BusinessMagazin

Tag: industrie

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Industria şi construcţiile, bilanţ bun în iunie

    Cererea insuficientă şi blocajul financiar au fost invocate ca principali factori de limitare a activităţii. O deteriorare a aşteptărilor a fost consemnată în industriile metalurgică, extractivă şi producătoare de mijloace de transport, în timp ce estimări optimiste au exprimat managerii companiilor din industriile de prelucrare a petrolului, furnizoare de materiale de construcţii, IT&C, dar şi în industria textilă, de confecţii şi încălţăminte, sectoare care aveau aşteptări negative în sondajul din luna mai.

    Volumul comenzilor adresate industriei era aşteptat să consemneze un avans modest, generat de comenzi pentru export mai mari decât în luna mai.

     

  • Managerii estimează creşteri în toate sectoarele economice, până în luna august

     Concluziiile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

    Astfel, în industria prelucrătoare este anticipată un avans moderat al volumului producţiei (sold conjunctural +11%). În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere: fabricarea produselor din tutun (sold conjunctural +34%), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (sold conjunctural +28%), fabricarea băuturilor (sold conjunctural +26%) şi fabricarea altor produse din minerale nemetalice (sold conjunctural +22%). Preţurile vor fi stabile (sold conjunctural +4%), iar numărul de salariaţi va scădea moderat (-6% pe total industrie prelucrătoare).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avioane private fabricate cu costuri scăzute şi alte minuni din viitorul industriei aeronautice

    PLANURILE PENTRU INTRODUCEREA MAI MULTOR MODELE DE AVIOANE, care vor forţa limitele performanţelor aeronautice, au oferit industriei cea mai mare oportunitate din ultimul deceniu pentru automatizarea fabricilor, introducerea de tehnici noi şi reducerea costurilor. În cinci ani, aeronavele care vor fi livrate clienţilor ar putea avea componente fabricate folosind tehnologia imprimării 3D şi ar putea fi vopsite de un robot, în timp ce niturile ar fi instalate tot automat. „Următoarele salturi importante în industria aeronautică vor veni pe partea de producţie – cum producem aceste avioane mai rapid, mai eficient, cu mai multă automatizare?„, a întrebat directorul general al Boeing Ray Conner la salonul de la Paris.

    Comparativ cu industria auto, companiile din sectorul aerospaţial adoptă mai greu automatizarea producţiei, notează Reuters. Producţia relativ scăzută – liderii sectorului, Airbus şi Boeing, fabrică circa 1.200 de avioane pe an – nu justifică în multe cazuri investiţiile mari necesare. Complexitatea şi reglementările limitează, de asemenea, schimbarea, ceea ce înseamnă că o mare parte dintr-un avion este rezultatul muncii manuale.

    Numărul mare de comenzi din ultima perioadă a determinat, însă, industria să înceapă să-şi pregătească fabricile pentru volume mari de producţie la costuri scăzute. Peste 35.000 de avioane, în valoare de aproape 5.000 de miliarde de dolari, vor fi vândute în următorii 20 de ani, estimează Boeing.

    Reducerea costurilor este singura modalitate de a îmbunătăţi marjele într-un sector în care discount-urile mari acordate cumpărătorilor înseamnă profituri mici sau chiar pierderi pentru câştigarea de contracte. Întrucât 60-70% din componentele unui avion sunt asigurate de furnizori, marii producători îi împing şi pe aceştia să inoveze. Câştigă cei care fac acest lucru, cu o cotă mai mare din câştiguri.

    Furnizorii de echipamente militare, sub presiune din cauza reducerii bugetelor de apărare, îşi restructurează, de asemenea, fabricile. Compania Sikorsky, producătorul elicopterului Blackhawk, a angajat în urmă cu trei ani Porsche pentru consultanţă în privinţa producţiei. „Industria se va schimba drastic în următorii 5-15 ani„, odată cu intrarea în producţie a noilor generaţii de avioane, afirmă David Fitzpatrick, şeful pe America de Nord al departamentului pentru apărare şi industrie aerospaţială de la firma de consultanţă Alix Partners.

