BusinessMagazin

Tag: banca

  • Profitul Băncii Transilvania a stagnat în primele şase luni, la 180,2 milioane lei

     Pentru primele şase luni din 2012, banca a raportat un profit net de 179,6 milioane lei (40,9 milioane euro), iar în primul trimestru din acest an profitul s-a situat la 84,4 milioane lei (19,2 milioane euro).

    Profitul brut a urcat la 209,42 milioane lei (47,68 milioane euro), de la 193,22 milioane lei în primul semestru al anului trecut, potrivit unui comunicat al băncii.

    Creşterea activelor cu 2% faţă de finele anului trecut a fost determinată în special de investiţiile în active disponibile pentru vânzare, care s-au majorat cu 19%, la 7,76 miliarde lei.

    “Primul semestru a fost pentru Banca Transilvania conform cu estimările noastre de la începutul anului şi suntem încrezători că vom realiza bugetul asumat faţă de acţionari, pentru 2013. Am reuşit să realizăm un profit substanţial, deşi contextul economic rămâne dificil. Vom continua să fim activi pe piaţă, să optimizăm modelul nostru de business şi, în acelaşi timp, să contribuim la revenirea economiei româneşti”, a declarat, în comunicat, preşedintele CA al Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BRD a avut în primul semestru un profit în creştere cu 58%

     “La nivelul sistemului bancar, prima jumătate a anului 2013 a fost caracterizată printr-o activitate de creditare în pierdere de viteză. În consecinţă, BRD a acţionat într-un mediu economic marcat de o cerere slabă de credite atât din partea clientelei de persoane fizice, cât şi din partea companiilor, care şi-au limitat investiţiile”, se arată într-un comunicat al băncii.

    După primele trei luni ale anului, banca raporta un profit net de 13 milioane de lei, în scădere cu 84% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. În primul semestru al anului trecut, profitul net al băncii s-a situat la 39,4 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca de export-import a României se mută în Palatul Kiseleff

    Noul sediu Eximbank ocupa astfel 3,800 mp in una dintre cele mai cunoscute vile din Bucuresti. Palatul Kiseleff se afla in districtul central de afaceri al Bucurestiului, la cateva minute distanta de piata Victoriei, vis-a-vis de parcul Kiseleff. Proprietatea ofera aroximativ 6,000 mp de birouri clasa A.

    Cladirea a fost construita in urma cu mai bine de 100 de ani si a intrat in Patrimoniul Regal in 1910, sub domnia Regelui Carol I. Renovat de arhitectul Grigore Cerchez, Palatul Kiseleff a fost resedinta in care Regele Mihai si-a petrecut  anii copilariei.

     

     

  • BCR a trecut pe profit la şase luni, cu un câştig de 126,8 milioane de euro. Activele s-au redus cu 4,9%

     La sfârşitul primului trimestru, BCR înregistra pierderi de 12,1 milioane de lei, pe fondul unei deteriorări atât a venitului operaţional, cât şi a profitului operaţional.

    “Profitul net după taxe şi interese minoritare este de 556,7 milioane de lei (126,8 milioane euro), în comparaţie cu pierderea de -548,5 milioane lei (-124,9 milioane euro) din semestrul I 2012, marcând livrarea obiectivelor ambiţioase ale programului de redresare a BCR şi, de asemenea, contabilizând impactul pozitiv din eliberarea unor pasive fiscale în cuantum de 560,8 milioane lei (127,7 milioane euro)”, se arată într-un comunicat al băncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se descurcă Ungaria după ce a dat afară FMI

    Budapesta vrea să plătească încă din acest an tot restul de datorie care îi revine (2,2 mld. euro pentru guvern, 0,7 mld. euro pentru banca centrală), în timp ce calendarul iniţial prevedea plăţi până în toamna anului viitor. Plata datoriei integral încă din acest an ar însemna o reducere cu aproape o treime a rezervelor fiscale (7 mld. euro), pentru o economie care nu şi-a revenit clar din recesiune (creştere de 0,7% în T1, după o scădere a PIB de 1,7% anul trecut).

