Tag: studiu

  • Liderii în afaceri din Europa Centrală şi de Est anticipează creşteri salariale în 2015, pentru păstrarea personalului calificat

    Dintre cei 456 de lideri în afaceri intervievaţi în cadrul sondajului efectuat în opt ţări, în septembrie 2014, respectiv Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia (denumite in continuare”ECE8”), 69% intenţionează să crească salariile angajaţilor in 2015, 50% dintre aceştia anticipând creşteri de până la 5%.

    Cea mai probabilă majorare, după cum indică 37% din ECE8, va fi cuprinsă între 2% şi 4,9%. Pentru 41% dintre cei intervievaţi, deficitul de personal calificat şi presiunea din partea angajaţilor reprezintă factorii principali care vor conduce la creşteri salariale, în timp ce 28% sunt de părere că acestea ar trebui să se bazeze pe o productivitate crescută, iar 25% menţionează performanţe financiare îmbunătăţite. In medie, 50% dintre respondenţi nu intenţionează să aducă modificări notabile în structura personalului, dar 17% previzionează creşteri de 5 până la 10 procente a numărului de angajaţi.

    Îngrijorările legate de forţa de muncă vin pe fondul unor prognoze economice mai degrabă optimiste în ECE8 pentru anul 2015. În medie, la nivelul regiunii, 52% dintre respondenţi anticipează o creştere a PIB-ul ţării lor cuprinsă între 1,0 şi 2,9%, în timp ce doar 9 % prognozează o scădere. Din acelaşi eşantion, 52% sunt de părere că inflaţia va rămâne sub 2,0%.

    „Conform rezultatelor studiului, economiile ECE8 înregistrează o creştere constantă a PIB-ului şi o inflaţie ţinută sub control, dar având în vedere că personalul calificat şi capacitatea de export sunt principalii factori dinamizatori ai competitivităţii economice, aceste societăţi se concentrează tot mai mult asupra factorului uman, spune Şerban Toader, Senior Partner KPMG în România. „Liderii în afaceri susţin în acelaşi timp impunerea unui plafon asupra asigurărilor sociale impuse forţei de muncă, a adăugat Ramona Jurubiţă, Partener Coordonator al Departamentului de Asistenţă Fiscală la KPMG în România, „ceea ce va consolida şi mai mult competitivitatea companiilor. Totodată, aceştia sunt partizanii unui proces mai simplu de încasare şi administrare a taxelor, preferând o cotă unică în locul sistemului progresiv de impozitare.”

    În medie, la nivelul ECE8, 75% dintre respondenţi consideră că economia subterană reprezintă o problemă, iar evaziunea fiscală prin nedeclararea venitului real constituite chestiunea cea mai presantă. Conform studiului KPMG, competiţia acerbă şi cererea scăzută pe piaţă locală sunt factorii care cel mai adesea restricţionează creşterea cifrei de afaceri in ţările ECE8. Cu toate acestea, exceptând un procent de 21% dintre cei intervievaţi, liderii în afaceri din regiune anticipează o creştere a cifrei de afaceri în 2015, în principal generată de o productivitate crescută a angajaţilor şi de intensificarea eforturilor de marketing. 69%  dintre liderii de afaceri care au participat la studiu intenţionează să facă investiţii în perioada 2015-2017, activităţile fiind concentrate pe piaţa locală şi în ţările vecine.

    Realizat de KPMG în anii precedenţi doar pentru ţările baltice, sondajul „Pulsul Economiei” acoperă pentru prima dată opt ţări din regiune. Chestionarul online a colectat răspunsurile oferite de 456 de directori executivi, manageri şi proprietari de companii din ţările incluse în studiu. Ca sector de activitate, cel industrial a reprezentat 29% din răspunsuri, urmat de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (14%). Patruzeci şi patru de procente dintre respondenţi lucrează la companii cu mai puţin de 50% din acţiuni deţinute de rezidenţi, numărul cel mai ridicat fiind în Ungaria (67%). Optzeci şi nouă de procente dintre respondenţi fac parte din conducerea superioară a companiilor şi 11% sunt proprietarii acestora, în timp ce 30 % sunt femei. 50% din respondenţi lucrează în companii cu cifre de afaceri de peste 25 de milioane de Euro, iar 65% dintre companii sunt active pe pieţele de export.

  • România a atras în criză 311 proiecte de investiţii străine, jumătate faţă de 2004-2008

    În perioada 2004-2008, România a atras un număr de 612 de proiecte de investiţii şi se poziţiona pe locul doi în Europa Centrală şi de Est (CEE), după Polonia, în funcţie de acest indicator, înregistrând însă cea mai mare scădere între 2009 şi 2013, de aproape 50%, la 311 proiecte. În urma acestei scăderi, piaţa locală a coborât pe poziţia cinci, în urma Rusiei, Poloniei, Turciei şi Cehiei, potrivit ediţiei din 2014 a studiului EY – European attractiveness survey.

    Numărul de locuri de muncă create în urma investiţiilor străine din România, Polonia şi Cehia au scăzut cu peste 50%, în timp ce în Turcia şi Serbia au crescut cu 143%, respectiv 157%.

