BusinessMagazin

Tag: studiu

  • STUDIU: Muzica îi ajută pe chirurgi să fie mai eficienţi şi mai puţin anxioşi în sala de operaţii

    O echipă de cercetători de la Cardiff University Hospital din Ţara Galilor a analizat ce cântece sunt cele mai potrivite pentru a fi ascultate în sălile de operaţii şi a întocmit o listă “amuzantă” cu piese pop şi rock ce pot fi utilizate în timpul intervenţiilor chirurgicale, dar şi una cu melodii care, în mod clar, nu sunt o idee bună, potrivit bbc.com.

    Astfel, pe lista cântecele indicate se află piesele “Stayin’ Alive”, a trupei Bee Gees, “Smooth Operator”, a lui Sade, “Wake me up before you go-go”, a trupei Wham, “Comfortably Numb”, cântată de Pink Floyd, şi “Fix You” a trupei Coldplay.

    Pe de altă parte, cântecele “Another one bites the dust”, al trupei Queen, “Everybody hurts”, interpretat de REM, “Knives Out” de la Radiohead, “Scar Tissue”, al trupei Red Hot Chilli Peppers, şi “Knockin’ on heaven’s door” al lui Bob Dylan sunt considerate total nepotrivite pentru a fi ascultate în timpul unei operaţii.

    Deşi lista întocmită de cercetători se vrea a fi doar o modalitate de distracţie, publicată cu ocazia sărbătorilor de iarnă, beneficiile muzicii, atât în cazul pacienţilor, cât şi al chirurgilor, reies dintr-un studiu serios.

    Potrivit cercetătorilor, circa 80% dintre medicii şi asistentele care participă la intervenţii chirurgicale au declarat că muzica îi ajută atunci când operează. De asemenea, participanţii la studiu au spus că muzica este ascultată în 62% – 72% din timpul petrecut în sala de operaţii, melodiile fiind alese, cel mai adesea, de chirurgul principal.

    Studiul, publicat în ediţia de Crăciun a British Medical Journal, mai arată că echipele medicale consideră că muzica îmbunătăţeşte comunicarea între membrii săi, reduce anxietatea şi îmbunătăţeşte eficienţa.

    De asemenea, doctorii au spus că performanţele medicale sunt îmbunătăţite de muzică, prin creşterea capacităţii de concentrare asupra sarcinii ce trebuie executate, mai ales în rândul chirurgilor care ascultă muzică în mod regulat.

    Potrivit autorilor acestui raport, criticii susţin că ascultatul muzicii “acaparează o parte din capacitatea cognitivă, reduce vigilenţa, împiedică procesul de comunicare şi se dovedeşte a abate atenţia în momentul în care apar probleme ce ţin de anestezie”. În acelaşi timp, aceştia spun că “ascultă muzică în sala de operaţii atunci când situaţia o permite”.

  • Principalul factor pentru scăderea pieţei berii: creşterea accizei cu 16%

    Ca urmare, deşi veniturile la bugetul statului provenite din acciza plătită de sectorul berii au crescut cu 9% la nivelul anului 2013, contracţia de 10% a pieţei a indus o scădere a veniturilor colectate din TVA şi alte taxe, atât la nivelul sectorului berii, cât şi la nivelul industriilor conexe. Astfel, în 2013, contribuţiile la bugetul de stat generate de sectorul berii direct şi indirect, prin industriile conexe, au scăzut cu 4%, echivalând cu 30 milioane euro. În total, nivelul contribuţiei cumulate la bugetul de stat generată direct şi indirect de sectorul berii, a scăzut de la 728 milioane euro în 2012 la 697 milioane euro în 2013.

