BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Preţurile au stagnat în martie. Inflaţia anualizată s-a menţinut uşor peste 1%

     Preţurile de consum ale populaţiei au stagnat în luna martie, cu un plus de numai 0,03%, pe fondul unor ieftiniri ale preţurilor alimentare, în principal la cartofi, ouă, lapte, zahăr, iar inflaţia anualizată s-a menţinut uşor peste 1%, în timp ce inflaţia medie IPC a scăzut de la 3,2% la 2,8%.

    Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna martie 2014 faţă de februarie 2014 este 100,03%, iar faţă de martie 2013 este 101,04%.

    Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (aprilie 2013 – martie 2014) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2012 – martie 2013), determinată pe baza IPC este 2,8%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,3%, în scădere de la 2,6% în februarie.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Preţurile de consum au stagnat în martie, iar inflaţia anualizată s-a menţinut uşor peste 1%

     Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna martie 2014 faţă de februarie 2014 este 100,03%, iar faţă de martie 2013 este 101,04%.

    Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (aprilie 2013 – martie 2014) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2012 – martie 2013), determinată pe baza IPC este 2,8%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,3%, în scădere de la 2,6% în februarie.

    Dintre preţurile alimentare, cea mai amplă ieftinire s-a consemnat la ouă, cu aproape 7%, urmată de catofi, cu scăderi de 2,3% şi ulei, cu 0,8%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 7-13 aprilie

    8.04
    INSSE anunţă cifra de afaceri în comerţ şi servicii de piaţă pentru populaţie în ian-feb

    8.04
    INSSE publică situaţia veniturilor şi a cheltuielilor gospodăriilor în T4 2013

    9.04
    CE adoptă Carta Verde a Serviciilor Sanitare Mobile (mHealth)

    9.04
    INSSE publică datele comerţului exterior pe primele două luni ale anului

    10.04
    Eurostat anunţă indicele preţurilor imobiliare pentru UE şi zona euro în T4 2013

    10.04
    Concert de jazz: Dhafer Youssef 4tet Birds Requiem (Sala Radio, Bucureşti)

    10-11.04
    Ziua Europeană a Concurenţei – conferinţă UE asupra competiţiei şi a ajutorului de stat (Atena)

    12.04
    Spectacolul “Pe aripile muzicii” cu Orchestra Simfonică Bucureşti (Sala Palatului, Bucureşti)

    13.04
    Concert de Paşte al Corului Madrigal (Ateneul Român, Bucureşti)

    până la 25.05
    Expoziţia “Otto Dix – O lume în ruine. Grafică 1920 -1924” (MNAR, Bucureşti)
     

  • Zona euro: păziţi-vă de deflaţie!

    Ea a spus că PIB global poate creşte cu peste 3% în acest an şi în următorul, dar riscurile prezentate de inflaţia prea mică, tensiunile geopolitice din jurul Ucrainei şi “volatilitatea pieţelor” ar putea iniţia o perioadă de creştere foarte slabă. Inflaţia anuală în zona euro a ajuns la 0,5% în martie, minim din 2009 încoace.

    În ciuda apelurilor de la FMI, BCE a decis săptămâna trecută să menţină neschimbată principala rată a dobânzii, la nivelul minim de 0,25%. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a explicat că banca se aşteaptă ca perioada cu preţuri scăzute să mai dureze în Europa, dar că va lua decizia de a acţiona dacă va apărea într-adevăr pericolul deflaţiei. Estimarea lui este că inflaţia se va apropia de ţinta de 2% în jur de 2016.

    Surse citate de Bloomberg au anunţat că BCE a făcut deja simulări privind efectul pe care l-ar avea asupra inflaţiei un program de cumpărare de obligaţiuni în valoare de 1.000 de miliarde de euro (măsurile neconvenţionale” de care vorbea Lagarde). Unii analişti consideră însă că dacă BCE va decide să procedeze la un program de relaxare monetară – după modelul Rezervei Federale a SUA – prin achiziţii de active, cel mai probabil se va orienta spre cumpărări de credite bancare, cumpărări de datorii făcute de sectorul privat sau alte facilităţi oferite băncilor, în loc de cumpărări de obligaţiuni guvernamentale, fiindcă statutul BCE îi interzice acesteia să finanţeze direct guvernele ţărilor membre ale zonei euro.

  • Iarna capricioasă şi tensiunile din zona Mării Negre au dus la creşterea preţurilor măncării la burse. Ce categorii au fost cele mai afectate?

    Preţul zahărului a crescut, conform FAO, organizaţia Naţiunilor Unite pentru agricultură, cu peste 14% de la 1 ianuarie, al cerealelor cu 8,89%, al uleiurilor vegetale cu 8,59%, al cărnii cu 1,54% iar al produselor lactate cu 0,3%. Indicele general al preţurilor calculat de FAO s-a majorat cu 5,09%.

