considerare ca am investit in ultimii ani cat sa avem o pozitie de lider de piata, dar luand in considerare si gradul de dezvoltare a diverselor economii unde operam, ni se pare logic sa o luam mai usor deocamdata cu investitiile”.
     
    Intr-adevar, cifrele din raportul Enel arata ca cele 12 miliarde de euro au fost reduse din bugetele pentru dezvoltare, si mai putin din bugetele de mentenanta. Raportul nu arata cu precizie unde si cand vor fi investite totusi cele 16 miliarde de euro. Cu toate acestea, prezentarea rezultatelor si a planurilor Enel a inclus cateva indicii.
     
    S-ar fi putut spune ca achizitia Endesa si parteneriatul cu EdF au consolidat traiectoria de dezvoltare a grupului Enel in tarile latine. Strategia latina nu ar fi fost rea pentru Romania – aici Enel are proiecte de investitii de doua miliarde de euro in productia de energie si de inca 700 de milioane de euro in retele. Planurile de productie – care cuprind investitii in energie termo, eoliana si nucleara – sunt ambitioase, insa dependenta unor proiecte la companii de stat (Termoelectrica si Nuclearelectrica) le-a intarziat startul. Faptul ca aceste proiecte se intind ca dezvoltare pe cativa ani se potriveste numai bine cu faptul ca bugetul de investitii in productie al Enel pentru Romania are o bataie lunga, pe 15 ani, ocolind astfel criza (cei 15 ani fiind calculati din 2007, cand noul country manager Matteo Codazzi a anuntat planul de investitii al Enel pentru Romania). De fapt, dupa cum au declarat anterior si oficialii Enel din Romania, planurile sunt deocamdata la nivel de autorizatii, astfel ca ar fi prea devreme sa se stie daca va fi sau nu cazul sa fie incluse in reducerile de costuri.
     
    Planurile de expansiune ale Enel in regiune au pus insa in umbra proiectele din Romania. In prezentarea sustinuta cu ocazia prezentarii rezultatelor anuale, Fulvio Conti a repetat in mai multe randuri intentia lor clara de a se concentra asupra Rusiei si a Slovaciei: “Slovacia si Rusia sunt pietele noastre cheie pentru urmatorii ani: in Slovacia piata a crescut si acum o consideram tara tinta ideala pentru investitii, iar in Rusia liberalizarea pietei progreseaza si cu siguranta ca asta va aduce crestere pe termen mediu si lung”. OG-5 (compania de distributie si productie cu 8.700 MW instalati din Rusia in care Enel este actionar majoritar) si centrala nucleara din Slovacia (proiect de 900 de milioane de euro), dar si alte proiecte gandite pentru cele doua tari vor atrage majoritatea banilor proiectati pentru divizia internationala a Enel pana in 2013. Astfel, din cele 7,4 miliarde de euro, 45% vor merge in Slovacia, iar 28% in Rusia. Despre cele doua miliarde estimate pentru Romania se va mai vorbi probabil si in urmatoarele planuri si bugete ale Enel. Deocamdata insa, investitiile si stabilizarea celei mai lungi retele din Romania si satisfactia celor 2,5 milioane de clienti sunt provocari destul de mari pentru italieni. La care se adauga asteptarile nu foarte optimiste de crestere a consumului clientilor Enel pentru perioada urmatoare, dar si tinta de a creste numarul clientilor eligibili de cinci ori in urmatorii cinci ani. 
     

     

  • Vanzarile Guiness au crescut cu 56% in 2008

    Cresterea vanzarilor la Guiness s-a datorat, in mare parte, majorarii ponderii vanzarilor pe canalul HoReCa (hoteluri, restaurante, catering), care au atins 70% din totalul vanzarilor in 2008, au anuntat reprezentantii URBB.

    “Ca in fiecare an, remarcam in continuare preferinta romanilor catre berea premium de import, implicit si o crestere a vanzarilor, in stransa legatura cu sarbatorile specifice – St. Patrick’s Day si Halloween in cazul berii Guinness – dar si alte sarbatori precum Pastele sau Craciunul, asociate si cu un apetit mai crescut pentru cumparaturi”, a declarat Shachar Shaine, presedinte companiei.

    In Romania, Guinness se afla in portofoliul companiei URBB din 1996. Cu o concentratie de alcool de 4,3%, face parte din segmentul de piata al berilor premium de import.

    Cititi aici detalii despre evolutia pietei berii in 2008.

     

  • Kingston Technology: Vanzarile au crescut cu 41% in 2008

    Vanzarile mondiale inregistrate de companie s-au ridicat la patru miliarde de dolari, in scadere cu 500 de milioane de dolari fata de nivelul atins in 2007.

    In ciuda scaderii cifrei de afaceri compania a raportat cresteri ale volumului pe toate segmentele de produs: memorii Flash, memorii Branded, memorii ValueRAM si HyperX pentru gameri si entuziasti, iar in 2008 compania si-a extins cota de piata atat pe segmentul DRAM, cat si pe segmentul memoriilor Flash.

    "Kingston Technology, asemeni competitorilor sai, a resimtit scaderea industriei si saturatia pietei din anul 2008", a declarat John Tu, co-fondator Kingston, precizand ca in ciuda acestui lucru compania se afla intr-o pozitie sigura datorita resurselor financiare de care dispune.