Mai exact, soferii pot urmari pe ecranul celularului informatii despre locurile de parcare cu plata disponibile intr-o anumita zona, furnizate prin intermediul unei retele wireless la care sunt conectati senzori instalati in parcari. Totodata, sistemul anunta proprietarii ca este timpul sa elibereze locul de parcare sau sa plateasca pentru timpul suplimentar, intrucat expira perioada pentru care au platit parcarea.
Incepand cu a doua parte a acestui an, San Francisco va experimenta un asemenea sistem in care vor fi inregistrate aproximativ 6.000 din cele 24.000 de locuri de parcare cu plata din oras. In acest fel, autoritatile spera sa rezolve problema parcarilor fara sa fie nevoite sa introduca taxe de parcare restrictive, cum se intampla in Londra sau Singapore, metoda care ar putea descuraja soferii sa parcheze in zonele centrale ale orasului.
“Daca experimentul va da rezultate, o mare parte a problemei parcarilor va fi rezolvata, iar soferii nu vor mai trebui sa iroseasca timp pentru a gasi un loc de parcare”, crede Donald Shoup, profesor in cadrul University of California din Los Angeles. Din cercetarile lui Shoup reiese ca soferii aflati in cautarea unui loc de parcare sunt responsabili pentru aproape 30% din traficul din zonele centrale ale oraselor, trafic care ar putea fi eliberat daca 15% dintre locurile de parcare cu plata disponibile ar fi libere in orice moment al zilei. In New York, spre exemplu, procentul este chiar mai mare, dat fiind ca cei care se plimba pe strazi in cautarea unui loc de parcare genereaza pana la 45% din trafic. Sistemul inteligent de parcare a atras atentia autoritatilor din mai multe orase americane, care sunt deja in discutii cu companii din domeniul IT pentru instalarea unei retele wireless care ar permite monitorizarea locurilor de parcare. Deocamdata insa nu au fost anuntate planuri concrete, multi preferand sa astepte rezultatele experimentului San Francisco inainte de a face o asemenea investitie.
La Caixa General de Depositos, cea mai mare institutie financiara portugheza, lansa in urma cu cateva saptamani pe piata de origine un pachet special de carduri . Alcatuit dintr-un clasic card de debit, o linie de credit optionala, o solutie de internet banking si o asigurare de viata, acest pachet include insa si un minicard de credit, mai mic cu cativa centimetri decat unul obisnuit. Minicardul ar trebui sa fie mai ales pe placul femeilor, aprecia Mariceau Anjos, deputy manager al departamentului de carduri, pentru ca lor le e adresat. Folosirea oricarui card din acest pachet aduce posesorului si un castig imediat: de cate ori le foloseste pentru cumparaturi, acesta primeste inapoi pana la 5% din valoarea achizitiei.
Contrar aparentei, lansarea unui asemenea card pentru femei nu este un moft – in primul rand pentru ca “80% din cheltuielile unei familii sunt administrate de femei”, dupa cum spune Jorn Lambert, group head consumer & commercial products al MasterCard Europe, “si este cat se poate de logic sa ai in vedere o astfel de segmentare a clientelei”. Pe pietele mature, asa cum este si cea a Portugaliei, care are dupa spusele lui Lambert una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri de carduri si un grad mare de concurenta, crearea de produse pentru fiecare categorie de clienti este un efort care dureaza de ceva vreme. In Romania, putine sunt inca bancile care au gandit carduri speciale pentru o categorie sau alta de clienti; pana una-alta, la noi batalia se da inca prin arme destul de simple, in special pentru promovarea cardurilor de credit, dar si pentru a-i deturna pe consumatori de la bancomate spre platile cu cardul la comercianti. In toata tara sunt active in jur de 11 milioane de carduri, potrivit estimarilor facute de bancheri, mai putin decat are in portofoliu o singura banca turceasca (Garanti Bank, cu un total de peste 11,5 milioane) si de aproape cinci ori mai putine decat in Franta, unde sunt active circa 53 de milioane de carduri bancare.