    Banca centrală a Ungariei a redus în această săptămână dobânda de politică monetară la minimul istoric de 4%, încercând să stimuleze relansarea economiei.

  • De ce nu poate Isărescu să obţină credit pentru finanţarea afacerii pe care o deţine

     “Colegii mei, bancherii, unii se află chiar în această sală, acceptă ca garanţii de la vinăria mea doar cisternele de vin. Nu şi vinul îmbuteliat, care cică dispare. Păi cisternele alea sunt cele mai lipsite de valoare active ale firmei. Nu iau în garanţie pământul, nu iau alte active. E şi o chestiune de încredere poate”, a afirmat Isărescu la dezbaterea “Isărescu şi invitaţii săi”, organizată la BNR.

    Întrebându-i pe bancheri ce face banca, în caz de executare, cu cisternele, directorii “de jos” i-au spus că se supun normelor BNR. Isărescu a relatat că s-a adresat şi şefului Supravegherii din banca centrală, Nicolae Cinteză, care i-a spus că bancherii îşi întocmesc normele, iar BNR doar le validează.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai spectaculoasă scurgere de date bancare secrete din ultimii ani: “SUA m-au avertizat că ar fi uşor ca cineva să plătească să fiu ucis”

    DATELE SUSTRASE DE FOSTUL INGINER DE SISTEM DE LA DIVIZIA DIN ELVEŢIA A HSBC AU AJUNS ÎN POSESIA MAI MULTOR ŢARI, inclusiv Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania şi SUA, ajutând la descoperirea de cazuri de evaziune fiscală în valoare de 200 de miliarde de euro, potrivit revistei germane Der Spiegel.

    Falciani a plecat din Elveţia în Franţa, unde a colaborat cu ministrul de Finanţe de la acel moment, actualul şef al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde.Printre numele „grele„ găsite în aceste date se află şi Emilio Botin, preşedinte al grupului bancar spaniol Santander. Botin a acceptat să plătească statului taxe din urmă de 200 de milioane de euro, dar a continuat să susţină că nu avea cunoştinţă despre contul din Elveţia prin care s-a produs evaziunea.

    Michael Shanly, un dezvoltator imobiliar din Marea Britanie,  a plătit, de asemenea, taxe restante şi penalităţi în valoare de 555 de milioane de euro, înţelegerea cu Fiscul britanic fiind bazată pe informaţii obţinute de la fostul angajat HSBC.
    Lagarde a transmis din datele lui Falciani şi altor ţări, inclusiv Greciei. În Grecia, informaţiile primite, numite deseori „Lista lui Lagarde„, au fost date uitării până la intrarea ţării în criza datoriilor. S-a aflat ulterior că în rândul evazioniştilor apar rude de politicieni, dar şi că s-a încercat chiar scoaterea unor astfel de persoane de pe listă.

    Falciani a colaborat şi cu autorităţile americane. Înarmaţi cu datele sustrase  de fostul inginer IT, SUA au obligat HSBC să plătească 1,9 miliarde de dolari pentru a încheia prin înţelegere amiabilă o investigaţie, după ce o comisie a Senatului a ajuns la concluzia că mecanismele de control ale HSBC împotriva spălării banilor au permis unor grupări teroriste şi unor carteluri de droguri acces la sistemul financiar american.

    VIAŢA PE FUGA. Falciani, 41 de ani, are dublă cetăţenie, franceză şi italiană. Mulţi ar considera că ceea ce a făcut este corect. Mai puţin Elveţia, care îl socoteşte infractor şi îl urmăreşte cu un mandat de extrădare. În ultimii ani, Falciani a trecut prin mai multe ţări europene, întotdeauna cu un pas înaintea mandatelor de extrădare trimise de Elveţia.

