BusinessMagazin

Tag: turism

  • Top BM: Care sunt cele mai mari afaceri cu hoteluri (galerie foto)

    “Nu putem discuta despre aceeasi categorie de hotel – ca amplasare sau clasificare -, pentru ca nu prea sunt hoteluri similare in Romania, deci e posibil sa comparam mere cu pere”, spune Tinu Sebesanu, analist in cadrul companiei de consultanta Trend Hospitality. Sebesanu spune totusi ca, luand ca reper RevPAR (revenue per room – venit pe camera), pe primul loc in piata este hotelul JW Marriott, urmat de Howard Johnson si Hilton.

    Tocmai de aceea demersul BUSINESS Magazin a luat in calcul nu cele mai mari afaceri ale unor hoteluri, ci cele mai mari afaceri atrase de portofoliile unor hotelieri. Piata de profil din Romania este, ca si organizare, perfecta pentru un astfel de top, fiind impartita intre foarte multi proprietari care detin cate unul sau maxim doua hoteluri si o serie de oameni de afaceri (respectiv companii) care au investit predominant in acest domeniu si detin portofolii de sute sau chiar mii de camere. Dimensiunea retelei nu este insa intotdeauna si cel mai bun indicator al profitabilitatii sau macar al banilor pe care ii atrag hotelurile respective. Astfel, cine sunt hotelierii ale caror investitii le aduc si cele mai mari venituri, eventual profituri?

    Puse fata in fata, topul celor mai mari hotelieri dupa numarul de camere cu topul portofoliilor care au atras cele mai mari venituri arata ca numarul mare de camere nu garanteaza si afaceri la fel de mari. Astfel, cel mai mare hotelier dupa acest criteriu (Josef Goschy, proprietarul lantului hotelier Unita, cu 3.500 de camere) este pe locul al optulea in clasamentul veniturilor.

    Principala explicatie vine din faptul ca toate hotelurile Unita se afla in provincie si sunt clasificate la doua sau trei stele – fiind defavorizate atat de faptul ca traficul de business din orasele de provincie este destul de mic, dar si de numarul de stele, care nu permite tarife mari. In plus, portofoliul omului de afaceri timisorean cuprinde si achizitia (de la sfarsitul anului 2007) a complexului Amfiteatru- Panoramic-Belvedere din statiunea Olimp, care nu a fost decat partial operational anul trecut. La polul opus se afla Bau Holding Strabag, compania austriaca ce detine controlul asupra hotelului JW Marriott din capitala. Bau Holding Strabag se afla pe ultimul loc al clasamentului in ceea ce priveste numarul de camere pe piata romaneasca (402), dar se afla pe primul loc in ceea ce priveste veniturile – 40 de milioane de euro. Urmatorul clasat, George Copos, a atras venituri de 37 de milioane de euro cu doua hoteluri de cinci stele in capitala (Hilton si Crowne Plaza, care au avut afaceri de 33 de milioane de euro anul trecut) si alte patru hoteluri in provincie (Europa si Astoria in Eforie Nord, Sport, Bradul si Poiana din Poiana Brasov).

    Tinu Sebesanu confirma pozitia de lider a Marriott nu doar prin venitul atras pe camera (conform unei estimari BUSINESS Magazin, care tine cont de faptul ca 50% din veniturile JW Marriott vin din activitati food & beverages si de un grad de ocupare de 85%, venitul mediu pe camera a fost in 2008 de 45.000 de euro). “Noi evaluam proprietatile la GOP (profit operational brut). Dar, pentru a putea compara hoteluri de dimensiuni diferite, folosim fair market share (cota de piata a hotelurilor, corelata cu numarul de camere ale fiecarui hotel), aici pe primul loc fiind tot Marriott, urmat de Howard Johnson, Hilton si Intercontinental”, explica Tinu Sebesanu.

    Hotelurile enumerate de analistul Trend Hospitality au in comun faptul ca sunt clasificate la cinci stele (celor patru li se alatura pe acest segment Radisson SAS si Crowne Plaza), ca sunt de mari dimensiuni (peste 200 de camere), ca sunt in Bucuresti si ca sunt afiliate unor lanturi internationale. Aceste criterii au facut ca proprietarii lor sa intre pe primele locuri din topul hotelierilor cu cele mai mari afaceri. Hotelierii vorbesc despre profitul obtinut anul trecut, dar nu uita sa mentioneze ca marjele de la inceputul lui 2008 nu au putut fi sustinute pana in decembrie, deoarece din octombrie gradul de ocupare a inceput sa se reduca. Iar 2009 este cu atat mai putin momentul potrivit pentru un top al celor mai profitabile hoteluri, deoarece acum hotelierii vor besc mai mult de pierderi, nu de profit.

    “Gradele de ocupare au scazut la jumatate in primele luni ale anului, ceea ce inseam na ca si veniturile vor scadea drastic anul acesta. Castigatoare vor fi hotelurile cu pierderea cea mai mica”, spune Tinu Sebesanu. Analistul are in administrare portofoliul de hoteluri al omului de afaceri Gabriel Popoviciu, care a atras anul trecut afaceri de peste 28 de milioane de euro. In 2007, veniturile din divizia de hoteluri a omului de afaceri au atras 23 de milioane de euro; diferenta de venituri vine nu numai din cresterea pietei cat din deschiderea in martie anul trecut a hotelului Ramada Plaza (fostul hotel Turist) din nordul capitalei. In cursul anului trecut, si hotelul Parc a fost rebranduit in Ramada, cele doua hoteluri impreuna cu un centru de conferinte comun devenind Ramada Convention Center, care are 600 de camere si asteapta venituri de 12 milioane de euro in acest an.

    Rin Grand Hotel: “Cel mai bine aici merg conferintele, care includ atat inchirierea salilor, dar si catering si alte servicii”,

  • CBRE Eurisko: Doar 8 hoteluri in Bucuresti pana in 2011

    Noile investitii, ce vor fi facute pana in 2011 in special in hoteluri de patru si cinci stele cu capacitati de sub 200 de camere, se ridica insa la mai putin de jumatate din proiectele anuntate in ultimul trimestru din 2007.

     

    Anul 2008, cand au aparut peste 2.500 de camere de hotel noi pe piata, a dus singur la cresterea cu 30% a ofertei de cazare, astfel ca in prezent oferta de spatii hoteliere din Bucuresti totalizeaza circa 10.300 de camere, distribuite in 118 hoteluri de 1 pana la 5 stele.

     

    In 2009, se asteapta o crestere cu 600 de camere in unitatile existente si in hoteluri noi din Capitala. Totusi, Bucurestiul nu va tai fi principala destinatie pentru investitorii hotelieri, locul acestuia urmand sa fie luat in viitor de orasele secundare, precum Cluj-Napoca sau Brasov.
     

  • Inca un hotel la Cluj

    West City va fi primul hotel din Cluj decorat ca un hotel design. Hotelul a fost construit de Grupul Coratim pe o suprafata totala de 7.000 de mp, are 101 camere (dintre care 73 camere duble, 20 de camere single şi 8 apartamente) si este cea mai inalta cladire pe structura metalica din Transilvania. În cadrul hotelului se găsesc inclusiv camere special amenajate pentru persoanele cu dizabilităţi.

    Hotelul dispune si de un restaurant, Capriccio, cu o capacitate de 120 locuri, care combina bucătăria românească tradiţională alături de cea italiană, englezească şi frantuzească. Centrul Business al hotelului dispune de trei săli de conferinţă cu o capacitate de 325, 150 şi respectiv 30 de persoane. Dotate cu echipamente multimedia (fax, calculatoare, imprimante, videoproiectoare etc), aer condiţionat, conectare la linia telefonică şi internet acestea pot fi folosite concomitent, fiind astfel unul dintre cele mai mari spaţii de gen din Cluj-Napoca.

    Grupul Coratim este controlat de Marius Bejan şi Daniel Dumitraş, care până în acest moment au mai investit în patru proiecte rezidenţiale, dar si intr-n proiect de hale industriale în comuna Baciu şi unul de spaţii logistice în comuna Floreşti.

    Hotelul West City este situat în imediata apropiere a proiectului logistic din Floreşti. Compania Coratim a dezvoltat aici spaţii de depozitare cu o suprafaţă totală de 15.000 mp, care în prezent sunt închiriate în totalitate, iar investiţia în acest proiect a fost de aproximativ 5 milioane de euro.
     

  • In cautarea lui Palladio

    RURAL: Palladio si-a inceput cariera de arhitect in zona rurala din Veneto, intr-o vreme in care venetienii bogati cautau sa-si construiasca locuinte in afara orasului. Una dintre cele mai cunoscute astfel de creatii ale arhitectului este vila familiei Foscari, construita in 1560 si ramasa in amintire sub denumirea de “La malcontenta” (“Nefericita”) dupa ce aici a fost exilata o membra a familiei pentru a o tine departe de iubitul ei venetian.
     
    VICENZA: Arhitectul a ajuns in oras tocmai cand Vicenza se pregatea sa-si schimbe imaginea gotica de pana atunci. S-au pastrat pana azi in oras 23 de cladiri proiectate de el, toate monumente din patrimoniul UNESCO, dar si alte 16 in imprejurimi. Creatiile altor arhitecti construite in oras sunt clar inspirate de Palladio.
     
    VENETIA: Si-a lasat amprenta si asupra Venetiei, unde a refacut Sala delle Quattro Porte din Palatul Dogilor, afectata de un incendiu, si a proiectat biserica Redentore, cu hramul Mantuitorului, dupa sfarsitul ciumei care a lovit orasul in 1575. Pe insula San Giorgio Maggiore, Palladio le-a construit calugarilor benedictini o manastire si o sala de mese si, la cererea acestora, a refacut fatada bisericii.

  • Dati-mi o calauza

     

    Parisul este faimos pentru gastronomie si delicatese, Berlinul pentru viata de noapte agitata, iar Londra pentru peisajul cultural contemporan. Sunt insa multi cei care s-au intors de la Paris dezamagiti de mancare sau de la Londra dezorientati de oras. Pe piata turistica mondiala s-a dezvoltat insa o noua nisa, cea a ghizilor “insider”, care prezinta fata ascunsa si greu accesibila a marilor orase. E vorba despre companii sau ghizi individuali, cunoscatori in detaliu ai orasului respectiv, care conduc calatorii pe drumuri stiute doar de localnici si in locuri unde numai initiatii au acces. 
     
    La Madrid, acesti ghizi pot aranja o vizita privata a muzeului Prado, in Berlin iti ofera turul cluburilor de noapte, la Londra te conduc pe urmele lui Jack Spintecatorul, iar la Paris iti arata boutique-uri si braserii dosite prin cartiere. Orice, numai nu clisee turistice: cum se spune, notiunea de turist s-a demodat, a venit vremea calatorilor.
     
    BUSINESS Magazin a discutat in exclusivitate cu cativa dintre ghizii “insider” ai marilor orase – o afacere care-i vizeaza pe cei atrasi de locurile ignorate de destinatiile clasice. Toti spun ca astfel de afaceri sunt rezistente la criza si ca numarul turistilor din orase ca Londra sau Paris nu va scadea semnificativ.
     
    David Tucker este proprietarul London Walks, cea mai veche companie de trasee urbane din lume. Fondata in anii ’60 de un australian, Keith Baverstock, satul de banalitatea traseelor turistice din Londra, London Walks a fost preluata de Tucker in 1990. “Detin un doctorat in Charles Dickens la University of London, am predat cativa ani si apoi am fost editor de stiri la Worldwide Television News pentru aproape 20 de ani. La London Walks m-am alaturat ca ghid part-time in 1980 si apoi am preluat compania”, povesteste Tucker.
     
    Proprietarul London Walks spune ca, in cazul sau, clientii “nu sunt turistii, ci calatorii” – o diferenta subtila, dar semnificativa: “Cu alte cuvinte, cei ce vin la noi sunt independenti, spre deosebire de tipul care calatoreste cu autocarul. Iar independentii vin pe tot parcursul anului. In plus, sunt foarte multi localnici care participa la tururi, aproximativ 40% din total”. London Walks se lauda cu peste 400 de tururi diferite, inclusiv la Oxford, Stonehenge, Cambrige sau Bath. Iar zonele si domeniile incluse sunt la fel de diferite. “Organizam orice, de la turul la Old Hampstead Village (o zona rezidentiala faimoasa pentru viata artistica, dar si pentru vilele luxoase, n.red.), traseul puburilor, traseul fantomelor, tururi ale muzeelor si galeriilor si pana la Londra subterana. Si intotdeauna adaugam tururi noi. Unul dintre scopurile noastre este sa reflectam pluralitatea orasului, sa facem dreptate atat bogatiilor istorice, cat si celor contemporane”, spune proprietarul, care subliniaza ca turul cel mai bine vandut este cel care ii duce pe calatori pe urmele lui Jack Spintecatorul. Pretul porneste de la 7 lire si difera in functie de locurile alese si durata.
     
    “Aproximativ 250.000 de oameni participa in fiecare an la London Walks. Iar afacerea nu a fost afectata de criza datorita pretului accesibil care este rezistent la recesiune”, declara David Tucker.
     
    London Walks are 75 de colaboratori care provin din toata lumea (Irlanda, Scotia, Statele Unite, Canada, China, Ungaria). “Toti ghizii sunt pasionati de Londra, sunt foarte conectati la evenimente si au hobby-uri dintre cele mai variate. De exemplu, unul dintre cei mai buni ghizi este o actrita pasionata de fizica atomica.” Tucker spune ca exista chiar un grup numit FOLW (de la Friends of London Walks), care il tine la curent cu ceea ce este nou. “Functioneaza la fel ca o sursa pentru un jurnalist”, conchide Tucker.
     
    Dincoace de Canalul Manecii, unul dintre cele mai populare tururi din Paris, care prezinta orasul secret, este cel organizat de Heather Stimmler-Hall din 2004. Heather, nascuta in Philadelphia, a ajuns la Paris in ultimul an de facultate pentru a studia si a lucrat ca jurnalist de turism pentru editia digitala a revistei Elle din Paris. “Am renuntat pentru ca simteam ca pierdeam contactul cu adevaratii calatori. Initial organizam tururi pentru o companie importanta, dar nu-mi placea sa ghidez grupuri mari, asa ca am pus bazele companiei proprii prin care pot organiza tururi private.”
     
    Heather spune ca in Paris piata tururilor “insider” este foarte aglomerata: “Sunt mii de companii care organizeaza orice tur iti poti inchipui, dar in acelasi timp sunt foarte multi turisti cu gusturi diferite. Aproape toti clientii mei sunt americani si canadieni, de obicei turisti care au vizitat Parisul de mai multe ori si care cauta experiente noi”.

    Aflati in continuare ce puteti vizita in marile orase europene

     

  • Un alt fel de turism

    Dupa sapte ani in care a lucrat la Crowne Plaza, hotelul de cinci stele detinut de omul de afaceri George Copos, Mioara Gheorghe a renuntat la pozitia de director de marketing si vanzari, pentru a prelua conducerea operatiunilor agentiei de turism Happy Tour. Anuntul a venit la scurt timp dupa ce Crowne Plaza raporta cifra de afaceri pentru primele noua luni ale lui 2008, respectiv 7,7 milioane de euro, si estima incasari totale de 9,6 milioane de euro pana la finalul anului. Rezultatele sunt similare celor obtinute in 2007, desi au fost trase in jos de scaderea gradului de ocupare si a incasarilor la nivelul intregii industrii. Din 17 noiembrie, Mioara Gheorghe este directorul operational al celei mai mari agentii de turism de pe piata locala, preluata, din decembrie 2007, de fondul de investitii GED.

  • Agentii mici care au crescut mari

     

    Toamna aceasta se anunta speciala pentru Cristian Pandel, fondatorul si directorul general al Christian Tour: va incheia cel mai bun sezon al sau, un sezon in care a vandut vacante pentru 50.000 de turisti, si va muta sediul companiei, pe care a infiintat-o in urma cu unsprezece ani intr-un demisol de langa Facultatea de Drept, in Opera Center. “A fost destul de greu sa ajungem aici, avand in vedere ca relatiile au lipsit si totul a fost facut pe munca noastra”, povesteste directorul agen­tiei, care a intrat in afaceri din pasiu­ne pentru excursiile pe munte. Pri­ma experienta de business a agentului de turism a fost infiintarea unui club mon­tan, iar apoi a primei scoli de ghizi montani, Christian Adventure (care mai functioneaza si astazi), simultan cu infiintarea unui SRL si obtinerea licentei de turism tip detailist.
     
    Cresterea agentiei Christian Tour a fost mai importanta in ultimii doi ani, cand agentia a devenit si turoperator, organizand propriile chartere in special catre Grecia, destinatie din care detine acum aproximativ 25% cota de piata, alaturi de agentii precum Paralela 45, Prestige Tours, Prompt Service sau J’Info Tours. In acest an, pentru care asteapta o cifra de afaceri de 12 milioane de euro, a deschis o destinatie noua in Grecia, Insula Zakyntos, catre care estimeaza acum un grad mediu de ocupare de 90%. Povestea Christian Tour este una dintre cele cateva ale unor agenti de turism care au reusit sa iasa din plutonul jucatorilor marunti si sa se indrepte, cu pasi mai mici sau mai mari, catre liga mare. “Sunt in jur de 100 de agentii de turism medii (cu cifra de afaceri cuprinsa intre trei si sapte-opt milioane de euro) care doresc sa devina mari si agentii mici sau medii (cu cifra de afaceri intre unu si trei milioane de euro) care doresc sa ramana pe pozitiile lor de acum, fara a dori o dezvoltare, ci doar o consolidare”, spune Traian Badulescu, secretar general al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Anii turistici 2007 si 2008 – care au adus o crestere anuala de 15% a pietei – au scos la iveala cateva astfel de agentii, a caror dezvoltare s-a indreptat mai mult catre turismul de divertisment (leisure – organizarea de vacante pentru persoane fizice) si in special catre turismul de masa, caracterizat prin vacante la preturi avantajoase catre destinatii deja clasice, precum Grecia sau Turcia.
     
    Faptul ca acest lucru inca se intampla arata in special ca piata nu este inca maturizata si ca este inca loc de crestere pe anumite segmente, precum turismul de masa. Piata turismului de business este in schimb mai bine acoperita, cu agentii mari precum Happy Tour (prima dupa cifra de afaceri), Marshal, Aerotravel sau medii, precum Alto Tours, care tintesc predominant acest segment si au reusit sa acapareze mare parte din contracte. Turismul de masa se imparte intre cativa turoperatori, cum ar fi Paralela 45, J’Info Tours, Prompt Service, Prestige Tours, Malta Travel, Ali Baba Travel sau Tez Tour, care acopera momentan piata. Cresterea rapida a numarului de turisti permite insa si aparitia altor nume, care apar de obicei dintre agentiile care au lucrat cativa ani in revanzarea pachetelor.
     
    Modul in care cateva agentii se detaseaza de restul plutonului nu este niciodata acelasi, deoarece depinde de factorii de piata si de modul de constructie a businessului. Insa ritmul de crestere vorbeste de la sine despre viitor: “In mod normal, o agentie de turism care inregistreaza o crestere sanatoasa poate ajunge la o cifra de afaceri de un milion de euro dupa primul an de functionare si la doua-trei milioane de euro dupa doi ani”, spune Traian Badulescu. Ritmul ar trebui sa creasca pe parcurs: “Daca agentia este serioasa, daca managerii si proprietarii au viziune, daca stiu sa promoveze agentia si produsele si stiu sa se distinga printr-un produs unic, intr-un interval de 3-5 ani se poate depasi pragul de sapte-opt milioane de euro cifra de afaceri”. Daca acesti pasi de dezvoltare sunt indepliniti, sansele unei agentii mici de a accede intr-o categorie superioara sunt destul de mari, estimeaza Traian Badulescu, care considera ca rata de succes poate fi de 20-25%.
     
    Produsul unic a fost ideea pe care au marsat mai multi oameni de afaceri din turism, aceasta fiind si ideea de baza a afacerii Tunisiana Travel, care a vandut inca din anul infiintarii (2005) doar vacante pentru Tunisia, fara a avea nici acum in plan dezvoltarea altor divizii ale companiei. Gheorghe Stoian, managerul si fondatorul agentiei, considera ca ticketingul sau alte produse turistice trebuie lasate in seama cui se pricepe la vinderea acestor produse. “Noi am inceput prin a vinde doar Tunisia si am fost siguri ca vom avea succes, desi in primul an de activitate am avut pierderi egale cu 60% din bugetul de lansare a agentiei”, isi aminteste Stoian. Insa acest fapt, care ar fi trebuit sa fie principalul aliat, s-a transformat in principalul dusman: “Am inteles atunci ca nu vom rezista fara o promovare eficienta si de aceea am alocat o suma semnificativa acestui segment, ajungand ca acum sa avem un buget de 150.000 de euro pentru publicitate”, afirma Stoian. Avand avantajul intrarii pe piata cu un produs nou, Tunisiana si-a asigurat o cota buna din numarul de turisti care cauta aceasta destinatie (aproape jumatate din cei aproximativ 20.000 de turisti care vor merge in total in 2008 in Tunisia), deoarece intre timp si alte agentii, precum Kartago sau Tez Tour, au introdus chartere. Stoian incearca sa se mentina insa inaintea competitiei, si primul pas a fost sa renunte la agentiile partenere din Tunisia si sa deschida prima filiala acolo, cu ghizi romani, ceea ce le-a adus “un plus de profit”. Pentru acest an estimeaza o cifra de afaceri de 4,8 mil. euro si un profit de 300.000 de euro, iar pentru 2009 asteapta un numar de 14.000 de turisti.

     

  • Seful MedLife investeste 2,5 mil. euro intr-o afacere cu ambarcatiuni si in turism

    Mihail Marcu, care este si director general si actionar al importatorului de ambarcatiuni NauticLife, estimeaza ca valoarea pietei locale de ambarcatiuni, cifrata la 40 de milioane de euro, va ajunge in urmatorii doi ani la peste 72 de milioane de euro.

     

    Pana in prezent, Marcu a investit 2,5 milioane de euro in afacerea NauticLife, care include si o componenta hoteliera si una rezidentiala, aceasta suma fiind directionata in special in construirea si inaugurarea unui showroom de 5.500 de metri patrati langa lacul Mogosoaia si catre asigurarea unui stoc permanent de ambarcatiuni.

     

    Seful MedLife estimeaza ca NauticLife va inregistra anul viitor un volum de vanzari de 2,5 milioane de euro, obiectivul sau pentru 2010 fiind atingerea unei cote de 25% din piata de profil, adica o cifra de afaceri doar din comercializarea ambarcatiunilor de minim 18 milioane de euro daca luam in calcul estimarile sale privind cresterea sectorului de profil.

     

    In plus, anul viitor vor fi investite alte 2,5 milioane de euro in NauticLife. Planul presupune ca in urmatorii doi ani sa fie deschise magazine cu accesorii nautice, minipensiuni si service-uri de ambarcatiuni in localitati situate pe cursul fluviului si la malul marii. Un prim pas a fost facut deja prin achizitionarea unui hotel situat in Bulgaria, in apropiere de orasul Oltenita, care va fi operational incepand cu martie 2009.