    Conflictul dintre Rusia şi Ucraina a afectat în special preţurile cerealelor – cel al grâului a crescut cu 11% iar cel al porumbului cu 8% doar în februarie. Australia şi Statele Unite au suferit de secetă, situaţie care a dus la creşterea preţurilor cărnii, iar seceta din Brazilia şi Thailanda a majorat preţul zahărului.


     

  • Draghi: BCE nu exclude o nouă reducere a dobânzii cheie, dacă va fi nevoie

     “Nu excludem o nouă relaxare a politicii monetare, o reducere a dobânzii”, a spus Draghi după şedinţa consiliului guvernatorilor la care s-a decis menţinerea dobânzii cheie la nivelul de 0,25%, în pofida inflaţiei care s-a îndepărtat periculos de obiectivul de 2% al instituţiei.

    În luna martie, preţurile din zona euro au crescut cu 0,5%, după un avans de 0,7% în februarie.

    Draghi a reiterat însă că nu crede în pericolul deflaţiei, sinonimă cu o scădere generalizată a preţurilor şi declin economic.

    BCE anticipează pentru acest an o inflaţie de 1% în zona euro, urmată de 1,3% în 2015 şi 1,5% în 2016.

    “Acest fapt nu înseamnă să rămânem indiferenţi”, a spus Draghi, subliniind că BCE urmăreşte cu atenţie evoluţia preţurilor şi este gata să se folosească, în afară de dobânzi, de instrumente neconvenţionale pentru menţinherea stabilităţii preţurilor, inclsiv suplimentarea lichidităţilor prin achiziţii de active.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OFERTE de Paşte şi 1 Mai: Cum vor fi întâmpinaţi turiştii şi ce preţuri au sejururile

     Sejururi la preţuri între 275 şi 1.800 de lei la Buşteni sau Sinaia, de Paşte şi 1 Mai

    Pentru Paşte hotelierii au pregătit mese festive cu meniuri tradiţionale, iar pentru 1 Mai ofertele hotelurilor includ grătar în aer liber.

    Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova, tarifele la ofertele de Paşte de anul acesta sunt, în medie, cu zece procente mai mari comparativ cu cele de anul trecut, majorarea fiind justificată prin faptul că hotelierii au diversificat serviciile, incluzând în oferte locuri de joacă pentru copii, transport către biserică în noaptea de Înviere, dar şi alte facilităţi.

    Cele mai căutate staţiuni sunt Sinaia şi Buşteni, unde mai mult de jumătate din locurile de cazare sunt rezervate deja pentru perioada sărbătorilor de Paşte.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Criza din Crimeea ieftineşte hotelurile de 5 stele din destinaţiile de vară

     Hotelurile de cinci stele din Grecia şi Turcia, la care un număr important de camere era rezervat de turiştii ruşi, urcaseră preţurile în ultimii 2-3 ani ca urmare a cererii foarte mari.

    “Rezervările din Rusia, care se îndreptau în mare parte la hotelurile de cinci stele din destinaţiile de vară, au scăzut dramatic în ultimele două săptămâni, pe fondul crizei din Crimeea şi din cauza zvonurilor că este posibil să nu se mai acorde atât de uşor vize pentru Uniunea Europeană”, a spus Pandel, care deţine agenţia cu cele mai mari vânzări de vacanţe externe din România.

    El a afirmat că, din acest motiv, hotelierii străini au scăzut deja tarifele cu până la 20%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Cea mai mare ”victimă” a ieftinirilor este Capitala. Timişoara, cu cea mai mică scădere a preţurilor, destinaţie sigură pentru investiţia într-o locuinţă

     Preţul apartamentelor este în prezent cu 2,3% mai mare decât în urmă cu 12 luni (chiar 3% în cazul apartamentelor vechi cu două camere, cea mai populară categorie la achiziţie), spre deosebire de Bucureşti, Constanţa, Braşov sau Cluj-Napoca, unde sunt consemnate în continuare scăderi. Astfel, în ultimii şase ani preţurile apartamentelor din Timişoara au scăzut cu 39,4%, de la un prag maxim de 1.329 de euro pe metru pătrat (atins în iunie 2008), până la un nivel de 805 euro pe metru pătrat, consemnat la finele lui februarie 2014, potrivit portalului imobiliare.ro.

    La polul opus, cel mai mare declin, de circa 53%, a avut loc în Capitală, de la 2.264 de euro pe metru pătrat în martie 2008, până la 1.058 de euro pe metru pătrat. Scăderi mai reduse au fost consemnate în celelalte mari oraşe ale ţării, care au fost mai puţin “atinse” şi de boom-ul imobiliar.

    “De fapt, cea mai mare «victimă» a ieftinirilor din ultimii ani a fost exact piaţa care a atins culmile «popularităţii» pe timp de boom, Capitala. Pentru cei care se gândesc să cumpere o locuinţă în scop investiţional, luând în calcul o revânzare ulterioară, experienţa perioadei de recesiune poate oferi o perspectivă interesantă”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Războiul cu inflaţia în 2014. Unde vor duce noile taxe şi producţia agricolă mai slabă

    ANUL 2013 A ADUS INFLAŢIA ANUALĂ LA UN MINIM ISTORIC, DE 1,55%. A fost pentru prima oară când rata anuală a inflaţiei a coborât în România sub 2%, nivel normal în ţările occidentale, dar la care ţara noastră jinduia în anii de hiperinflaţie galopantă din anii ’90. Cum s-a ajuns la acest nivel record?

    Producţia agricolă foarte bună şi reducerea TVA la produsele de panificaţie de la 24% la 9% au fost stimulii principali care au dus inflaţia în decembrie 2013 la minimul ultimilor 24 de ani, aproape de limita inferioară a intervalului ţintit de BNR, de 1,5-3,5%. Scăderea inflaţiei a creat spaţiu pentru relaxarea politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie până la 4% la sfârşitul anului trecut.

    Preţurile la produsele alimentare au scăzut cu 1,8% anul trecut, preţurile mărfurilor nealimentare au înregistrat o creştere anuală de 3,6%, iar ascensiunea tarifelor serviciilor a fost 3,4%. Ponderea mare a alimentelor în coşul de consum face ca inflaţia să fie sensibilă la producţia agricolă. În lipsa reducerii TVA la produsele de panificaţie şi a anului agricol excepţional, rata anuală a inflaţiei din 2013 s-ar fi situat undeva în intervalul 3-3,5%, deci la limita superioară a ţintei BNR, după cum au susţinut unii analişti.

    Nu doar România a surprins în 2013 cu un nivel foarte scăzut al inflaţiei, ci mai multe ţări din regiune. Cehia a înregistrat la sfârşitul anului trecut o inflaţie de 1,4%, în condiţiile în care ţinta băncii centrale a fost de 2%±1 pp. Iar Polonia şi Ungaria au avut rate anuale ale inflaţiei mai mici de 1%.

    BNR a atins anul trecut ţinta de inflaţie, fiind pentru a treia oară când reuşeşte să atingă acest obiectiv de când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar, în august 2005. Inflaţia a scăzut puternic în lunile de toamnă şi în decembrie, după ce în primele două trimestre din 2013 a oscilat în intervalul 5-6%.

    Trendul descendent al inflaţiei a continuat şi în primele două luni din 2014, rata anuală apropiindu-se de un nou minim istoric, de 1%. Însă, până la sfârşitul acestui an, analiştii se aşteaptă ca inflaţia să urce spre 3,5-4%. Liberalizarea preţurilor la energie şi gaze, dar şi creşterea accizelor la carburanţi îşi vor pune amprenta asupra ascensiunii preţurilor. Iar producţia agricolă, mai slabă decât cea din 2013, va pune şi ea presiune asupra inflaţiei.

    Scăderea inflaţiei din prima parte a anului 2014 şi cererea de consum încă slabă au încurajat BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care vor putea antrena scăderea dobânzilor la credite şi relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei. Banca centrală a început anul cu o reducere a dobânzii-cheie de la 4% la 3,75%, măsură acompaniată de diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi la valută de la 20% la 18%. Iar în februarie dobânda de politică monetară a fost coborâtă la 3,5%. Analiştii cred însă că dobânda-cheie va rămâne „îngheţată„ la 3,5%, după şase paşi succesivi de scădere realizaţi în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare iniţiat în vara anului trecut.

    Istoria inflaţiei în România are însă vârfuri numai bune de pus în manuale. În urmă cu mai bine de 20 de ani şocul inflaţiei dădea întreaga economie peste cap, existând şi luni când rata anuală urca şi la 300%. Apoi, creşterea preţurilor a început să se mai tempereze. În 1998 s-a înregistrat o reducere semnificativă a inflaţiei la două cifre, adică la 40,6%, de la 151,4% în 1997. Şi, în cele din urmă, am ajuns şi la o inflaţie de o cifră.

    Începând cu anul 2005, odată cu lansarea leului nou, BNR a trecut şi la un nou regim de politică monetară – ţintirea inflaţiei. Iar după 2005, inflaţia a rămas la o singură cifră.

    În 2005, în primul an de ţintire a inflaţiei, preţurile de consum au înregistrat o creştere anuală de 8,6% faţă de ţinta de 7,5%, în anul 2006 inflaţia anuală a coborât spectaculos la 4,9%, sub ţinta de 5%, iar în anul 2007 a urcat înapoi la fel de spectaculos până la 6,6%, peste ţinta de 4%. Nici în perioada 2008-2010 inflaţia anuală nu a reuşit să ajungă în intervalul ţintit de BNR.