    Într-un interviu acordat cotidianului El Pais în aprilie, fostul angajat HSBC a afirmat că a fost încurajat de oficiali americani să se refugieze din Franţa, unde locuia şi avea chiar o slujbă de cercetător, în Spania, pentru că viaţa sa ar fi fost în pericol. „Statele Unite m-au avertizat că ar fi uşor ca cineva să plătească să fiu ucis”, a spus el.

    A fugit din Franţa în Spania în vara anului trecut, însă la graniţă a fost arestat în baza mandatului emis de Elveţia. Justiţia din Spania a refuzat, în mai, să-l extrădeze, afirmând că ceea ce a făcut „nu este considerată o încălcare a legii în Spania„. Spania este una dintre ţările care au folosit agresiv informaţiile fostului angajat HSBC pentru a descoperi evazionişti.Procurorii spanioli s-au opus extrădării lui Falciani, afirmând că datele obţinute de la acesta au ajutat să fie scoase la lumină acte de evaziune fiscală totalizând 200 de miliarde de euro în Europa.

    „Nu putem pedepsi pe cineva care, atunci când observă un act de încălcare a legii acolo unde lucrează, îl aduce la cunoştinţa autorităţilor”, au afirmat procurorii spanioli.La câteva săptămâni după ce Spania a respins cererea Elveţiei, Falciani s-a întors în Franţa, unde magistraţii au deschis o nouă investigaţie împotriva HSBC.

    CU GARZI DE CORP ASIGURATE DE STATUL FRANCEZ.
    Falciani a acordat după revenirea în Franţa mai multe interviuri presei, inclusiv pentru Bloomberg şi Der Spiegel. La ambele întâlniri, a venit însoţit de mai multe gărzi de corp despre care a afirmat că sunt asigurate de statul francez.

  • Creditul pentru firme şi populaţie a crescut în luna iunie cu 1,1%

     Creditul în lei s-a majorat cu 0,3% (0,3% în termeni reali), iar cel în valută exprimat în lei a urcat cu 1,6% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,2%).

    La 30 iunie, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere cu 1,3% (-6,3% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2012, pe seama majorării cu 2,2% a componentei în lei (-3% în termeni reali) şi a diminuării cu 3,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 3,5%), se arată într-un comunicat al BNR.

    Creditul guvernamental a scăzut în iunie cu 4,5%, la 74,64 miliarde lei. La 30 iunie, creditul guvernamental a înregistrat o diminuare de 7,4% (-12,1% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile din turism ale Greciei au crescut cu 38,5% în luna mai, la peste 1 miliard de euro

     Majorarea reflectă creşterea numărului de sosiri turistice cu 24,4%, potrivit datelor Băncii Greciei.

    Creşterea veniturilor din turism a generat un excedent al contului curent de 35,5 milioane de euro în luna mai, comparativ cu un deficit de peste 1,2 miliarde de euro în urmă cu un an.

    În primele cinci luni ale acestui an, Grecia a înregistrat un deficit de cont curent de 3,5 miliarde de euro, în scădere cu 49,2%, de la 6,9 miliarde de euro în intervalul simular al anului 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce şanse are în România o firmă nouă în industria IT: “Nu mai e loc pentru importatori de cutii sau call centere”

    Anii au trecut, am făcut şi firma şi am ajuns departe. Dar acea naivitate a începutului nu am mai regăsit-o niciodată. De ce? Pentru că drumul de la acel vis la realitate a fost greu. Foarte greu. Atât de greu încât dacă ar fi să o iau de la început în IT, în 2013, cred că m-aş gândi de trei ori înainte să încep să mă gândesc. Dau timpul înapoi 17 ani. IT-ul românesc atunci era format dintr-o mână de companii. Câteva româneşti, câteva multinaţionale.