    IMPRIMANTELE 3D. În Cincinnati, GE Aviation proiectează motoare pentru următoarea generaţie de avioane, cu un consum de combustibil mai redus cu 15-20% decât al actualelor modele. Printre inovaţiile introduse pentru atingerea acestor economii, GE testează imprimante 3D, care produc piese funcţionale.

    GE vrea să folosească imprimarea 3D pentru componente care rezistă la temperaturi şi de 3.000 de grade în interiorul motorului CFM International LEAP până la intrarea acestuia în uz în 2016 pe aeronavele Airbus A320. Motorul va fi folosit şi pentru rivalul Boeing 737 MAX. CFM, o companie mixtă formată de Safran din Franţa şi GE din SUA, afirmă că aceasta va fi prima utilizare a acestui tip de tehnologie în producţia de avioane comerciale.

    Aproape 3.500 de aeronave au fost vândute, astfel că CFM trebuie să producă circa 1.700 de motoare anual până în 2020. Pratt & Whitney produce de asemenea motoare utilizând tehnologia de imprimare.

  • A transformat afacerea familiei într-una dintre cele mai mari corporaţii farma

    Fiul, Robert Wood Johnson, a crescut într-o familie cu situaţie bună, a studiat cu profesori particulari şi a urmat şcoli prestigioase, potrivit American National Biography. Cu un an înaintea absolvirii, când avea 16 ani, tatăl lui a murit, iar tânărul Johnson a hotărât să renunţe la şcoală şi să intre în afacerea familiei. A început să lucreze sub conducerea noului preşedinte, unchiul lui, ca muncitor în fabrică, dar a avansat rapid în ierarhia companiei.

    A devenit vicepreşedinte până la vârsta de 25 de ani şi a avut un rol important în  extinderea activităţilor companiei: J&J a cumpărat o fabrică de textile şi a adăugat bandajele şi crema pentru bebeluşi (Johnson’s Baby Cream) pe lista de produse. După Primul Război Mondial, în 1920, a plecat împreună cu fratele lui, J.

    Seward Johnson, într-o călătorie în jurul lumii pentru a identifica noi pieţe. Călătoria lor a avut ca rezultat stabilirea a două noi reprezentanţe ale companiei, în Marea Britanie şi Australia. Odată cu Marea Criză Economică din perioada 1929-1933, Robert Wood Johnson i-a luat locul unchiului său în conducerea companiei. S-a poziţionat de la început ca un conducător umanist şi liberal care coopera cu liderii de sindicat, susţinea creşterile salariului minim şi încerca să îmbunătăţească permanent mediul de lucru. Johnson considera că afacerea lui trebuia să servească intereselor societăţii. A făcut public un crez al companiei prin care a ierarhizat responsabilităţile acesteia: prima, faţă de consumatori, a doua, faţă de angajaţi, a treia, faţă de comunitate şi mediu, iar ultima, faţă de acţionari.

    A fost un vizionar al perioadei respective, când încrederea populaţiei în mediul de afaceri american era scăzută. Johnson a fost preşedinte al companiei timp de trei decenii, perioadă în care a adăugat acesteia o serie de divizii, printre care  Surgikos (companie care fabrica pachete chirurgicale şi halate), Personal Products (şerveţele sanitare, bandaje, ş.a.) şi Ethicon (suturi). A cumpărat şi corporaţia Orto Pharmaceutical, producătoare de produse contraceptive, precum şi alte trei companii farmaceutice – MacNeil Laboratoires, Cilag-Chemie şi Jansen Pharmaceutical.