Bancherii portughezi nu sunt insa primii care au gandit un card pentru femei. Sub licenta MasterCard au mai fost emise carduri speciale pentru femei si in Singapore, dar si pe continentul european, in Franta – piete unde concurenta indeamna la solutii inedite. In Franta, unde sunt circa 16 milioane de femei cu varsta intre 20 si 40 de ani, acest tip de card a fost lansat de BRED Banque Populaire la finele anului trecut. Un (alt) moft? “Anticipam ca se vor emite circa 20.000 de carduri standard si 5.000 in varianta Gold in 2008”, spune Jorn Lambert intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin in cadrul unei conferinte organizate de MasterCard in Portugalia pe tema noilor oportunitati de business de pe piata cardurilor. “Aceasta cifra a fost insa depasita insa din luna februarie, adica la mai putin de trei luni de la lansare.”
In 20 de saptamani de la lansare, banca a emis 22.400 de carduri standard si, in doar cinci saptamani de vanzare, mai bine de 1.500 de carduri Gold, adauga Frederic Maserati, daily banking manager al BRED. Cardul de afinitate, asa cum se numeste produsul, le-a atras pe frantuzoaice printr-o combinatie de caracteristici gandite special pentru femei: o solutie de a scapa de maruntisul din poseta atunci cand merg la cumparaturi, dublata insa de posibilitatea de a obtine reduceri atunci cand platesc cu cardul, la anumite magazine. Cardul de afinitate este un produs pentru categorii de clienti bine delimitate, cum ar fi de exemplu asociatiile profesionale, cluburile sportive sau organizatiile non-profit. In Romania sunt inca putine programe de acest fel; spre exemplu, MKB Romexterra Bank a lansat carduri de afinitate in colaborare cu Federatia Sindicatelor Libere si Independente din Petrom, cu Sindicatul National al Functionarilor Publici si Colegiul National al Asistentilor Sociali din Romania, iar Emporiki Bank a emis un astfel de card cu clubul sportiv Dinamo. Banca Carpatica are un card pentru membrii Automobil Clubul Roman (ACR), iar OTP Bank a emis unul pentru suporterii echipei de hochei din Miercurea-Ciuc. Totusi, numarul cardurilor de afinitate pe piata romaneasca este inca foarte mic, nedepasind in total cateva sute de mii, prin comparatie cu cele peste 33 de milioane de carduri co-branded si de afinitate emise in Europa in 2007 doar sub sigla MasterCard.
Explicatia acestei diferente uriase nici nu e, de altfel, greu de gasit; nevoia de diferentiere ca demers de marketing, prin produse speciale (fie ca sunt carduri cu design special sau cu tehnologii de ultima ora, cum sunt cardurile contactless). Chiar si asa, potentialul pe piata europeana a cardurilor este inca enorm, puncta in aceeasi conferinta de la Lisabona Javier Perez, presedintele MasterCard Europa. Un european obisnuit are in portofel mai putin de doua carduri (doar in Marea Britanie numarul e in jur de cinci), in timp ce un american mediu are peste opt carduri. In Franta, adauga reprezentantul BRED, Frederic Maserati, numarul este si mai mic: 72% dintre francezii cu varsta de peste 26 de ani detin un singur card bancar.
In aceste conditii, numarul cardurilor nou emise a crescut la nivel european cu circa 20% in primul trimestru din 2008 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, spune Jorn Lambert de la MasterCard Europe (referindu-se doar la cifrele care privesc compania sa, alaturi de care o cota importanta o are insa si furnizorul concurent de carduri, Visa). In acelasi interval, cheltuielile realizate cu cardurile la punctele de vanzare au crescut cu aproximativ 18%, ritm despre care Lambert spune ca este cel mai ridicat din ultimii cinci ani.
In materie de utilizare a cardurilor la comercianti, potentialul de crestere este de asemenea enorm, declara pentru BUSINESS Magazin Colin Wright, group head, merchants and acceptance la MasterCard Europe. La nivel paneuropean, potentialul este de 5,7 mii mld. euro, constand in totalul activitatii de retail care se realizeaza prin diferite mijloace de plata – numerar, cec, carduri etc., estimeaza Wright. “Din acest potential, noi, Mastercard, avem doar 9%.” Pentru Mastercard, piata celor 51 de tari europene este organizata in trei zone, respectiv zona unica de plati euro, pietele dezvoltate (Marea Britanie, Irlanda si tarile nordice) si pietele aflate in dezvoltare. Dupa Wright, “lucrurile devin cu adevarat interesante in pietele emergente”, asa cum este si cea romaneasca. In regiune, penetrarea cardurilor e de circa 5%, dar ritmul de crestere a businessului e de 35-40%.
In zona tarilor dezvoltate, acceptarea de carduri de credit si debit la comercianti este de circa 16%, urmarea fireasca fiind introducerea unor forme mai sofisticate de plata, precum PayPass. In fine, in zona unica de plati euro, o regiune ce reprezinta circa 60% din intreg businessul, procentul mediu scade la 9%, insa gradul de dezvoltare este foarte diferit de la tara la tara. “Acestea sunt pietele in care se creeaza tendintele, modelele pe care mai apoi le urmeaza si celelalte”, spune directorul de la MasterCard, adaugand despre ceea ce ar putea fi numit, din unghiul lui, un avantaj al tarilor emergente: “In aceste regiuni se pot sari multe etape; nu mai este nevoie sa incepi cu tehnologii de baza, nu mai este nevoie sa faci incercari; dimpotriva, aici putem deja sa facem lucruri pe care nici macar nu le-am incercat in tarile dezvoltate”.
Compania a inregistrat, in primele sase luni ale anului, un profit operational de 2,3 milioane de dolari. Investitiile totale s-au cifrat la aproximativ 3 milioane de dolari, acestea fiind directionate catre deschiderea laboratorului si centrului medicale MedLab din Cluj-Napoca, finalizarea fazelor de proiectare si autorizare ale spitalelor din Iasi si Brasov, precum si incheierea etapei de constructie a hyperclinicii din Timisoara si dotarea cu aparatura medicala a clinicilor din zonele Unirii si Grivita din Capitala.
“Principalii factori care au determinat rezultatele din primul semestru sunt extinderea in Bucuresti cu o noua hyperclinica, cresterea adresabilitatii spitalului Life Memorial si deschiderea centrului medical si laboratorului MedLab din Cluj-Napoca. Vom continua extinderea pe plan national, deoarece ne dorim ca si in principalele orase ale tarii sa oferim serviciile noastre”, a declarat Mihail Marcu, presedintele companiei.
Anul trecut, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 12,7 milioane de euro, iar pentru anul acesta reprezentantii companiei se asteapta la o crestere a veniturilor, pana la 21 de milioane de euro.
MedLife detine peste o treime din cota de piata in Bucuresti pe segmentul serviciilor oferite clientilor corporati. La nivel national, operatorul are o cota de piata de 5% din totalul pietei de profil, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii acestuia. Pe piata serviciilor medicale private, evaluata la 250-300 de milioane de euro, principalii competitori ai MedLife sunt Medicover, Romar, Medcenter si Centrul Medical Unirea.
Cea mai mare crestere a fost consemnata de catre divizia de evaluari, care si-a marit veniturile cu 160% fata de 2007, urmata indeaproape de diviziile de inchirieri spatii industriale si de spatii de birouri.
Rezultatele diviziei de evaluari se datoreaza atat dublarii echipei, care a ajuns acum la 12 consultanti, cat si dezvoltarii relatiilor cu cei mai mari investitori din Romania, cum ar fi Petrom, Immoeast, BCR-Erste sau BRD. In plus, Colliers International a fost aleasa ca evaluator exclusiv al intregului portofoliu de proprietati al fondului austriac de investitii Immoeast in Romania si in Europa de Est.
„Sunt bucuros ca am incheiat primele 6 luni ale anului 2008 cu rezultate foarte bune si avem cateva departamente care au reusit chiar sa isi dubleze din nou cifra de afaceri. Tinand cont de numarul mare de proiecte exclusive pe care le avem in portofoliu dar si de calitatea foarte buna a clientilor nostri cred ca vom continua sa crestem si in a doua jumatate a anului 2008”, a declarat Bogdan Georgescu, Managing Partner in cadrul Colliers International Romania.
Reprezentantii companiei au mai precizat ca biroul din Romania al firmei Colliers si-a mentinut si in acest an locul 1 intre cele 10 birouri Colliers din Europa de Est, inaintea unor birouri care activeaza in piete mult mai dezvoltate cum ar fi Polonia, Cehia sau Rusia.
Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), cea mai mare firma de pe piata locala de avocatura in functie de veniturile incasate (12,6 mil. euro), a pierdut trei parteneri si aproape 10 avocati care au decis formarea unei noi case de avocatura – Peli Filip.
"Construim pe 2.400 mp un concept absolut nou de spa, de aceea credem ca vom avea succes aici. Romania este acum pregatita pentru ce avem noi de oferit", considera Susan Harmsworth, CEO si fondator ESPA.
Complexul Silver Mountain, un proiect initiat de INR Management Real Estate care presupune o investitie de 350-400 milioane de euro, include un teren de golf cu 18 gauri intins pe 44 hectare, un club de tenis condus de Ilie Nastase si un hotel de lux, operat de lantul international Radisson.
In plus, complexul va avea si un aparthotel, doua piscine, un centru de conferinte de 1.200 de metri patrati, trei restaurante, un spa plus 1.000 de apartamente de vanzare.
"N-am intrat mai devreme pe piata locala pentru ca aveam nevoie de un partener potrivit. Am descoperit in Silver Mountain exact ceea ce ne trebuia pentru a partunde pe piata est-europeana", precizeaza Susan Harmsworth, care vizeaza si intrarea pe piata din Bucuresti, "unde avem deja trei posibile proiecte din care vom alege unul".
Fondata in 1993 de catre Susan Harmsworth, compania ESPA opereaza azi 200 de spa-uri de lux in 45 de tari, pe pietele de 4, 5 si 6 stele, avand birouri in SUA, Marea Britanie, Hong Kong si Dubai. Romania este prima tara din Europa de Est unde compania isi extinde activitatea, dar are planuri de extindere si in Croatia.
In mod obisnuit, informatiile bursiere sunt afisate pe foarte multe pagini de internet, dar cu un decalaj de 15-20 de minute, in timp ce informatiile in timp real oferite de bursele americane sunt contra cost, taxa fiind de ordinul zecilor de mii de dolari pe luna. Totusi, multi consumatori nu sunt dispusi sa accepte aceasta intarziere, recunoaste Chris Jolley, director in cadrul Microsoft, care ofera gratuit informatiile, desi le cumpara de la Interactive Real-Time Services.
“Informatiile bursiere furnizate in timp real sunt cele care ii atrag de fapt pe site-urile cu informatii financiare pe utilizatorii interesati de bursa, fiind in topul preferintelor lor”, spune Katie Jacobs Stanton, director de dezvoltare in cadrul Google. Compania a decis, asadar, sa dea 100.000 de dolari (peste 63.000 de euro) in fiecare luna pentru a putea oferi informatii bursiere in timp real de la bursa Nasdaq pe pagina sa de finante, mai ales ca aceasta este destul de saracacioasa, spre deosebire de cele ale Yahoo! sau MSN. “Intelegerea cu Nasdaq este mult mai avantajoasa decat se discutase initial”, spune Stanton. Google nu se va limita insa doar la Nasdaq, fiind interesata sa afiseze informatii si de la Bursa din New York si alte burse americane.
In schimb, Yahoo! a gasit o metoda gratuita de a oferi aproximativ aceleasi informatii de la burse precum Nasdaq, New York Stock Exchange si American Stock Exchange. “Informatiile bursiere sunt preluate de la BATS Trading, sistemul american de tranzactionare pe pietele de capital”, spune Mark Interrante, directorul general al Yahoo! Finance, pretul pentru obtinerea cotatiilor in timp real direct de la burse fiind considerat mult prea mare. “Pana la urma, Yahoo! a ales cea mai isteata metoda de a oferi gratuit aceste informatii in timp real”, comenteaza Greg Sterling, director la Sterling Market Intelligence.
Pentru primele 5 luni din 2008, managementul companiei de curierat rapid Fastius Curier a anuntat o crestere sustinuta a portofoliului de clienti precum si o crestere cu 100% a serviciilor de curierat rapid pe segmentul business, comparativ cu aceeasi perioada de timp din 2007.
“Cifrele sunt duble fata de ceea ce am inregistrat noi in 2007, dar cresterea este pe deplin justificata in contextul in care unele statistici referitoare la evolutia pietei de curierat arata ca acest domeniu va continua sa inregistreze – cel putin pana in 2009 – un trend ascendent si o crestere de 20-30 % pe an. Se pare ca noi am depasit previziunile”, a declarat Ciprian Pulpa, executive manager in cadrul Fastius Curier.