    Am avut şansa să mă formez într-o firmă românească şi să cresc într-o multinaţională. Cu bune şi rele, firma românească mi-a dat şansa de a învăţa totul. De la cum se scrie o ofertă comercială până la cum se asamblează un calculator cu mâna, dintr-un morman de piese. Pentru un puşti de 15 ani, această şansă a fost formatoare de caracter, de carieră şi, de ce nu, de soartă. Mulţumesc, Dan şi Dana.

    O astfel de şansă mi-a permis să văd cum se făceau afacerile în acei ani. Un pic de Vest Salbatic, un pic de economie de piaţă. O gramadă de licitaţii de la stat, pentru că statul era principalul cumpărător. Atunci, şi poate şi acum. Se lucra cu săptămânile pentru a câştiga dreptul de a importa sau de a vinde o grămadă de cutii. Si de CD-uri. Echipamente de fel şi chip. În anii aceia, erau o mână de firme pe piaţă. Compaq şi Bull. HP şi IBM. Omnilogic. Aris Electronic. Mă rog, o mână de oameni care puneau bazele industriei IT de azi. Flamingo încă nu apăruse, Flanco nici atât. Team Net, eMAG şi One erau încă departe de înfiinţare. Mulţi dintre dinozauri au strălucit şi au ars, dispărând. Mulţi s-au reinventat până nu a mai rămas nimic din ei.

    Dar după o perioadă de pseudo-haos şi valoare redusă, industria a început să se consolideze. În jurul unor echipe care utilizau profesionist avantajele puse la dispoziţia lor de firmele pentru care lucrau. Echipe care vindeau, livrau şi manage-uiau clienţii cu fineţe. Cu profesionalism. Cu stil. Cu responsabilitate.

    Oamenii aceia au fost o sursă de inspiraţie fabuloasă pentru mine. Am învăţat ce important este un detaliu, ce importantă este percepţia, ce important este să încerci să fii perfecţionist. Că banii nu se fac peste noapte şi că trebuie să fii pregătit să munceşti din greu.

    Ceea ce mulţi dintre jucătorii de atunci poate nu au înţeles pe deplin a fost faptul că afacerile tip „tunuri„ nu sunt sustenabile pe termen lung. Că trebuie să livrezi calitate constant şi continuu, pe termen lung. Că trebuie să investeşti în know-how. În oameni. Să creşti. Că în vârf e greu să te menţii. În definitiv, vârful e poate doar un punct. „The rise and the Fall”.

    Acum câţiva ani, firma pe care am înfiinţat-o avea trei ani. Sau poate patru. Munceam pe rupte, uneori şi 20 de ore pe zi. Ani frumoşi, dar grei. Foarte grei. Toţi banii pe care îi făceam îi reinvesteam în firmă. Ca să putem să creştem. {i am crescut. Constant, în fiecare an mai sus decât în anul precedent.

    Am avut colegi care au văzut ce faceam. Şi au spus – cât de greu poate să fie asta? Pot să o fac şi eu. Tuturor, atunci şi acum, le-am spus acelaşi lucru. Pregăteşte-te să investeşti orice între 1 şi 3 milioane de dolari şi absolut tot timpul tău ca să poţi să ai baza materială, infrastructura şi oamenii potriviţi cu care să începi să îţi faci treaba. Cam atât cred eu că trebuie să investeşti ca să poţi începe. Vremea firmelor mici, de apartament, cu 2-3 oameni şi un laptop a cam trecut.

    Clienţii sau piaţa au devenit maturi şi sofisticaţi. Oricât de puţin ne-ar plăcea, conturile mari se câştigă trecând prin procese de achiziţie foarte dificile. Trebuie să te califici, să-ţi dovedeşti calitatea serviciilor sau produselor vândute, să arăţi oameni buni (şi scumpi) care lucrează pentru tine. Nimeni nu se mai aruncă să semneze o afacere cu un puşti de 21 de ani. E greu. Vremurile s-au schimbat.