    De-a lungul timpului, Johnson a lucrat la dezvoltarea liniei tradiţionale de produse pentru bebeluşi, care au devenit cele mai vândute. Până la moartea lui, vânzările anuale ale J&J au crescut de la 11 milioane de dolari la mai mult de 700 de milioane, iar compania a fost extinsă de la un sediu din New Brunswick la circa 90 de fabrici răspândite în lume, în care lucrau 91.000 de angajaţi.

    În afară de conducerea afacerii J&J, Johnson a fost activ şi în mediul politic. A fost membru al unui partid politic şi a ajuns chiar şi primar al oraşului Highland Park din New Jersey timp de un mandat. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, a fost numit brigadier general şi vicepreşedinte al War Plants Corporation (WPC), care reglementa producţia de bunuri de război şi produse de apărare în micile fabrici. Johnson i-a sprijinit pe oamenii de afaceri pentru care a obţinut contracte în timpul războiului. O divizie a companiei J&J a inventat banda adezivă pentru izolarea cutiilor cu muniţie. Johnson a ajuns la rangul de brigadier general, iar la întoarcerea la viaţa civilă, i-a rămas numele de „Generalul„. S-a retras de la preşedinţia J&J în 1963, dar a rămas preşedinte al consiliului director până la sfârşitul vieţii. 
     

  • Investiţiile săptămânii: Marubeni în Mureş, Lufkin în Prahova

    Schema de finanţare va fi stabilită până la începerea lucrărilor, a declarat directorul general al ELCEN, Dan Ştefan Cetacli. Construcţia ar urma să înceapă în cel mult un an şi jumătate şi să fie finalizată în maximum trei ani de la lansarea lucrărilor.

    ELCEN urmează să treacă de la Ministerul Economiei la Primăria Capitalei, ca urmare a fuziunii cu furnizorul de energie termică RADET. Potrivit ministrului delegat pentru energie Constantin Niţă, unitatea de la Fântânele va fi operată de o firmă care se va desprinde din ELCEN în urma divizării. Marubeni va fi acţionarul majoritar al acelei firme.

    Tot în această săptămână, compania americană Lufkin Industries Inc.a inaugurat la Ariceştii Rahtivani, în judeţul Prahova, o fabrică de utilaj petrolier, investiţie de 140 de milioane de dolari, cea mai mare parte a producţiei urmând a fi exportată.

    Fabrica Lufkin din Prahova, care se întinde pe o suprafaţă de 330.000 de metri pătraţi, este situată în Ploieşti West Park, un parc industrial privat situat la câţiva kilometri de Ploieşti, iar construcţia acestei unităţi de producţie a început în octombrie 2010. Noul centru regional va avea rol de suport pentru toate operaţiunile de vânzare şi service a produselor Lufkin în Emisfera de Est. Aproximativ 90% din volumul producţiei este destinat exportului în peste 20 de ţări.

    Comentând cele două investiţii, premierul Victor Ponta i-a îndemnat pe miniştri, la şedinţa de Guvern de miercuri, să sprijine autorităţile locale în demersurile de atragere a investitorilor. “Vă rog pe toţi miniştrii, ca mesaj politic pentru toate aceste noi investiţii, să sprijiniţi, din punct de vedere administrativ, autorităţile locale să se mişte cât mai repede, cu tot ce ţine departe de autorizaţii, şi să consolidăm acest mesaj de ţară care s-a redeschis pentru investiţii importante, într-o regiune în care România rămâne, totuşi, destul de izolată în ceea ce priveşte stabilitatea politică. În ţările din jur sunt tot felul de probleme şi noi trebuie să facem tot ce putem să folosim acest atu al stabilităţii”, a spus Ponta.