Fastius Curier se pozitioneaza pe segmentul de servicii de curierat rapid business-premium. In functie de urgenta livrarii, clientii din Bucuresti pot beneficia de trei tipuri de servicii de curierat: Prioritar, cel mai rapid serviciu de curierat rapid (in maxim 2 ore de la efectuarea comenzii), Economic (in maxim 24 ore), MultiMesager – serviciul prin care se efectueaza distributie de reviste, invitatii pentru evenimente, in timpul dorit de client.
“Piata curieratului rapid pe segmentul business este inca una cu potential. Cererea de servicii de calitate este crescanda in continuare, iar companiile se arata tot mai interesate de serviciile oferite de firmele de curierat rapid, in contextul in care presiunea timpului si a dead-line-urilor este tot mai mare, iar deciziile trebuie luate in cea mai mare viteza”, a explicat Ciprian Pulpa.
Printre clienti Fastius Curier se numara Mastercard Romania, Cosmote, Xerox Romania si Sensiblu.
Cel mai bine platit avocat din Bucuresti a castigat oficial in 2006 peste 7 milioane de lei (circa 2 mil. euro), potrivit datelor obtinute de ZF de la Directia Generala a Finantelor Publice Bucuresti. Acestea sunt ultimele date disponibile.
Robert Smadu are sase ani si a primit in urma cu doi ani de Craciun un telefon mobil Nokia cu camera foto. Deocamdata nu are voie sa mearga cu telefonul la gradinita, insa cat timp este acasa foloseste mobilul sa se joace, sa faca poze si sa sune, de cateva ori pe zi, alti membri ai familiei, dar si prieteni care au si ei telefon.
Robert are intotdeauna credit pe cartela preplatita de la Vodafone si nu se abtine sa dea telefoane. Dar de cele mai multe ori, dupa cum spun parintii, cei din familie ii resping apelul pentru a-l suna ei, fapt care contribuie la cresterea valorii creditului la un anumit numar de minute primite, iar Orange recompenseaza clientul apelat cu un bonus. Astfel ca suma nu scade niciodata mai jos de 10 euro, iar acum, pentru ca a facut economie, Robert are aproape 50 de euro credit pe telefonul sau.
Exemplele de acest gen nu mai sunt o raritate in Romania, mai ales ca retailerii de telefoane, dar si cei de electronice si electrocasnice au in oferta telefoane mobile speciale, dedicate segmentului foarte tanar de utilizatori. “Deja varsta la care se achizitioneaza primul telefon mobil a scazut mult”, afirma Andrei Ionescu, senior manager in cadrul departamentului Enterprise Risc Services al Deloitte Romania, adaugand ca, daca acum cativa ani primul celular era cumparat in liceu, acum momentul primei achizitii s-a deplasat catre anii de gimnaziu. Si, cum spunea Liliana Solomon, directorul executiv al operatorului de servicii de telefonie mobila Vodafone Romania, “in viitor, copiii sub opt ani si oamenii cu varste foarte inaintate vor fi probabil singurii care nu vor avea un telefon mobil – dar mai este nevoie de timp pana cand piata va ajunge la acel nivel”. Anul trecut, piata a adaugat la numaratoare peste 4,5 milioane de telefoane mobile vandute si tot cam atatia clienti ai serviciilor de telefonie mobila, la un calcul facut numai dupa primele noua luni ale anului pe baza aditionarii raportarilor de la operatori. Conform ultimelor date raportate, Orange Romania numara 10 milioane de clienti (martie 2008), Vodafone Romania 8,8 milioane (la sfarsitul anului trecut), Cosmote Romania 3,6 milioane, iar Zapp estima in jur de 600.000. Aceasta inseamna ca numarul cartelelor SIM aflate in circulatie a ajuns aproape de 23 de milioane, mai mult decat populatia totala de 21,5 de milioane de locuitori – un nivel de penetrare de peste 100%.
“Piata de telecomunicatii din Romania va urma tendintele pietelor vest-europene, unde, desi gradul de penetrare este de 100%, piata creste in continuare”, spunea Richard Moat, directorul executiv al Orange Romania. Intr-o prima faza, cresterea va proveni in principal din zona celor care nu au inca un telefon mobil, pentru ca gradul de penetrare de 100% nu inseamna ca toata lumea are cate un telefon mobil, ci mai degraba faptul ca o parte dintre utilizatori au mai mult de o cartela SIM activa. Iar nivelul real de penetrare, daca ar fi sa privim din punctul de vedere al celor care dispun de cel putin o cartela SIM, ar fi probabil undeva la peste 70%, potrivit estimarilor Lilianei Solomon, seful Vodafone Romania.
“Cresterea se va mentine pentru cel putin inca doi sau trei ani, chiar daca ritmul de crestere nu va mai fi acelasi ca pana acum”, confirma si Andrei Ionescu, specialistul de la Deloitte Romania. Pana in 2011, numarul clientilor de servicii de telefonie mobila este asteptat sa ajunga pana la aproximativ 30 de milioane, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata International Data Corp. (IDC), ceea ce ar insemna, in conditiile unui nivel echivalent cu cel actual al populatiei, ca gradul de penetrare a serviciilor mobile ar depasi 140%. Iar cand va fi atins un nivel real de penetrare de 100%, piata va continua sa mai creasca inca o perioada, pe seama celor ce vor avea mai multe cartele SIM. In opinia lui Ionescu, nu exista un nivel maxim de penetrare a serviciilor de telefonie mobila, avand in vedere ca nicio alta tara din lume, poate cu exceptia Japoniei, nu a ajuns sa fie complet saturata in aceasta privinta. “Nu exista nicaieri in lume o piata de telecomunicatii complet inchisa din punctul de vedere al penetrarii, chiar si in conditiile in care a inceput sa se satureze, adica sa se apropie de un grad real de aproximativ 100%”, afirma specialistul Deloitte.
Pe masura ce piata romaneasca incepe si ea sa tinda catre saturare, operatorii de servicii isi vor orienta strategiile de marketing catre atragerea clientilor spre abonamente, iar comerciantii de celulare se vor axa pe serviciile cu valoare adaugata, de consultanta sau service, astfel incat cresterile sa vina in proportie cat mai mare din segmentul celor care sunt deja utilizatori de telefonie si care isi schimba telefonul mobil. Pe termen lung, o posibila directie pentru operatori este specializarea pe anumite servicii, dupa cum sustine Ionescu, astfel incat toti furnizorii de servicii de telefonie mobila sa aiba de castigat de pe urma unei baze de utilizatori cat mai bine definite. “De exemplu, fiecare dintre cei cinci operatori va excela si va avea o oferta mai avantajoasa pe un anumit segment, utilizatorii fiind astfel atrasi sa foloseasca serviciile mai multor operatori in acelasi timp.”
Insa pe termen scurt si mediu, companiile isi pun problema fidelizarii clientilor, mai ales ca din toamna, acestia vor avea posibilitatea sa schimbe operatorul de servicii fara a pierde numarul de telefon folosit pana acum, ca urmare a unei decizii a Autoritatii Nationale pentru Reglementarea in Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ANRCTI). “Posibilitatea abonatilor de a-si pastra numarul de telefon atunci cand isi schimba furnizorul de servicii, indiferent daca sunt fixe sau mobile, le asigura o mai mare libertate de alegere si indeparteaza o bariera din calea dezvoltarii concurentei in sectorul comunicatiilor”, spunea Dan Georgescu, presedintele ANRCTI, adaugand ca aceasta inseamna ca fiecare furnizor va fi nevoit sa depuna eforturi suplimentare pentru pastrarea clientilor. Operatorii de telefonie se lupta deja in oferte tot mai avantajoase de servicii, oferind minute gratuite in retea sauincluse in abonament, respectiv diferite bonusuri, de genul 30 de minute nationale gratuite in fiecare luna, pe toata durata contractului, sau o reducere de 50% a abonamentului, pentru a-i determina pe clienti sa-si prelungeasca pentru unul sau doi ani contractul. “Totusi, nu cred ca vom vedea miscari semnificative ale abonatilor de la un operator la altul”, considera Andrei Ionescu. Pe de alta parte, apreciaza el, multi dintre abonati vor alege mai degraba varianta de a detine mai multe abonamente decat sa se mute de la un operator la altul.