    România a urcat însă pe locul trei în topul celor mai atractive pieţe pentru investiţii străine directe din zona CEE, câştigând două puncte procentuale în preferinţele investitorilor, conform raportului.

    Pe fondul scăderii atractivităţii pieţelor din Polonia (31%, în scădere cu 6% faţă de 2013) şi Cehia (11%, în scădere cu 4% faţă de 2013), România (+2%) este considerată, alături de Ungaria (+3%) şi Turcia (+4%), una dintre destinaţiile cele mai atractive pentru investiţii din Europa de Est.

    “Din cauza unui grad ridicat de expunere faţă de ţările europene, al unui sector bancar fragil şi al dependenţei puternice de creditul de consum pe fondul crizei, numărul de proiecte de investiţii străine din Europa Centrală şi de Est a scăzut cu 12%, însă a înregistrat o creştere de 19% în Europa de Vest în perioada 2009-2013, comparativ cu perioada 2004-2008. Această divergenţă este şi mai bine evidenţiată în cazul creării de noi locuri de muncă, zona CEE înregistrând o scădere de 30%, comparativ cu doar 13% în Europa de Vest”, se menţionează în studiu.

    Cu o scădere de 22% a volumului de proiecte de investiţii străine în anii de criză, Polonia şi-a pierdut poziţia fruntaşă ca destinaţie de investiţii între economiile europene emergente în favoarea Rusiei şi a coborât pe poziţia cinci în termeni de generare de locuri de muncă în perioada 2009-2013. Această tendinţă a fost cu atât mai surprinzătoare, cu cât Polonia a fost, până în 2013, singurul stat membru UE care a înregistrat creşteri pozitive în timpul crizei.

    Republica Cehă, o altă economie cheie din regiune, a cunoscut un declin accentuat, de 37%, al proiectelor de investiţii străine între 2009 şi 2013. În pofida acestui declin, Polonia şi Cehia continuă să ocupe primele două poziţii în topul destinaţiilor din Europa Centrală.

    Între 2009 şi 2013, numărul de proiecte de investiţii din Turcia a crescut cu 129%. Astfel, Turcia se poziţionează pe locul trei după creşterea volumelor de proiecte, după Germania şi Marea Britanie, şi pe locul 10 în întreaga Europă ca destinaţie atractivă pentru FDI.

    Creşterea nivelului de investiţii în Turcia în perioada 2009-2013 a atras după sine o creştere de 162% a creării de noi locuri de muncă. Cu cele 98 proiecte începute (în creştere faţă de cele 95 din anul 2012), 2013 s-a dovedit a fi un an de succes. Afirmându-se ca noul pol european pentru proiecte mari în segmentul de producţie, Turcia a atras mai multe investiţii mari în sectorul auto. Statele Unite ale Americii şi Germania rămân principalii investitori din această ţară, cu 24%, respectiv 16% din totalul investiţiilor străine.

    Rusia a atras 114 de proiecte în 2013 şi a preluat prima poziţie în topul destinaţiilor din afara Europei Occidentale în timpul anilor de criză. Deşi numărul de proiecte a scăzut cu 11% faţă de anul anterior, Rusia a reuşit să-şi păstreze poziţia de top ca principală destinaţie în regiunea CEE, după ce coborâse în urma Poloniei în anul 2012.

    Acest lucru vine pe fondul faptului că Rusia a reuşit în ultimii ani să atragă câteva proiecte cheie de investiţii în sectorul producţiei de maşini, al industriei grele şi al unor sectoare precum industria chimică şi cea a echipamentelor de maşini mari de transport, şi a reuşit să se menţină pe poziţia de top în regiunea CEE. Cu toate astea, este foarte posibil ca tensiunile geopolitice generate de situaţia din Ucraina să afecteze atractivitatea Rusiei.

    Ca şi în cazul atractivităţii ţărilor, multe oraşe din regiunea CEE şi-au pierdut masiv din atractivitate.

    “Când li s-a cerut să numească trei dintre cele mai atrăgătoare oraşe din Europa, doar 17% din participanţii la studiu au numit oraşe din regiunea CEE. Procentul trebuie comparat cu cei 82% care au numit un oraş din Europa de Vest şi cu cei 19% care au numit un oraş din Europa de Sud. În linie cu rezultatele din anii anteriori, investitorii au ales Londra, Paris, Berlin, Frankfurt şi Munchen drept principalele cinci destinaţii de investiţii în Europa. Moscova a coborât de pe locul 8 pe 10. Praga şi Varşovia au căzut pe locurile 12, respectiv 14”, apreciază autorii studiului.

    Rezultatele studiului sunt obţinute pe baza EY European Investment Monitor (EIM), care urmăreşte proiecte de investiţii străine directe ce creează noi locuri de muncă şi facilităţi, şi a opiniilor exprimate de peste 800 de lideri de business din întreaga lume.

  • STUDIU: Ce presupune prietenia adevărată

    Un studiu efectuat pe 2.000 de persoane din Marea Britanie privind impactul reţelelor de socializare online asupra relaţiilor interpersonale din viaţa reală a ajuns la concluzia că statutul de “cel mai bun prieten” este acordat cuiva după o relaţie de cel puţin trei ani, implicând cel puţin opt convorbiri telefonice şi două întâlniri lunare.

    Cercetarea a mai arătat că pentru a fi consideraţi prieteni reali, spre deosebire de “prieteni online”, este nevoie ca oamenii să aibă experienţe comune, să îşi petreacă vacanţele împreună şi să participe la evenimente sociale cum ar fi nunţi, botezuri, petreceri. De asemenea, este necesar ca prietenii reali să aibă experienţe de viaţă asemănătoare, cum ar fi aducerea pe lume a unui copil. Prietenii ar trebui să ştie lucruri unii despre ceilalţi, spre exemplu care este felul preferat de mâncare şi cine a fost prima dragoste a acestora.

    Bărbaţii participanţi la studiu au arătat că au aşteptări mai mici legat de oamenii pe care îi consideră prieteni, cei mai mulţi afirmând că se întâlnesc cu prietenul cel mai bun mai puţin de o dată pe lună.

    Totodată, potrivit cercetării, persoanele din grupa de vârstă 24 – 35 de ani au cel mai mare număr de prieteni apropiaţi, cu zece persoane cu acest statut, în timp ce persoanele cu vârsta între 56 şi 65 de ani au mai puţini prieteni.

    Un alt element important în definirea unei relaţii ca prietenie este cumpărarea de cadouri pentru evenimnete cum ar fi nunţile, naşterea unui copil, mutarea într-o casă nouă şi aniversările.

    “În zilele noastre, cei mai mulţi oameni petrec foarte mult timp ţinând legătura cu alţii prin intermediul reţelelor de socializare”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei One4All Gift Cards, care a comandat cercetarea.

    “Studiul nostru a arătat că doar comunicarea online nu duce la crearea unei prietenii de durată, adevărate, iar cei mai mulţi dintre noi încă valorizează prieteniile tradiţionale. Petrecerea timpului liber împreună, a fi lângă celălalt în momentele importante şi gesturile cum ar fi dăruirea de cadouri la ocazii speciale sunt lucrurile care contează cel mai mult pentru majoritatea oamenilor”, a mai spus reprezentantul companiei care a comandat această cercetare.

  • BLACK FRIDAY 2014: 4,7 milioane de români aşteaptă Vinerea Neagră. Ce conţin listele de cumpărături

    La fel ca în anii precedenţi, în rândul bărbaţilor şi al segmentului de tineri (24 – 34 de ani) se observă un nivel al intenţiei de cumpărare semnificativ mai ridicat decât la nivelul populaţiei generale. Faţă de media generală de 13% a celor care au auzit de Black Friday şi spun că “sigur vor cumpăra”, în cazul bărbaţilor media urcă la 15% iar în cazul tinerilor la 16%, menţionează studiul.

    “În general, bărbaţii sunt mai entuziaşti decât femeile când vine vorba de cumpărăturile online. O explicaţie este că produsele de care femeile sunt mai interesate (cum ar fi hainele, încălţămintea sau produsele de îngrijire personală) sunt mai degrabă «senzoriale» şi astfel necesită o experienţă directă pentru o validare completă înainte de achiziţie. Satisfacerea acestei nevoie reprezintă în continuare o barieră importantă”, a declarat directorul firmei de cercetare MillwardBrown România, Daniela Lazăr.

    De Black Friday 2014 lista de cumpărături este compusă, în medie, din două categorii de produse. Pe această listă se regăsesc cel mai frecvent electrocasnicele mici (36%) cum ar fi aspiratoarele, mixerele, roboţii de bucătărie, urmate de televizoare (30%) şi telefoane mobile (20%), potrivit intenţiei de achiziţie.

    “Televizoarele şi telefoanele mobile sunt şi categoriile care înregistrează cea mai mare creştere a intenţiei de cumpărare faţă de 2013. Astfel, sunt cu 11% mai multe persoane în cazul televizoarele şi cu mai multe 9% în cazul telefoanelor mobile”, arată studiul.

    Pe lista se mai regăsesc, în ordine, hainele (17%), laptopuri (15%), tablete (12%), electronice (12%), frigidere (11%), maşini de spălat (9%) şi încălţăminte (8%).

    În ceea ce priveşte magazinele luate în calcul pentru cumpărături de Black Friday, topul primelor nume menţionate de respondenţi este format din eMAG, Altex, Flanco, Carrefour, Domo, Media Galaxy, Auchan, Kaufland, cora şi Dedeman.

    Potrivit cercetării, numărul românilor care au auzit de reducerile din cadrul Black Friday a ajuns anul acesta la 63% în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, sunt cu aproape o treime mai multe persoane (cu peste 1,7 milioane mai multe persoane) care ştiu acum de Black Friday.

     

  • Copiii instituţionalizaţi de mici sunt mai agresivi în adolescenţă şi dezvoltă probleme psihiatrice

    Studiul Bucharest Early Intervention Project (BEIP), început în anul 2000 de trei cercetători americani, analizează efectele instituţionalizării asupra dezvoltării creierului şi comportamentului copiilor prin comparaţie cu copii care nu au fost instituţionalizaţi sau care au fost plasaţi în asistenţă maternală.

    Cei trei profesori americani – Nathan Fox, de la University of Maryland, Charles Nelson, de la Harvard University şi Charles Zeanah, de la Tulane University – şi Institutul pentru Dezvoltarea Copilului au prezentat marţi, la Bucureşti, rezultatele obţinute până acum din primul studiu randomizat pe copii români abandonaţi încă de la naştere şi crescuţi în instituţiile din Bucureşti.

    Profesorul Charles Nelson a declarat că, în urma studiului, s-a observat în primul rând că aceşti copii au un coeficient de inteligenţă (IQ) redus.

    “Cei mai mulţi oameni au 100, ei au 60-70, au creiere mai mici şi au dificultăţi în a forma relaţii cu alte persoane, dar am descoperit şi copii cu ADHD”, a spus profesorul american.

    Întrebat dacă instituţionalizarea cauzează şi probleme de sănătate, Nelson a precizat că deocamdată nu se ştie acest lucru, însă vor monitoriza şi acest aspect.

    “Când au parte de îngrijire de calitate, am observat că le creşte IQ-ul şi pot relaţiona mai bine, dar asta este valabil pentru copiii care sunt scoşi din instituţii până la doi ani. Dacă îi ducem în familii, trebuie să facem asta până în doi ani. Ideal este să fie într-o familie permanentă, nu de plasament, lor le lipseşte sentimentul de siguranţa. Mulţi au mers dintr-o formă de protecţie în alta, unii au revenit în familia naturală şi de acolo înapoi în instituţii, iar aceştia au şi cele mai multe probleme”, a spus cercetătorul de la Harvard.

    Întrebat ce ar trebui să se facă pentru a evita astfel de probleme, el a explicat că soluţia este ca ei să fie scoşi din instituţii şi să meargă în familie şi, de asemenea, ar trebui dezvoltate programe de prevenire a abandonului de copii.

    “Trebuie să se lucreze cu femeile însărcinate pentru prevenirea abandonului de copii. De asemenea, în rândul copiilor din instituţii sunt necesare măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor din aceste instituţii. Acum, situaţia este mai bună decât în urmă cu 15 ani, dar încă mai este loc de îmbunătăţiri”, a spus profesorul Charles Nelson.

    El a precizat că, la începutul studiului, au început să fie monitorizaţi 136 de copii instituţionalizaţi, iar acum mai sunt 120.

    “O să mai fim aici încă cinci ani, pentru a finaliza studiul, însă va trebuie să vedem şi cum fac aceşti copii tranziţia către viaţa adultă, deci vorbim practic de 10 ani în total”, a adăugat cercetătorul.

    Întrebat dacă acest studiu dăunează imaginii României, Nelson a răspuns: “Nu este o imagine proastă pentru România, pentru că astfel de copii neglijaţi sau aflaţi în instituţii se găsesc în toată lumea, inclusiv în SUA”.

    În acest context, directorul executiv al Institutului pentru Dezvoltarea Copilului (IDC), Bogdan Simion, a precizat că cei trei cercetători americani au început să fie contactaţi şi de alte ţări, printre care şi Japonia, care doresc ca studiul de la Bucureşti să fie replicat.

    “Studiul demonstrează efectele instituţionalizării asupra copilului şi acum am ajuns cu studiul la 14 ani, şi constatăm că efectele sunt dezastruoase din toate punctele de vedere. Cea mai gravă observaţie este cea care demonstrează că un copil instituţionalizat are o reducere a masei de substanţă cenuşie din creier, responsabilă cu formarea cortexului, dar şi a substanţei albe. Asta înseamnă că orice fel de stagiu mai lung al copilului într-o instituţie va duce la dificultăţi enorme de integrare mai târziu în societate, că IQ-ul copiilor este mai mic din cauză de instituţionalizare, că emoţiile sunt mai reduse, la fel şi ataşamentul, că agresivitatea este mai mare, că memoria de scurtă şi medie durată are afectări. Deci se constată afectări în toate domeniile cerebrale majore”, a explicat Bogdan Simion.

    Directorul IDC a subliniat că aceşti copii se vor integra mult mai dificil în societate, problemele de acest fel fiind deja majore în adolescenţă.

    “Acum sunt la adolescenţă şi adolescenţa face şi mai dificilă integrarea lor. Şi nu doar că o face mai dificilă, dar îmi relevă dezvoltări de psihopatoligie, respectiv încep să aibă probleme psihiatrice, lucru destul de grav şi care trage un semnal de alarmă statului care protejează copii în instituţii că acestea sunt nocive. (…) În cazul problemelor psihiatrice care apar, tulburările de comportament sunt cele mai frecvente, tulburările de atenţie, ADHD-ul este prezent şi e foarte grav şi, în unele cazuri, apar şi începuturi de psihoză, dar sunt câteva cazuri. Deci sunt probleme psihiatrice, nu probleme psihologice care necesită consiliere, ci afecţiuni psihiatrice care necesită tratament şi care arată că integrarea va fi mai mult decât deficitară. În momentul în care copilul ajunge într-o familie şi stagiul copilului în instituţie este mai mic, atunci afecţiunile sunt mai mici”, a mai spus Bogdan Simion.

    Întrebat ce anume le cauzează aceste probleme, Bogdan Simion a explicat că este vorba, în primul rând, de lipsa familiei în viaţa lor.

    “Studiul arată, de exemplu, că anumite lucruri se normalizează în momentul în care copiii trec dintr-o instituţie într-o familie de asistenţi maternali, într-o familie de plasament, naturală sau adoptivă. Mai exact, substanţa albă creşte în volum. Deci există o parte reversibilă, dar substanţa cenuşie rămâne la acelaşi nivel, ceea ce înseamnă că legăturile în creier se fac mai bine şi atunci adaptabilitatea este mai mare. Dar sunt probleme care nu vor putea fi rezolvate niciodată, pentru că reversibilitatea este imposibilă”, a mai spus directorul executiv de la IDC.

    În cercetare au fost cuprinşi 136 de copii instituţionalizaţi, jumătate dintre ei din centre şi jumătate fiind daţi în asistenţă maternală, precum şi 72 de copii din comunitate, care nu au fost niciodată instituţionalizaţi.

  • STUDIU: Cafeaua poate preveni obezitatea

    Cercetătorii de la University of Georgia, Statele Unite, au descoperit că acidul clorogenic, care se găseşte în cafea, a redus semnificativ rezistenţa la insulină şi acumularea de grăsimi în ficatul şoarecilor hrăniţi cu alimente bogate în grăsimi, informează dailymail.co.uk.

    Cobaii au avut, timp de 15 săptămâni, o dietă foarte bogată în grăsimi, perioadă în care cercetătorii le-au administrat, prin injecţii, o soluţie care conţinea acid clorogenic, de două ori pe săptămână.

    Savanţii au descoperit că acidul clorogenic a fost eficient nu numai în prevenirea creşterii în greutate, ci a ajutat şi la menţinerea unui nivel normal al glicemiei şi a unei stări bune a sănătăţii ficatului.

    “Studii anterioare au arătat că printre beneficiile consumului de cafea se numără scăderea riscului de instalare a unor boli cronice ca diabetul de tip II şi afecţiunile cardiovasculare. Cercetarea noastră merge mai departe, căutând să identifice beneficiile asociate acestui compus chimic (acid clorogenic, n.r.) care se găseşte din abundenţă în cafea, dar şi în fructe şi legume ca merele, perele, roşiile şi coacăzele”, a declarat Yongjie Ma de la University of Georgia.

    “Acidul clorogenic este un antioxidant puternic care reduce inflamaţiile. Multe dovezi arată că bolile legate de obezitate sunt cauzate de inflamarea cronică, deci dacă putem controla acest aspect, putem reduce unele dintre efectele negative ale câştigării excesive în greutate”, a mai spus Yongjie Ma.

    Cercetătorii spun însă că acidul clorogenic nu este un tratament pentru obezitate. O dietă sănătoasă şi un program de exerciţii fizice rămân cea mai bună metodă de a reduce riscurile asociate obezităţii.

  • Metode de a reduce nevoia de a mânca alimente bogate în zahăr

    Nutriţioniştii avertizează asupra riscurilor aduse de consumul ridicat de zahăr şi oferă o serie de metode pentru a scădea nevoia de “ceva dulce”.

    Negarea dorinţei de a mânca zahăr nu este o soluţie, deci nu trebuie ca această substanţă să fie scoasă de tot din alimentaţie, ci trebuie abordată o soluţie moderată. Experţii spun că persoanele care simt nevoie de a consuma alimente dulci nu ar trebui să renunţe de tot la acestea, ci să fie doar moderaţi. Un aliment dulce, când şi când, este util organismului şi nu prezintă riscuri pentru sănătate.

    Un somn sănătos poate reduce dorinţa de a consuma zahăr. Atunci când nu este odihnit îndeajuns, organismul are nevoie de zahăr pentru a suplini lipsa de energie, explică Martin Budd, autorul cărţii “Why Am I So Exhausted” (“De ce sunt atât de extenuat”, n.r.).

    Folosirea de condimente ca vanilie, nucşoară, scorţişoară şi cardamom pentru aromatizarea unor feluri de mâncare şi băuturi, fără a adăuga zahăr, poate ajuta, de asemenea, la scăderea nevoii de alimente dulci.

    Unii experţi spun că desertul poate fi înlocuit cu ceva mai multe exerciţii fizice, mai ales în cazul celor care folosesc dulciurile ca pe o metodă de rezolvare a problemelor emoţionale. În acest caz, o jumătate de oră de alergat prin parc poate fi mult mai eficientă şi mai sănătoasă, decât un baton de ciocolată.

    Deficienţele nutriţionale pot face dorinţa de a mânca alimente dulci mai intensă. Anumiţi nutrienţi par a avea un rol important în controlul glicemiei, între care se numără cromul, vitamina B3 şi magneziul. Suplimentele alimentare bogate în astfel de compuşi pot fi utile, mai ales în cazul unor deficienţe nutriţionale combinate cu pofta de zahăr.

  • Avantajele şi dezavantajele consumului de ceai şi cafea

    O serie de studii recente au fost compilate de experţi pentru a sublinia beneficiile şi dezavantajele consumului de ceai, fie negru sau alb, şi cafea, informează dailymail.co.uk.

    Astfel, potrivit informaţiilor adunate din mai multe cercetări, ceaiul alb este util în prevenirea obezităţii, în timp ce băutorii de cafea sunt mai puţin predispuşi să sufere de Alzheimer.

    De asemenea, ceaiul poate fi util în prevenirea instalării diabetului de tip I, scade riscul de infarct şi protejează împotriva cancerului şi a bolilor cardiovasculare.

    Potrivit unui studiu, oamenii care beau ceai negru de patru ori pe zi prezintă un nivel mai scăzut de cortizol, un hormon eliberat în condiţii de stres.

    Totuşi, potrivit unei alte cercetări, adăugarea de lapte în ceaiul negru ar putea anula beneficiile acestuia din urmă, legate de protecţia împotriva cancerului.

    Un factor de risc ţine de provenienţa ceaiului consumat. Este posibil ca frunzele de ceai să conţină pesticide, pe lângă cantitatea mare de tanin găsită în ele, taninul reducând absorbţia fierului în organism, ceea ce poate duce la anemie.

    Experţii sfătuiesc băutorii de ceai verde să aleagă ceaiul alb, deoarece acesta este făcut din mugurii şi frunzele foarte tinere ale arbustului de ceai şi conţin mai puţine substanţe nedorite.

    De altfel, cercetătorii au aflat că ceaiul alb conţine mai mulţi antioxidanţi, ceea ce înseamnă că poate fi mai eficient în protejarea faţă de unele maladii, comparativ cu ceaiul verde.

    Antioxidanţii din ceaiul alb au potenţial anti-îmbătrânire şi pot preveni unele forme de cancer, dar şi inflamaţiile şi bolile de inimă, pe lângă utilitatea în ceea ce priveşte prevenirea obezităţii, inhibând dezvoltarea de noi celule adipoase.

    Unele studii au găsit o legătură între consumul de ceai prea fierbinte şi cancerul de esofag. Pe de altă parte, consumul de ceai verde a scăzut cu până la 60% riscul de cancer de esofag în cazul femeilor, potrivit unui alt studiu.

    În ceea ce priveşte cafeaua, băutură considerată a fi mai puţin benefică pentru sănătate, unele cercetări au descoperit că licoarea neagră are unele avantaje pentru sănătate.

    Bărbaţii care beau cafea au un risc mai mic de a suferi de diabet de tip II, de gută, cancer hepatic şi ciroză. De asemenea, cafeaua poate preveni instalarea bolii Alzheimer.

    O altă cercetare a arătat că eficienţa analgezicelor este crescută de consumul de cafea, iar bătrânii se pot bucura de o îmbunătăţire a memoriei pe termen scurt şi de timpi de reacţie mai buni dacă beau cafea.

    Oamenii de ştiinţă cred că o serie de compuşi chimici din cafea pot fi utilizaţi pentru a realiza noi medicamente pentru tratarea bolilor cardiovasculare şi a insomniei.

    Pe de altă parte, un studiu recent a arătat că această băutură scade fluxul sangvin şi afectează sănătatea dinţilor, pe lângă faptul că afectează culoarea danturii.

    Un alt studiu, realizat în Danemarca, a găsit o legătură între consumul de cafea neagră cu puţin lapte şi zahăr şi un risc crescut de a naşte un făt mort.

  • STUDIU: Variaţiile genetice responsabile pentru longevitatea extremă, inexistente

    Secvenţierea genomului a 17 persoane aflate între cele mai longevive din lume a eşuat în încercarea de a găsi variaţiile genetice specifice legate de longevitatea extremă.

    În prezent, există 74 de persoane pe glob, recunoscute oficial, a căror vârstă depăşeste 110 de ani.

    Autorii studiului condus de Hinco Gierman, de la Univesitatea Stanford din California, au efectuat secvenţierea completă a genomului a 17 dintre aceste persoane foarte bătrâne pentru a încerca să afle secretele genetice ale acestei longevităţi de invidiat.

    Dar, pornind de la acest mic eşantion, savanţii nu au găsit variaţii genetice rare responsabile de producerea unor proteine care ar fi putut explica longevitatea, potrivit cercetării publicate în revista PLOS ONE.

    Pe de altă parte, oamenii de ştiinţă au descoperit în cazul acestor persoane o mutaţie genetică legată de patologii cardiace, dar care, în cazul lor, efectele acestei mutaţii nu s-au produs deloc sau doar în foarte mică măsură.

    Chiar dacă studiul nu a permis o cunoaştere mai profundă a mecanismelor biologice care permit o longevitate excepţională, autorii au făcut publice secvenţierile genomurilor pentru a fi utilizate în cercetări ulterioare.

    Scăderea natalităţii şi creşterea speranţei de viaţă face ca populaţia americană să îmbătrânească rapid.

    Potrivit datelor Biroului de recensământ, un american din cinci va avea peste 65 de ani, până în 2050, şi cel puţin 400.000 vor avea peste 100 de ani.

    Medicina s-ar putea dezvolta întra-atât în deceniile următoare, încât ar putea permite stoparea, dacă nu chiar inversarea procesului de îmbătrânire, crescând limita longevităţii, potrivit unor cercetători.

    Laboratoare private şi universităţi desfăşoară în prezent cercetări care vizează descoperirea unei fântâni a tinereţii, iar responsabili religioşi, filosofi şi experţi în domeniul bio-eticii dezbat implicaţiile sociale şi morale ale unei astfel de creşteri a duratei de viaţă, a relevat, în 2013, o anchetă realizată de Pew Research Center, un organism de cercetare independent, cu sediul la Washington.

  • STUDIU: 80% dintre români înţeleg legătura dintre prezenţa reclamelor TV şi calitatea programelor – FOTO, VIDEO

    Acest efect de halou se extinde de la programe spre materialele publicitare, iar consumatorii admit că reclamele TV difuzate pe canalele în care au încredere au un impact mai puternic. Acelaşi chestionar a relevat faptul că, în pofida tendinţei în creştere de vizionare a conţinutului pe mai multe ecrane în acelaşi timp, cei mai mulţi dintre telespectatorii români continuă să petreacă în faţa televizorului între 3 şi 5 ore pe zi.

    Acestea sunt câteva dintre concluziile noului studiu regional realizat de Discovery Networks în parteneriat cu The Future Foundation, care îşi propune să furnizeze o viziune de ansamblu asupra industriei publicităţii TV, investigând modul în care publicitarii se pot conecta cu consumatorii dincolo de metodele tradiţionale şi ce tehnici vor fi cele mai eficiente în viitor.

    Intitulat “The Future of TV Advertising”, studiul are la bază o componentă cantitativă, constând într-un eşantion de 3000 de repondenţi din zece ţări din regiunea Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa (CEEMEA) – România, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Rusia, Africa de Sud, Turcia, Ucraina şi Emiratele Arabe Unite – şi o componentă calitativă, prin intermediul unor interviuri în profunzime cu experţi din industrie din această regiune.

    Pentru România, expertul participant la panel a fost Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer Orange.

    “Într-o lume dominată de ecrane multiple, televiziunea rămâne elementul central al mixului de media. Progresele tehnologice au avut un impact important asupra modului în care telespectatorii consumă media şi, în acest context, alegerea unui anumit brand TV a devenit esenţială în gestionarea aşteptărilor legate de calitatea conţinutului pe care îl vor urmări. Telespectatorii înţeleg clar relaţia dintre publicitate şi furnizarea unui conţinut TV de calitate şi, în plus, sunt deschişi să testeze noi formate de reclame. Acest studiu ne face să fim încrezători în viitorul publicităţii TV, dat fiind faptul că publicul este din ce mai bine informat şi dispus să recompenseze materialele publicitare interesante şi relevante, extinzând discuţiile despre brandurile respective şi pe alte dispozitive pe care le are la îndemână”, a spus Dorota Zurkowska-Bytner, VP Advertising Sales Development Discovery Networks CEEMEA.

    Potrivit rezultatelor studiului, vizionarea de conţinut video pe ecrane multiple, disponibilitatea serviciilor on-demand şi capacitatea din ce în ce mai mare a telespectatorilor de a controla ceea ce vizionează sunt câteva dintre dintre cele mai importante tendinţe care influenţează configurarea pieţei media în prezent. În acelaşi timp, participanţii la studiu au demonstrat că înţeleg foarte clar relaţia dintre conţinutul de calitate, accesibil în orice moment şi publicitate ca sursă de finanţare a acestuia. De altfel, 80% dintre români consideră că absenţa publicităţii ar putea conduce la scăderea calităţii programelor TV.

    În ceea ce priveşte inovaţiile tehnologice ce ar putea fi disponibile în viitor, participanţii la studiu s-au arătat optimişti în privinţa progreselor tehnologice ce le vor permite să acceseze programele TV şi reclamele relevante pentru fiecare consumator în parte. Potrivit rezultatelor, consumatorii sunt mai receptivi dacă urmăresc o reclamă adaptată profilului fiecăruia, ceea ce sugerează un viitor în care comunicarea personalizată va fi din ce în ce mai relevantă. De asemenea, în contextul în care vizionează conţinut pe mai multe ecrane, mai bine de 50% dintre repondenţii din regiunea CEEMEA continuă discuţiile despre branduri pe un al doilea dispozitiv, după încheierea reclamei TV, demonstrând o amplificare a gradului de implicare.

    Iată principalele concluzii ale studiului:

    – Reclamele TV sunt eficiente

    • 80% dintre telespectatorii din România consideră că absenţa reclamelor ar conduce la scăderea calităţii programelor TV, în contextul în care 40% dintre aceştia petrec zilnic între trei şi cinci ore în faţa televizorului.

    • 3 telespectatori din 10 la nivelul regiunii sunt de acord că plasarea de produse în timpul unui program îi convinge mai uşor să achiziţioneze acel produs.

    – Încă nu a fost găsită durata optimă a pauzelor publicitare

    • În general, consumatorii din regiunea CEEMEA ar prefera ca pauzele publicitare să fie mai lungi şi mai puţin frecvente.

    • Furnizorii de conţinut TV trebuie să găsească un echilibru între ce îşşi doresc consumatorii şi ce e util pentru branduri. Acest aspect este cu atât mai important cu cât raportul arată că 70% din consumatori îşi amintesc cel mult 5 reclame într-o zi. Cel mai scăzut procent la nivelul regiunii s-a înregistrat în Cehia şi Polonia, unde 40% dintre repondenţi îşi pot aminti o singură reclamă la finalul unei zile.

    – Brandurile TV de încredere sporesc gradul de implicare a publicului

    • Aproape 60% din consumatorii din regiunea CEEMEA sunt de acord că brandul canalului TV este un bun indicator al calităţii conţinutului oferit. Cifra creşte la 70% în rândul publicului din Africa de Sud.

    • 1 telespectator din 3 este de acord că materialele publicitare difuzate pe canalele în care publicul are încredere au un impact mai puternic.

    – Publicitatea TV este mai eficientă dacă este difuzată pe mai multe ecrane

    • 70% dintre români consideră că difuzarea spoturilor publicitare pe mai multe canale în acelaşi timp are un impact mai mare. Aproximativ acelaşi procent a fost înregistrat în Africa de Sud, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Bulgaria, telespectatorii fiind de acord asupra impactului sporit al campaniilor integrate.

    • Rezultatele studiului arată că 50% dintre telespectatorii chestionaţi au intrat online să caute un anumit produs sau serviciu imediat după ce văzuseră reclama respectivă la televizor. Cifra creşte la 70% dintre telespectatori în Bulgaria.

    – Viitorul este personalizat

    • 80% dintre participanţii la studiu şi-ar dori să poată sări peste anumite reclame, pentru a alege să le vizioneze pe cele pe care le consideră relevante.

    • 60% dintre români sunt interesaţi să urmărească reclame adaptate profilului lor personal, tendinţă confirmată la nivelul întregii regiuni.

    • Jumătate dintre repondenţi şi-ar dori să poată acţiona imediat după ce au văzut o reclamă TV, prin intermediul unui buton de pe telecomandă care să le permită să achiziţioneze direct produsul sau serviciul promovat.

    • Peste 50% dintre consumatorii din Polonia, Emiratele Arabe Unite şi Africa de Sud consideră că reclamele cele mai memorabile sunt cele care li se adresează direct, demonstrând beneficiile conţinutului personalizat – atât pentru telespectatori, cât şi pentru branduri.

    Studiul integral poate fi descărcat de pe www.discoveryinsights.com, iar un video care sumarizează toate concluziile sale este disponibil aici:

    De asemenea, o dezbatere mai amplă în jurul studiului, la care vor participa experţi din industrie, va avea loc în cadrul evenimentului “Mediafax Talks about The Future of TV Advertising”: http://www.mediafaxtalks.ro/category/future-of-tv-advertising în data de 4 decembrie 2014.

    Grupul de experţi a fost alcătuit din:
    • Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer, Orange România
    • David Brennan, fondatorul Media Native şi fost Director de Cercetare şi Strategie Thinkbox
    • Dominic Grainger, CEO Group M EMEA, o companie de management al investiţiilor în media, care lucrează în parteneriat cu agenţii precum MAXUS, MEC, MediaCom, Mindshare, Catalyst şi Xaxis
    • Neil Hardwick, CEO Group M (Rusia)
    • Krisztian Kova, President MEME (Hungarian Electronic TV broadcasters Association)
    • Stephen Loerke, Managing Director, World Federation of Advertisers
    • Tomasz Sieniutycz, Pentagon Research, companie specializată în studii în zona de new media (Polonia)
    • Rory Sutherland, Executive Creative Director & Vice-Chairman, Ogilvy One Londra şi Vice-Chairman, Ogilvy & Mather (Marea Britanie)
    • Piotr Tyborowicz, Media DirectorTVN (Polonia)
    • Dorota Zurkowska-Bytner, VP Ad Sales Development, Discovery Networks CEEMEA

    Discovery Networks Europa Centrală & de Est, Orientul Mijlociu & Africa (CEEMEA) este o divizie a Discovery Communications (NASDAQ: DISCA, DISCB, DISCK), compania Pay-TV nr. 1 în lume, care ajunge la peste 2,7 miliarde de abonaţi în peste 220 de ţări şi teritorii. Discovery Networks CEEMEA le oferă oamenilor posibilitatea de a-şi explora universul şi de a-şi satisface curiozitatea, prin intermediul celor 12 branduri de televiziune, în frunte cu Discovery Channel, TLC, Animal Planet, Discovery Science şi Discovery HD Showcase, dar şi prin intermediul produselor şi serviciilor comerciale şi educaţionale de top. Programele noastre sunt difuzate în 19 limbi, ajungând la peste 261 de milioane de abonaţi din 105 ţări, de pe trei continente. Pentru mai multe informaţii vizitaţi www.discovery.ro.

    Future Foundation este o cea mai mare companie de cercetare îndomeniul identificării trendurilor de consum. De la lansarea sa în 1996, The Future Foundation răspunde solicitărilor companiilor utilizând informaţii direct de la consumatori, prin identificarea, măsurarea şi examinarea tendinţelor, atitudinilor şi comportamentelor pe baza studiilor cantitative şi calitative. Studiile realizate indică potenţialul impact pe care consumatorii îl au asupra pieţelor şi economiei. Pentru mai multe informaţii puteţi accesa www.futurefoundation.net.