  • Mutaţia majoră a industriei IT

    de Bogdan Cioc

    La începutul lui februarie 2013 Michael Dell şi board-ul Dell şi-au anunţat intenţia de a delista compania de la bursă pe parcursul lui 2013, pe fondul unui an fiscal 2012 nu tocmai bun. Ideea este că, odată redevenită companie privată, Dell îşi va recăpăta agilitatea de care are nevoie pentru a-şi readuce businessul pe linia de plutire, iar acţionarii actuali vor primi un preţ considerat bun în condiţiile de piaţă actuale. Adevărul este că acţiunile Dell nu şi-au revenit niciodată după şocul crizei din 2008-2009. De unde înainte de criză acţiunea se tranzacţiona şi cu 25 de dolari, după recesiune „plaja„ a oscilat între 12 şi 18 dolari, iar preţul oferit acum de Michael Dell, de 13,65 dolari, pare onest. Dar să nu dăm toată vina pe criza financiară, sunt şi alţi factori care au afectat negativ compania, după cum vom vedea mai departe.

    Pe 18 aprilie 2013 au început să apară zvonuri despre intenţia IBM de a vinde divizia de servere bazate pe arhitectura x86, adică cele ce folosesc procesoare Intel sau AMD. Dacă această intenţie se materializează, IBM (inventatorul calculatorului electronic în anii ’50 şi al calculatorului personal în anii ’80, cum desigur vă amintiţi) urmează să rămână în businessul de hardware doar cu serverele bazate pe tehnologiile proprii. Cu siguranţă, pentru toată lumea această intenţie aminteşte de vânzarea diviziei de calculatoare personale către Lenovo din 2005. Cu atât mai mult cu cât partenerul preferat pentru încheierea tranzacţiei pare să fie şi de data aceasta tot Lenovo. Deocamdată discuţiile stagnează, însă evoluţiile evenimentelor vor fi interesant de urmărit.

    DEŞI A ANUNŢAT, ÎN ULTIMUL TRIMESTRU AL ANULUI 2012, profituri care au depăşit estimările analiştilor (ceea ce nu înseamnă neapărat că au fost bune, ci doar că nu au fost atât de rele cât ar fi putut fi), businessul HP, cel mai mare producător mondial de calculatoare personale, este în dificultate. Toate segmentele HP legate de vânzarea de hardware (calculatoare personale, imprimante etc.) sunt în cădere liberă. Iar concurenţa Lenovo, care beneficiază de mână de lucru ieftină şi de acces mai bun la pieţele emergente ale lumii, se face puternic simţită. La modul cum evoluează azi businessul HP, dar şi cel al Lenovo, este doar o chestiune de timp până când HP va fi detronată din poziţia de lider.

    IN FINE, PENTRU A ÎNTREGI CERCUL, pe 4 iunie 2013 Dell şi Oracle au anunţat un parteneriat strategic prin care software-ul Oracle va fi optimizat pentru serverele Dell pe platformă x86, cele două companii urmând să promoveze pe canalele de distribuţie proprii această combinaţie hardware-software şi să ofere împreună suport de calitate superioară clienţilor ce o aleg. Pentru a pune lucrurile în context, să amintim că Oracle are propria divizie hardware, rezultată ca urmare a achiziţiei Sun în 2010, unde plus-valoarea propusă clienţilor este aceeaşi integrare optimizată între hardware şi software. Analiştii speculează în acest parteneriat un atac competitiv împotriva HP, lucru nu foarte greu de imaginat având în vedere că Mark Hurd, actualul co-preşedinte al Oracle, a fost dat afară în urmă cu câţiva ani din poziţia de CEO al HP, în urma unui scandal destul de mediatizat. Însă, după părerea mea, explicaţia stă mai degrabă în cifre, după cum vom vedea.

    CE UNEŞTE TOATE ACESTE EVENIMENTE PE CARE LE-AM MENŢIONAT MAI SUS? Ne spun ele oare ceva semnificativ despre evoluţia mai largă a industriei tehnologiei informaţiei, în special pe segmentul hardware? Sunt ele oare semnele unei transformări profunde, dincolo de contexte şi particularităţi?