    Concentrându-se pe efectele induse la nivelul întregii economii a României de această scădere înregistrată pe piaţa berii în 2013, specialiştii de la Regioplan au mai concluzionat:

    •           Numărul locurilor de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii la nivelul economiei României s-a redus cu 9%, scăzând de la 76.700 în 2012, la 69.700 la sfârşitul anului 2013

    •           Cea mai mare scădere înregistrată la nivelul locurilor de muncă a vizat sectorul ospitalităţii, unde scăderea a atins 23%, de la 30.700 în 2012, la 23.700 în 2013

    •           Valoarea adăugată generată de sectorul berii la nivelul întregii economii naţionale a scăzut cu aproape 10%, de la 570 milioane euro în 2012, la 517 milioane euro în 2013

    •           Deşi românii au venituri medii mai mici de 6 ori decât cele ale germanilor, într-un top al ţărilor europene realizat în funcţie de nivelul de accizare raportat la puterea de cumpărare a locuitorilor, România se clasează cu 13 locuri în faţa Germaniei. Printre ţările cu niveluri de acciză mai mici decât în România se numără şi Cehia, Belgia sau Spania.

    “Studiul nu face decât să reconfirme ceea ce am comunicat în repetate rânduri. Deşi în viziunea Guvernului creşterea accizei reprezintă o măsură de stimulare a veniturilor la bugetul de stat, ea are un efect de bumerang: creşterea veniturilor la bugetul de stat din acciză este absolut anihilată de scăderea mult mai mare a veniturilor colectate prin intermediul altor taxe şi a TVA-ului. Nu putem decât să sperăm că autorităţile vor înţelege, fie şi în al 12-lea ceas, că factorii care pot asigura un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul beri, sunt revenirea la nivelul minim european de acciză şi aplicarea unui tratament fiscal echitabil pe piaţa băuturilor fermentate”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociaţia Berarii României.

    Cu un nivel zero al evaziunii fiscale pe lanţul de producţie, sectorul berii contribuie în prezent cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

    Cu investiţii ce au atins până acum 1,3 miliarde euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 69.700 de locuri de muncă la nivelul întregii economii a României. Doar în agricultură, numărul celor care au un loc de muncă datorat producţiei de bere se ridică la peste 17.000.  Numărul celor care lucrează în zona de producţie a berii a fost de 5.700 în 2013.

    Din punct de vedere al producţiei de bere, România a înregistrat la nivelul anului 2013 un volum de 16,3 milioane hl, clasându-se pe locul 8 în Europa şi pe locul 25 în lume, producţia internă fiind comparabilă cu state cu tradiţie îndelungată în domeniu, precum Belgia sau Cehia.

    Membrii Asociaţiei Berarii României sunt Bergenbier, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în românia. totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: soufflet malt romania şi  asociaţia producătorilor de hamei. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

     

  • Principalul factor pentru scăderea pieţei berii: creşterea accizei cu 16%

    Ca urmare, deşi veniturile la bugetul statului provenite din acciza plătită de sectorul berii au crescut cu 9% la nivelul anului 2013, contracţia de 10% a pieţei a indus o scădere a veniturilor colectate din TVA şi alte taxe, atât la nivelul sectorului berii, cât şi la nivelul industriilor conexe. Astfel, în 2013, contribuţiile la bugetul de stat generate de sectorul berii direct şi indirect, prin industriile conexe, au scăzut cu 4%, echivalând cu 30 milioane euro. În total, nivelul contribuţiei cumulate la bugetul de stat generată direct şi indirect de sectorul berii, a scăzut de la 728 milioane euro în 2012 la 697 milioane euro în 2013.

    Concentrându-se pe efectele induse la nivelul întregii economii a României de această scădere înregistrată pe piaţa berii în 2013, specialiştii de la Regioplan au mai concluzionat:

    •           Numărul locurilor de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii la nivelul economiei României s-a redus cu 9%, scăzând de la 76.700 în 2012, la 69.700 la sfârşitul anului 2013

    •           Cea mai mare scădere înregistrată la nivelul locurilor de muncă a vizat sectorul ospitalităţii, unde scăderea a atins 23%, de la 30.700 în 2012, la 23.700 în 2013

    •           Valoarea adăugată generată de sectorul berii la nivelul întregii economii naţionale a scăzut cu aproape 10%, de la 570 milioane euro în 2012, la 517 milioane euro în 2013

    •           Deşi românii au venituri medii mai mici de 6 ori decât cele ale germanilor, într-un top al ţărilor europene realizat în funcţie de nivelul de accizare raportat la puterea de cumpărare a locuitorilor, România se clasează cu 13 locuri în faţa Germaniei. Printre ţările cu niveluri de acciză mai mici decât în România se numără şi Cehia, Belgia sau Spania.

    “Studiul nu face decât să reconfirme ceea ce am comunicat în repetate rânduri. Deşi în viziunea Guvernului creşterea accizei reprezintă o măsură de stimulare a veniturilor la bugetul de stat, ea are un efect de bumerang: creşterea veniturilor la bugetul de stat din acciză este absolut anihilată de scăderea mult mai mare a veniturilor colectate prin intermediul altor taxe şi a TVA-ului. Nu putem decât să sperăm că autorităţile vor înţelege, fie şi în al 12-lea ceas, că factorii care pot asigura un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul beri, sunt revenirea la nivelul minim european de acciză şi aplicarea unui tratament fiscal echitabil pe piaţa băuturilor fermentate”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociaţia Berarii României.

    Cu un nivel zero al evaziunii fiscale pe lanţul de producţie, sectorul berii contribuie în prezent cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

    Cu investiţii ce au atins până acum 1,3 miliarde euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 69.700 de locuri de muncă la nivelul întregii economii a României. Doar în agricultură, numărul celor care au un loc de muncă datorat producţiei de bere se ridică la peste 17.000.  Numărul celor care lucrează în zona de producţie a berii a fost de 5.700 în 2013.

    Din punct de vedere al producţiei de bere, România a înregistrat la nivelul anului 2013 un volum de 16,3 milioane hl, clasându-se pe locul 8 în Europa şi pe locul 25 în lume, producţia internă fiind comparabilă cu state cu tradiţie îndelungată în domeniu, precum Belgia sau Cehia.

    Membrii Asociaţiei Berarii României sunt Bergenbier, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în românia. totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: soufflet malt romania şi  asociaţia producătorilor de hamei. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

     

  • STUDIU: Jumătate dintre românii din mediul urban a făcut cumpărături de Black Friday

    Telefoanele mobile au avut cel mai mare succes de Black Friday 2014, 13% dintre cumpărători orientându-se către aceste produse. Pe următoarele locuri în topul preferinţelor acestora s-au clasat articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte (12%), televizoarele (9%), cărţile (7%), aspiratoarele (5%), tabletele (4,4%) şi laptopurile (4.4%).

    Înainte de Black Friday, potrivit datelor iSense.Solutions, doar 28% dintre orăşeni doreau să achiziţioneze produse cu această ocazie, în timp ce 54% erau indecişi şi aşteptau să vadă promoţiile.

    „Este interesant că aproape jumătate dintre românii care au cumpărat de Black Friday era indecisă înainte de eveniment. Astfel, putem spune că retailerii au îndeplinit aşteptările românilor sau poate chiar le-au depăşit cu promoţiile pe care le-au oferit anul acesta de Black Friday, 66% dintre cumpărători fiind de părere că evenimentul de anul acesta a fost mai reuşit decât cel din 2013”, a declarat Andrei Cânda, managing partner al iSense.Solutions.

    Conform studiului, 7 din 10 cumpărători cred că a meritat să aştepte promoţiile pentru a-şi achiziţiona produsele dorite. De asemenea, 68% dintre aceştia s-au declarat mulţumiţi de nivelul reducerilor. Totuşi, Black Friday 2014 a fost mai puţin apreciat de persoanele din intervalul de vârstă 35-44 de ani, 55% dintre acestea declarându-se nemulţumite de discount-uri şi apreciind evenimentul ca fiind sub cel de anul trecut.

    „Principalele motive pentru care o mare parte dintre consumatorii indecişi a achiziţionat, în cele din urmă, produse de Black Friday au fost atât nivelul reducerilor, cât şi durata mai mare a ediţiei de anul acesta, ceea ce le-a oferit mai mult timp pentru a lua o decizie. Astfel, 87% dintre cumpărători au apreciat faptul că evenimentul s-a desfăşurat pe mai multe zile”, a adăugat Traian Năstase, Managing Partner iSense.Solutions.

    Achiziţiile de Black Friday s-au desfăşurat în special online, 62% dintre cumpărători alegând să profite de promoţiile magazinelor online, în timp ce 28% au preferat magazinele fizice. De asemenea, 10% dintre cumpărători au achiziţionat atât din magazinele fizice, cât şi de pe internet.

    Studiul a fost realizat online de către compania iSense.Solutions în cadrul Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 15 ani, din mediul urban din România. Rezultatele au un grad de eroare de +/-4,9%, la un nivel de incredere de 95%.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Pitech+Plus vrea să modernizeze sistemul educaţional

    Programul a fost dezvoltat în urma unui acord de parteneriat semnat la începutul anului 2014 cu şcoala 42 din Paris şi este unul dintre cele mai ample experimente de inovaţie aplicate în sistemul educaţional.

    Elementul de noutate:

    În acest moment, Academy+Plus are unul dintre cele mai dificile sisteme de admitere din România. O preselecţie filtrează prima bază de candidaţi, iar după preselecţie cei selectaţi au o discuţie cu conducerea şcolii, urmată de 28 de zile de testare la sediul instituţiei. Până în prezent au fost înregistrate 1.200 de aplicaţii şi 450 de testări, din care 125 de candidaţi au trecut la testarea de 28 de zile, iar 64 de locuri au fost ocupate. Şcoala este gratuită şi nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat.

    Efectele inovaţiei:

    Pe termen lung Pitech îşi va putea recruta viitorii angajaţi ai companiei, ceea ce înseamnă că scad costurile de recrutare şi internship. Instituţia schimbă şi interacţiunea cu mediul de afaceri, trecerea de la competiţie la colaborare şi de la individualitate la efort comun. Şi alţi membri ai clusterului IT de la Cluj-Napoca pot beneficia de pool-ul de candidaţi.

    Descriere:

    Academy+Plus este axată pe practică şi pune în centrul acţiunilor elevul şi nu profesorul. Profesorii au rol consultativ, iar evaluarea se bazează pe modelul “peer-to-peer”. Rezultatele sunt crearea unui mediu organizaţional încă din faza de şcolarizare şi obţinerea unor profile complexe. Pe termen scurt Academy+Plus îşi propune să creeze o comunitate puternică şi valoroasă de oameni care vor să performeze în domeniul IT, atât în calitate de angajaţi pentru piaţa din România, cât şi în calitate de antreprenori.

    Pe termen mediu vor fi organizate parteneriate sau clase speciale pentru alte companii aflate în căutare de resurse, iar pe termen lung iniţiatorii cred că vor schimba modul de raportare la formarea resurselor umane, vor creşte criteriile de performanţă şi va apărea o schimbare în zona de educaţie.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • 1.500 de lei este bugetul pentru sărbători a celor mai mulţi români

    “În acest context, dacă în 2013 ne bucuram de o creştere a bugetului cu aproape 300 lei faţă de decembrie 2012, în acest an, comparativ cu anul trecut, nu avem diferenţe semnificative din punct de vedere statistic care să ne ducă cu gândul la creşterea consumului”, arată într-un comunicat al companiei.

     Peste o treime (35,4%) dintre orăşenii intervievaţi intenţionează să cheltuiască pentru masa de Crăciun şi revelion sub 1.000 lei, în timp ce 26,4% dintre aceştia urcă uşor către bugetul mediu de 1500 lei. 

    Această constanţă este vizibilă şi pentru cheltuielile alimentare (carne, cozonac, băuturi răcoritoare, fructe etc.), suma medie destinată acestora fiind de 602,21 lei (comparativ cu 600,76 lei în 2013).

    În cazul celor nealimentare specifice Sărbătorilor de Iarnă (ornamente, cosmetice, îmbrăcăminte, încălţăminte etc.), suma medie alocată a scăzut uşor de la 498,63 lei la 467,64 lei.

    Există totuşi orăşeni (puţin peste 20%) care ar dori să cumpere de Crăciun sau revelion anumite produse alimentare, dar nu şi le permit din cauza limitărilor financiare. Dintre acestea menţionăm carnea, în special cea de curcan sau vită, peştele, dar şi alimente mai scumpe cum ar fi brânzeturile „fine”/franţuzeşti sau „şampania mai scumpă”.

    În ceea ce priveşte categoria „călătoriile/excursiile organizate în perioada sărbătorilor de iarnă”, se înregistrează o creştere a numărului orăşenilor care vor pleca în concediu, dar o scădere a sumei medii alocate, de la 1.524,47 lei în 2013, la 1.149,31 lei în 2014.

    O altă categorie de cheltuieli prilejuită de sărbătorile de iarnă este cea a „ieşirilor în oraş/la restaurant”. Pentru aceasta, persoanele intervievate intenţionează să aloce, în medie, aproximativ aceeaşi sumă ca anul trecut (372,87 lei).

    Ca şi în 2013, şi în acest an, aproape 90% dintre respondenţi intenţionează să ofere cadouri celor dragi cu ocazia Crăciunului şi a revelionului.

    În acest context, în topul cadourilor regăsim articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte, jucăriile şi cosmeticele/parfumurile.

    Principalele categorii de persoane către care se vor îndrepta aceste cadouri sunt membrii familiei (soţul/soţia, partenerul(a), copiii, părinţii, fraţii, surorile etc.).

    Suma medie pe care orăşenii intenţionează să o cheltuiască în acest an, pentru aceste cadouri va fi de 470,34 lei, în foarte uşoară creştere faţă de cea din 2013 (465,25 lei).

    De asemenea, ca şi anul trecut, mai mult de jumătate dintre respondenţi nu vor cumpăra nici în acest an brad natural de Crăciun, preferând să folosească unul artificial.

    Mai mult decât atât, 7,4% dintre persoanele intervievate afirmă că NU intenţionează să împodobească Bradul de Crăciun în 2014.

    În ceea ce priveşte Revelionul 2015, majoritatea orăşenilor intervievaţi aleg să petreacă în ţară (91%), în timp ce numai 3,5% dintre aceştia sunt dispuşi să plece în străinătate.

    Dintre cei care vor sta de Revelion în ţară, 68,8% vor petrece alături de familie, prieteni în propriile locuinţe sau ale prietenilor, 13,3% vor merge la un restaurant/club, în timp ce 13,2% vor petrece într-o staţiune montană/balneară din România

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ pentru Bucureşti şi oraşele cu peste 100.000 locuitori, în perioada 25 – 28 noiembrie 2014. Au fost intervievate telefonic 800 persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

  • Doar 14% dintre români încheie poliţe de asigurare CASCO

    Privind spre categoria poliţelor de tip CASCO, 34% dintre proprietarii acestora au luat personal decizia de cumpărare, în timp ce 33% au luat această decizie împreună cu cineva.

    În momentul de faţă, 22% dintre respondenţii ce deţin poliţe casco au apelat la Allianz Ţiriac, iar 14% la Groupama şi, respectiv, Omniasig. Verificând însă intenţiile viitoare de achiziţie a poliţelor CASCO, se constată o modificare a topului preferinţelor. Astfel, dacă prima şi a doua poziţie sunt în continuare ocupate de Allianz Ţiriac (21%) şi Groupama (12%), pe poziţia a treia se situează în acest caz Asirom (11%), Omniasig coborând de pe poziţia a treia pe cea de-a şasea, cu 8%, după Astra Asigurări şi Generali.

    Dacă în cazul poliţelor CASCO, circa o treime dintre proprietarii de autoturisme (34%) au luat singuri decizia de a încheia astfel de poliţe, pentru cele RCA, procentul acestora este aproape dublu: 66%. La rândul lor, cei care au luat decizia de cumpărare a unei asigurări de tip RCA împreună cu o altă persoană, se regăsesc în procent de 30%.

     

  • Şase orăşeni din zece vor cheltui sub 1.500 de lei pentru Crăciun şi Revelion

    Astfel, 35,4% dintre orăşenii intervievaţi intenţionează să cheltuiască pentru masa de Crăciun şi Revelion sub 1.000 lei, în timp ce 26,4% dintre aceştia urcă uşor către bugetul mediu de 1.500 lei. Bugetul a crescut cu aproape 300 lei faţă de decembrie 2012.

    Pentru cheltuielile alimentare (carne, cozonac, băuturi răcoritoare, fructe etc.), suma medie destinată acestora este de 602,21 lei (comparativ cu 600,76 lei în 2013), iar în cazul celor nealimentare specifice Sărbătorilor de Iarnă (ornamente, cosmetice, îmbrăcăminte, încălţăminte etc.), suma medie alocată a scăzut uşor de la 498,63 lei la 467,64 lei.

    Aproape 90% dintre respondenţi intenţionează să ofere cadouri celor dragi cu ocazia Crăciunului şi a Revelionului. în topul cadourilor regăsim articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte, jucăriile şi cosmeticele/parfumurile. 

    Majoritatea orăşenilor intervievaţi aleg să petreacă Revelionul în ţară (91%), în timp ce numai 3,5% dintre aceştia sunt dispuşi să plece în străinătate. Dintre cei care vor sta de Revelion în ţară, 68,8% vor petrece alături de familie, prieteni în propriile locuinţe sau ale prietenilor, 13,3% vor merge la un restaurant/club, în timp ce 13,2% vor petrece într-o staţiune montană/balneară din România

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ pentru Bucureşti şi oraşele cu peste 100.000 locuitori, în perioada 25 – 28 noiembrie 2014. Au fost intervievate telefonic 800 persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18-65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

  • Tânăra de 30 de ani care a revoluţionat sistemul medical mondial

    Ea a învăţat singură limbajul de programare C++ şi limba mandarină, pentru a putea vinde programe către instituţiile de învăţământ din China. Deşi era studentă la Stanford, ea a renunţat şi a plecat în SIngapore, pentru a studia sindromul SARS.

    Compania Theranos, pe care Holmes o conduce, s-a născut din dorinţa acesteia de a schimba lumea în bine. Holmes a petrecut 11 ani dezvoltând o tehnologie de testare a sângelui prin folosirea unei singure picături obţinute din deget, fără niciun fel de durere pentru pacient. Pe lângă simplificarea procesului, Holmes a reuşit scăderea costurilor cu aproape 90%.

    Sistemul dezvoltat de Holmes va schimba probabil sistemul de sănătate în întreaga lume, mai ales că procesul de testare a sângelui nu a cunoscut schimbări în ultimii 50 de ani.

    Spre deosebire de ceilalţi miliardari care luptă să schimbe lumea, Holmes a făcut toate aceste lucruri fără a atrage atenţia. Tânăra femeie de afaceri nu a avut o echipă de PR în spate; până să fie inclusă de cei de la Forbes pe lista “40 sub 40 de ani” şi să apară pe coperta Fortune, Holmes era practic o necunoscută.

    Holmes a construit un imperiu medical fără a da prea multe detalii, reuşind să ajungă la peste 500 de angajaţi şi la investitori precum Larry Ellison. A fost o strategie neobişnuită, însă una de succes, având în vedere că la 30 de ani Elizabeth Holmes deţine încă 50% dintr-o companie evaluată la 9 miliarde de dolari, fiind cea mai tânără miliardară care şi-a construit singură averea.

  • Femeile au o mai mare deschidere pentru plata cu cardul, bărbaţii preferă cash-ul

    Studiul a fost structurat pe etapele paşilor de cumpărare a cinci tipuri de produse şi patru tipuri de servicii din care au fost extrase datele relevante pentru modalitatea de plată şi experienţa post-cumpărare.

    În funcţie de categoria produselor, femeile preferă ca modalitate de plată card-ul pentru electronice şi electrocasnice (39%), automobile (30%) şi îmbrăcăminte. În funcţie de categoria serviciilor, femeile plătesc cu cardul pentru împrumuturile bancare (35%), asigurări (33%) şi servicii medicale (22%).

    În cazul bărbaţilor, pentru categoria produselor analizate, în topul preferinţelor pentru plata cu cardul sunt electronicele şi electrocasnicele (30%), îmbrăcăminte (29%) şi produse alimentare (26%). În funcţie de categoria serviciilor, bărbaţii plătesc cel mai mult cu cardul pentru împrumuturi bancare (33%), asigurări (25%) şi telefonie mobilă/servicii internet (21%).

    Banii lichizi sunt utilizaţi de femei mai ales pentru plata produselor alimentare (69%), îmbrăcăminte (68%) şi electronice şi electrocasnice (52%). În funcţie de categoria serviciilor, femeile plătesc cash pentru serviciile medicale (73%), telefonia mobilă/serviciile de internet (57%) şi poliţele de asigurare (55%).

    Bărbaţii achită cash pentru produsele alimentare (69%), îmbrăcăminte (67%) şi electronice şi electrocasnice (64%). În funcţie de categoria serviciilor, bărbaţii plătesc cash pentru servicii medicale (79%), telefonie mobilă/servicii de internet (75%) şi asigurări (63%).

    În ce priveşte achiziţionarea serviciilor, femeile preferă ca modalitate de cumpărare 79% în magazin, 7% online şi 14% ambele, în timp ce bărbaţii preferă ca modalitate de cumpărare 70% în magazin, 8% online şi 22% ambele.

    Cumpărarea produselor este preferată de femei în proporţie de 68% în magazin, 6% online şi 22% ambele. Bărbaţii optează pentru modalitatea de cumpărare în magazin în proporţie de 63%, online 7% şi ambele 30%.

    Atât femeile (85%) cât şi bărbaţii (82%) preferă să facă împrumuturi bancare în sucursală. Femeile preferă să cumpere produse alimentare (87%) în magazin şi asigurări (81%) în agenţie, în timp ce bărbaţii preferă şi ei să cumpere serviciile medicale (77%) şi automobile (76%) de la sursă.

    Deşi mici ca pondere, valorile înregistrate la cumpărarea în mediul online pentru principalele categorii de produse/servicii sunt telefonia mobilă/servicii internet -13% femei şi 20% bărbaţi, electronice şi electrocasnice – 7% femei şi 10% bărbaţi.

    În plus, femeile sunt dispuse în proporţie mai mare să plătească în plus pentru disponibilitatea imedaită a produselor (21%), iar 15% pentru caracteristici inovatoare în timp ce 19% dintre bărbaţi ar plăti în plus pentru disponibilitate imediată, iar 18% pentru caracteristici inovatoare.

    În ceea ce priveşte categoria serviciilor, 34% dintre femei sunt dispuse să plătească în plus pentru disponibilitate imediată iar 18% pentru servicii premium, în timp ce 27% dintre bărbaţi sunt dispuşi să plătească în plus pentru disponibilitate imediată, iar 17% pentru servicii premium şi 16% pentru personalizare.

    Caracteristica principală în funcţie de categoriile de produse/servicii analizate pentru care sunt dispuse femeile să plătească în plus este disponibilitatea imediată pentru serviciile medicale 43%, împrumuturi bancare 36%, comparativ cu bărbaţii care sunt dispuşi să plătească în plus pentru disponibilitatea imediată la achiziţia de servicii medicale 33% şi 27% pentru împrumuturi bancare şi asigurări.

    “Dacă femeile sunt mai deschise la modalitate de plată cu cardul atât pentru produse cât şi pentru servicii, bărbaţii preferă mai degrabă cash-ul. Pe de alta parte, cu toate că în România, plata cu cardul înregistrează valori scăzute comparativ cu zona Euro, valorile arată o tendinţă de creştere a felului în care sunt operate plăţile cu cardul”, apreciază autorii studiului.

    Studiul a fost realizat în perioada 31 martie – 5 mai, pe un eşantion de 280 de persoane, cu vârsta între 20 şi 35 de ani.