     

    O alta directie de investitii va fi reprezentata de un complex rezidential ce va fi construit in zona Deltei Dunarii, la Murghiol si Dunavatul de Jos, si care va ave adoua faze: intr-o prima etapa, se vor construi 29 de case de vacanta cu o suprafara de 121 de metri patrati fiecare, la pretul de circa 150.000 de euro fiecare, iar in a doua – 60 de locuinte de lux. Cu privire la aceasta din urma, Marcu a precizat ca dezvoltarea acestui segment de lux depinde de succesul primului si ca finalizarea rapida a proiectului tine, in mare masura, de evolutia crizei financiare internationale si a conditiilor pentru acordare de credite imobiliare.

     

    Mihail Marcu este mai degraba cunoscut pentru afacerile detinute in sfera serviciilor medicale private, compania pe care o conduce – MedLife – fiind liderul pietei de profil. Pornita initial ca o afacere de familie in 1996, a ajuns in zece ani sa ruleze afaceri de peste 22 de milioane de euro, cat estimeaza reprezentantii companiei pentru anul acesta.

     

    Seful MedLife declara ca a pornit afacerea NauticLife din pasiune, iar exemplul sau nu este singular. Un alt sef din domeniu, Gabriel Hanganu, care a condus operatiunile multinationalei farmaceutice Pfizer la nivel local pana in 2000, comercializeaza, prin compania sa Willon Harbour, ambarcatiuni. Alti mari jucatori de pe piata ambarcatiunilor din Romania sunt Neptun Yacht, American Nautics si Francos Marina.

  • Un Craciun sau Revelion la munte – pana la 2.000 de euro

    De regula, preturile includ cazarea cu demipensiune (mic dejun si cina), petrecerea din noaptea de Craciun sau Revelion si acces gratuit la piscina, internet si salile de jocuri sau fitness, acolo unde exista asa ceva.

     

    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • Averea hoteliera a sindicatelor

    “Se vor descurca greu”, considera Sorin Ionescu, director al companiei de consultanta in domeniul turismului Fivestar Hospitality. SIND Romania – companie rezultata din aducerea laolalta a tuturor hotelurilor din patrimoniul confederatiilor sindicale – reprezinta acum cele mai multe locuri de cazare de pe piata romaneasca reunite sub acelasi nume si sub aceeasi administratie, desi fiecare confederatie isi administreaza propria zona de influenta.

    Cele 14.000 de camere administrate de SIND au ceva in comun: sunt vechi, construite in anii ’70 si ’80, li s-au facut investitii minime in ultimii ani, dar au avut tot timpul clientela, pentru ca veniturile au fost asigurate prin Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale, care trimitea si inca mai trimite la odihna si tratament sindicalistii si pensionarii.

    Uniunea Europeana a interzis insa de cativa ani acest tip de promovare, considerat ajutor de stat, si a insistat asupra gasirii unor formule mai putin directe, de genul tichetelor de vacanta sau al ofertelor promotionale pentru seniori. Conform legii asigurarilor sociale, din bugetul asigurarilor sociale de stat se va suporta in acest an diferenta dintre valoarea biletului de tratament balnear sau de odihna si contributia beneficiarilor de astfel de bilete, pentru un numar de pana la 550.000 de locuri, in scadere cu 25% fata de anul trecut, iar pentru 2009 se prevede un numar de aproximativ 200.000 locuri subventionate.

    Sorin Ionescu considera ca a incerca sa pozitionezi aceste hoteluri pe piata libera, in conditiile in care piata creste mult din punctul de vedere al concurentei, in timp ce hotelurile SIND au aceleasi dotari din deceniile trecute, va fi foarte dificil: “Cu atat mai dificil este ca ei au de intretinut si o baza de tratament destul de mare (care cuprinde peste 2.500 de locuri de tratament), dar de asemenea e complicat si sa vinzi tabere la Navodari la pretul pietei cand copiii merg in Grecia in tabara”.

    “Faptul ca va trebui sa vindem mai mult prin agentii ne obliga la o politica mai mare de investitii, pe care noi deja am inceput-o in 2006”, spune Andrei Dimitriu, unul dintre cei patru directori ai SIND Romania, care conduce SIND din partea sindicatului Cartel Alfa. Ceilalti directori sunt Aurel Cornea, care conduce din partea CSDR, Vasile Engel – reprezentantul BNS si Minica Boaja, care reprezinta CNSLR Fratia.

    Dimitriu spune ca totusi nu le va fi atat de greu, deoarece au inainte un exemplu pozitiv: “In 2007, sucursala Olanesti nu a avut deloc bilete prin CNPAS si a avut profit, deci se poate”. Dimitriu admite insa ca Olanesti e un caz fericit: statiunea nu are concurenta in zona, iar camerele SIND de acolo sunt printre cele mai noi din toata reteaua. Avand perspectiva de a se descurca singuri pe piata cu afacerea lor de turism, sindicalistii au inceput in urma cu cativa ani mici investitii in hoteluri, scopul principal fiind sa le faca sigure si cat de cat mai aratoase, dar si sa ridice clasificarea catorva dintre ele la trei stele.

    “Vrem sa ducem spre trei stele hotelurile din vestul tarii, care sunt mai usor accesibile turistului vestic”, spune Dimitriu, referindu-se la sucursalele de la Baile Herculane, Felix sau Predeal. A inceput cu ceva investitii in baza de tratament de la Felix, iar hotelul de acolo este propus pentru reclasificare in acest an. Reclasificarea nu vizeaza doar atragerea turistilor vestici, ci si a celor romani cu venituri medii. Cei de la SIND au inceput investitii si in alte hoteluri, dar acestea sunt mai greu vizibile pentru ochiul turistului, deoarece au ca destinatie siguranta cladirilor: “Deocamdata, prioritare sunt investitiile care tin de siguranta si confortul turistilor in conformitate cu normele comunitare – am reparat, de pilda, lifturile, tevile si dotarile pentru pompieri”, explica Dimitriu.

    Deocamdata, circa 35% din investitii vizeaza siguranta si restul confortul, urmand ca din 2009 investitiile sa se orienteze si catre confort, adauga directorul SIND. Necesarul de investitii este insa departe de a putea fi acoperit de SIND, dupa cum admite acelasi Dimitriu: “Volumul este foarte mare, daca ne gandim ca niciun hotel nu este modernizat integral si fiecare are nevoie investitii de cel putin un milion de euro”.

    Pentru o investitie de 46 de milioane de euro, cat ar fi necesar, cei de la SIND se gandesc la credite bancare, desi le-ar fi destul de greu sa le obtina din cauza actionariatului incert al companiei (SIND este o umbrela sub care intra multe hoteluri ale unor actionari diferiti, de la diverse fabrici pana la organizatii patronate de confederatiile sindicale). Daca nu credite, de ce nu vanzare sau atragerea in actionariat a unor finantatori? “Exclus – din acelasi motiv, al actionariatului difuz”, spune Dimitriu.

    Pana la o decizie in privinta finantarii, cele 14 sucursale sunt coordonate de cei patru directori, care trebuie sa cada de acord asupra a doua elemente comune: investitiile si politica tarifara. “Facem asta pentru a nu aparea concurenta intre hoteluri si pentru ca agentiile sa aiba ce vinde”, afirma Andrei Dimitriu, adaugand ca are planuri mari si cu reteaua de agentii SIND Romania, care incepand de anul trecut si-a extins activitatea (fata de perioada anterioara, cand vindea doar bilete la hotelurile SIND) cu ticketing si vacante externe. Ca atare, reteaua a reusit sa incheie anul trecut cu profit – 230.000 de euro, la o cifra de afaceri de 5,5 de milioane de euro.