    Pentru a afla răspunsul la aceste întrebări, am hotărât să fac o analiză comparativă a rezultatelor financiare, lăsând cifrele să îşi spună singure povestea. Am folosit ca sursă rapoartele anuale ale companiilor analizate. Care sunt concluziile pe care le putem trage din povestea pe care ne-o spun cifrele, vom vedea la sfârşit. Am ales să includ în analiză şi pe Intel, care este furnizor de tehnologie (procesoare x86, dar nu numai) pentru toate celelalte companii menţionate aici. Dacă cifrele ne spun o poveste, atunci Intel este cu siguranţă parte din ea.

  • Ciprul vrea să dezvolte de urgenţă o industrie a cazinourilor, pentru revigorarea economiei

     Guvernul a pregătit un proiect de lege privind licenţierea şi operarea cazinourilor, aşteptând în prezent un studiu de impact privind viabilitatea iniţiativei, a declarat ministrul comerţului, turismului şi industriei George Lakkotrypis, citat de Bloomberg.

    “Ne vom mişca foarte repede. Suntem interesaţi să atragem investiţii pentru o staţiune care va cuprinde şi cazinouri. Astfel ne vom îmbunătăţi oferta turistică, iar Ciprul va deveni o destinaţie turistică pentru orice perioadă a anului”, a arătat oficialul.

    Autorităţile încearcă să reducă impactul acordului de finanţare externă convenit cu partenerii europeni, în urma căruia a doua mare bancă din ţară a fost închisă, iar cea mai mare instituţie de credit trece printr-un program dur de restructurare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţiunile Nuclearelectrica pot fi subscrise în perioada 8-23 iulie. Care sunt preţurile

     El a precizat că prin această ofertă sunt vizaţi şi investitori din Statele Unite ale Americii, arătând că perioada de subscriere pentru pachetul de 10% din acţiuni ofertat la Nuclearelectrica ar fi început cu o săptămână mai devreme dacă Ziua Naţională a SUA nu era pe 4 iulie.

    Limita minimă şi cea maximă a preţului pe acţiune au fost decise în şedinţa de miercuri a Guvernului.

    Ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă, a anunţat anterior că Guvernul speră să obţină 300-350 milioane lei prin oferta de vânzare pe bursă a 10% din acţiunile deţinute de stat la Nuclearelectrica, o tranşă reprezentând 85% din aceste titluri urmând să fie alocată investitorilor instituţionali.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niţă propune vânzarea gazelor pe bursă

    “Am avut discuţii astăzi cu sindicatele din industria petrochimică. Sigur, există nemulţumiri legate de creşterea preţului la gaze naturale. M-am înţeles cu ei ca săptămâna viitoare, împreună cu patronatele, la Departamentul pentru energie să avem încă o discuţie. Propunerea noastră va fi, probabil, ca întrega cantitate de gaze naturale produsă în România să fie vândută pe bursă. În acest sens, mâine o să am o discuţie cu cei de la ANRE pentru punerea în practică a platformei de gaze naturale în aşa fel încât preţul să se creeze pe bursă şi să nu mai avem probleme legate de reglementare sau de cantitate vândută de către producătorii naţionali”, a spus Niţă, într-o conferinţă de presă susţinută, miercuri, la Guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Industria asigurărilor a încheiat pe pierdere şi în 2012, pentru al optulea an consecutiv. Care sunt companiile cu cele mai mari pierderi

     În 2011, pierderile nete ale asigurătorilor au atins 325,87 milioane de lei.

    Anul 2005 a fost ultimul când industria asigurărilor a raportat profit, respectiv un câştig cumulat de 38,99 milioane de lei, potrivit datelor Autorităţii de Suraveghere a Asigurărilor (ASF).

    În intervalul 2006-2012, pierderile nete au însumat 1,69 miliarde de lei.

    Anul trecut, conform datelor Registrului Comerţului, pierderile asigurătorilor au totalizat 522,91 milioane de lei, în timp ce profiturile au cumulat 201,32 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro