Tag: internet

  • Intr-un cuvant, reclama

    Acum doi ani, americanul Alex Tew a avut ideea de a lansa MillionDollarHomepage, de a vinde pixeli pe o pagina de internet unde companiile sa-si faca reclama. Pe un model intrucatva asemanator spune acum ca mizeaza si site-ul romanesc StapanulCuvintelor.ro. “Ideile in sine sunt foarte asemanatoare. Alex Tew a vandut un milion de pixeli, eu vand cuvintele din dictionar, rezultatul fiind acelasi – o metoda mai neobisnuita de promovare pentru clienti”, spune Andrei Ionescu (27 de ani), antreprenorul din spatele site-ului. De fapt, modelul direct este TheBigWordProject.com, care vinde promovare pornind de la cuvinte care trimit spre un anumit site – o anumita companie. Aparut cu cateva saptamani inainte, TheBigWordProject.com numara deja peste 2.200 de cuvinte vandute.

    Impropriu spus insa ca se vand cuvinte online. De fapt, fiecare cuvant este asociat unui site si directioneaza utilizatorii catre respectivul site in momentul in care este accesat. Spre exemplu, cuvintele “radio”, “noutati”, “media” si “zvonuri” duc catre site-ul Kiss FM, in timp ce cuvantul “unu” ajunge la OneFM. Pana acum s-au vandut aproape 400 de cuvinte, pretul unui cuvant fiind de cinci euro, platibili prin SMS sau prin sistemul de plati online PayPal. “Majoritatea platilor de pana acum au fost facute insa prin SMS”, explica Andrei Ionescu faptul ca din cei 5 euro cat costa un cuvant, 1,4 euro reprezinta comisionul MobilPay, compania care proceseaza platile, iar restul de 3,6 euro inseamna profit.

    StapanulCuvintelor.ro a fost lansat pe 7 martie, iar Andrei Ionescu sustine ca singura investitie pe care a facut-o pentru site a fost timpul sau.

    Nici macar promovarea pe diferite bloguri nu a fost platita, spune el, ci a rezultat din interesul bloggerilor pentru aceasta idee. Recordul de pana acum pe StapanulCuvintelor.ro a fost de 10.000 de afisari intr-o singura zi, in conditiile in care media zilnica este de aproximativ 3.000 de afisari. Totusi, cati dintre acestia dau clic pe cuvinte? “Un utilizator vede cam cinci pagini pe site-ul meu si acceseaza foarte multe cuvinte, in primul rand din curiozitatea de a vedea ce site se ascunde in spatele unui cuvant”, sustine Ionescu.

  • Record pentru www.protv.ro

    Creşterea record a traficului pentru protv.ro s-a realizat in contextul inceperii noului sezon al emisiunii "Dansez pentru tine", al difuzării online a meciurilor din UEFA Champions League, dar şi datorită unor subiecte importante, precum lansarea noului model Dacia sau summitul NATO.

    De asemenea, pe 31 martie, www.protv.ro a stabilit un nou record de vizitatori pe zi, respectiv 110.754.

    Divizia de on-line Pro Tv işi păstrează poziţia pe care o deţine pe piaţa on-line din Romania: publisherul cu trei site-uri in Top 10 Romania, conform trafic.ro: conquiztador.ro (locul 2), sport.ro (locul 6), protv.ro (locul 9).

  • Nu va temeti de internet

    Potrivit celor 65 de specialisti in comunicare participanti la studiul “Public Relation Report ‘08”, cele mai importante tendinte la nivelul pietei romanesti de relatii publice sunt cresterea initiativelor de PR pe internet (78% din raspunsuri), diversificarea activitatilor de PR dincolo de relatia cu presa, astfel incat ofiterii de relatii publice sa depinda mai putin de modul cum jurnalistii trateaza in presa activitatea companiilor (70%) si realizarea unui numar tot mai mare de programe de responsabilitate sociala (67%).
    Totodata, aproximativ 70% dintre oamenii de relatii publice cred ca perceptia asupra acestui domeniu s-a imbunatatit in mediul de afaceri, 28% cred ca nu a evoluat semnificativ, in timp ce 2% cred ca este mai putin buna ca in trecut.

    Intrebati despre felul in care vad influenta internetului asupra relatiilor publice, 94% dintre specialistii in relatii publice cred ca mediul online are efecte pozitive, 5% efecte negative, iar pentru 2% dintre respondenti internetul nu a adus nicio schimbare. “Astazi, aproape o treime din timpul de monitorizare a informatiilor se petrece online (editii dedicate ale publicatiilor, site-uri, portaluri si bloguri) si peste 75% din timpul de documentare”, spune Crenguta Rosu, managing partner la agentia de relatii publice DC Communication. Ea specifica, printre beneficiile internetului, viteza cu care se transmit informatiile si posibilitatea sporita de interactiune cu clientii.

    Chiar daca pentru majoritatea internetul are multe beneficii, exista si factori care limiteaza dezvoltarea activitatilor de PR. Printre cele mai importante sunt neintelegerea mediului online, lipsa de competente in domeniu, imprevizibilitatea internetului si implicit dificultatea de a controla acest mediu. Sorana Savu, managing partner la Premium Communication, spune ca provocarea cea mai mare legata de mediul digital este legata de monitorizare: “Cantitatea de informatii incarcate zilnic pe internet e imensa. E extrem de dificil sa afli in timp cine te sustine si cine te desfiinteaza si, mai ales, cata credibilitate au respectivele opinii”.

    Despre cat de importante sunt blogurile in comunicare, 49% dintre specialistii in PR cred ca acestea pot aduce valoare adaugata unor campanii, iar 37% cred ca blogurile ar trebui incluse printre instrumentele de relatii publice, in timp ce pentru restul nu sunt semnificative. Cat priveste blogurile de companie, specialistii enumera printre cele mai importante avantaje ale acestora posibilitatea de a primi reactii rapide din partea publicului, sansa de a comunica neoficial, dar eficient cu potentialii clienti si oportunitatea de a oferi o imagine transparenta asupra agentiilor. Studiul arata insa ca principalele probleme aduse de blogurile de companie tin de necesitatea actualizarii periodice (71%) si de cea a publicarii de reactii la comentariile aparute (49%).

  • Romtelecom pierde pe impulsuri si castiga pe MegaBiti

    Romtelecom, unul din principalii operatori de telefonie de pe piata locala, incearca sa acopere pierderile de pe segmentul de telefonie fixa atacand piata de date. Compania incearca astfel o relansare, in sensul extinderii pe noi piete, pentru a redeveni profitabila.

    Amanunte pe www.gandul.info

  • Colectia de reduceri

    Ideea site-ului cuponix.ro, de a oferi utilizatorilor cupoane de reduceri pentru anumite produse sau in anumite magazine, este inspirata din modele de business populare in Europa de Vest, dar mai ales in SUA, de genul couponcode.com sau couponchief.com. „In Romania, cupoanele sunt o idee destul de noua inclusiv in mediul offline“, afirma Andrei Marin (32 de ani), cel care a infiintat site-ul in parteneriat cu Cristina Marin (27 de ani), in urma unei investitii de aproximativ 5.000 de euro, la care se adauga cheltuielile de publicitate pe bloguri de genul zoso.ro sau piticu.ro. Cei doi antreprenori mizeaza insa pe ideea ca, la fel cum s-a intamplat si pe alte piete, cupoanele vor castiga teren ca instrumente de marketing.

    Cupoanele de pe cuponix.ro pot fi utilizate momentan numai pentru cumparaturi de pe internet, sub forma de coduri introduse la cumpararea produselor care beneficiaza de reduceri. Cuponix.ro a reusit pana acum sa convinga 20 de magazine online sa publice cupoane, printre care CaptainGo, FunGift, USBmania sau allStyle. „La inceput este destul de greu sa atragi parteneri“, a constatat Andrei Marin, explicatia lui fiind ca magazinele sunt inca reticente sa ofere cupoane, indiferent de perioada, pentru ca nu inteleg ca aceste reduceri au potentialul sa-i atraga in primul rand pe aceia care inca nu le sunt clienti si implicit sa le creasca vanzarile.

    Deocamdata, pe site sunt disponibile 15 cupoane grupate in noua categorii, site-ul atragand in jur de 7.260 de utilizatori in prima luna de la lansare. Rata medie de clic per cupon a fost de aproximativ 2,5%, utilizatorii fiind directionati catre site-ul magazinului online care ofera respectivul cupon. Desi gratuit momentan, serviciul urmeaza sa atraga venituri din taxe percepute magazinelor pentru a-si afisa cuponul cat mai in fata pe site.

  • Vodafone: Internet mobil la viteze de 7,2 Mbps

    "La nivel european, internetul mobil il va depasi pe cel fix pana in 2011, potrivit unui studiu realizat la nivel european de IDC, iar dezvoltarea in Romania pe segmentul mobil va fi foarte puternica in urmatorii ani", a declarat Liliana Solomon, directorul executiv al Vodafone Romania.

    Tendinta explica investitiile realizate de companie in tehnologia 3G, Vodafone anuntand astazi ca a extins viteza de descarcare a datelor prin internet pana la 7,2 Mbps in toata reteaua 3G, in timp ce viteza de incarcare a datelor, prin optiunea HSUPA (High Speed Uplink Packet Access) a crescut pana la 1,44 Mbps. Serviciile broadband sunt disponibile in 355 de localitati din tara pentru aproximativ 45% din populatie.

    Totodata, Vodafone Romania a lansat si noi oferte de servicii de internet mobil, care pot fi utilizate impreuna cu unul dintre cele cinci dispozitive de conectare mobila disponibile in portofoliul companiei. Valoarea abonamentelor pentru noile pachete de date Mobile Internet&Office cu 4GB sau 8GB este de 18, respectiv 27 de euro pe luna.

    Prin comparatie, serviciile de acces mobil la internet oferite de competitorul Orange Romania costa 10 euro pe luna pentru trafic inclus de 1,5GB, 20 de euro pe luna pentru 6GB si 20 de euro pe luna pentru trafic de 12GB, in conditiile unei viteze de transfer de 3,6 Mbps.

  • Internetul romanesc, 425 mil. euro

    BUSINESS Magazin: Ceea ce vrem noi sa dezbatem este cat inseamna acum in Romania economia internet. Sunt convins ca adunand toate domeniile implicate, vom ajunge la o cifra cu o marja de eroare destul de mare, dar exercitiul nu va fi mai putin interesant. Si propun sa incepem cu o definitie a internetului.
    Vlad Stan: Internetul inseamna infrastructura, publishing, media de internet, social networking, comert online, servicii pe internet. Dar si telecom, se pare.
    BUSINESS Magazin: Da, inseamna si telecom dintr-un simplu motiv – apelurile initiate de pe telefonul mobil, de exemplu, folosesc de la un anumit punct infrastructura bazata pe internet, care este mai putin costisitoare.
    Vasile Voicu: Sigur ca internetul porneste de la infrastructura, fapt pe care-l stie toata lumea. Fara infrastructura nu prea poti vorbi de servicii de continut, despre publicitate pe internet sau in general despre bani pe care o companie ii castiga din internet. Totul este ca o piramida.
    BUSINESS Magazin: Deci spuneti ca infrastructura este cea esentiala. Va sustineti punctul de vedere si daca vorbim de veniturile generate de aceasta industrie?
    Vasile Voicu: Se pare ca la sfarsitul anului 2007, mai mult de 25% din veniturile totale din internet proveneau din servicii cu valoare adaugata si nu din cele de infrastructura. Si tendinta este scaderea veniturilor din cea de-a doua categorie, pentru ca in final infrastructura nu este totul. Este importanta, pentru ca fara ea nu poate fi vorba de internet, dar mai departe este nevoie de continut.
    Vlad Stan: Dar nivelul investitiei in infrastructura in Romania care este?

    Vasile Voicu:
    Este destul de greu de estimat la nivel de piata. Eu stiu exact ce investitii a facut Romtelecom in infrastructura, adica de peste 500 de milioane de euro din 2003 si pana acum, dar mai departe sunt date ale fiecarei companii in parte.
    BUSINESS Magazin: Dar cred ca mai interesant ar fi de aflat cat produce aceasta infrastructura, decat valoarea investitiei.
    Vasile Voicu: In cazul acesta, veniturile din date si internet din intreaga piata din Romania erau la sfarsitul anului 2006 de aproape 265 de milioane de euro pe an, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta TNS Aisa.
    Vlad Stan: Sunt incluse aici si veniturile inregistrate de retelele de cartier?

    Vasile Voicu:
    Nu sunt date detalii in acest sens si nu as putea spune exact.
    BUSINESS Magazin: Bine, dar ponderea retelelor de cartier este in scadere?
    Vasile Voicu: Dat fiind ca multe dintre ele au fost achizitionate de companii precum RCS&RDS si Astral, cam scade. In schimb, numarul lor de utilizatori inseamna o pondere importanta, daca ne uitam la estimarea IDC pentru anul trecut, ca retelele de cartier au in jur de 500.000 de clienti.
    Daniel Nicolescu: Cred ca sunt destul de greu de numarat totusi, mai ales ca exista utilizatori care folosesc in paralel serviciile mai multor retele de cartier.
    BUSINESS Magazin: Dar cati utilizatori de internet sunt in total?
    Vasile Voicu: La sfarsitul trimestrului al treilea din 2007 existau 329 de milioane de utilizatori de internet broadband (banda larga) la nivel mondial. Nivelul de penetrare este de 5,7%, in crestere cu 1,1% fata de aceeasi perioada a anului precedent.
    Vlad Stan: Desi pare ingrijorator la prima vedere, poate ar trebui spus, prin comparatie, ca nivelul de penetrare al telefoniei mobile la nivel mondial este de 10%. Cifra nu este deci chiar atat de mica.
    Vasile Voicu: Cei 5,7% folosesc mai multe tipuri de acces la internet. Una dintre ele este DSL (Digital Subscriber Line), in diverse versiuni, cum ar fi ASDL (Asimetric DSL), care inseamna peste 60% din totalul conexiunilor. Mai sunt conexiunile prin satelit, wireless, radio.
    BUSINESS Magazin: Dar in Romania cati utilizatori sunt?
    Vasile Voicu: Pentru a furniza date exacte, voi cita raportul ANRCTI publicat la jumatatea anului 2007, care spune ca numarul total de utilizatori de internet broadband era de 2,33 de milioane, cifra care nu include insa segmentul retelelor de cartier.
    Vlad Stan: Asta inseamna aproximativ 10% din populatie.
    Vasile Voicu: Mai exact 11,5%. Dar atentie, pentru ca nu vorbim si de utilizatorii de internet prin dial-up, ci numai de cei cu internet in banda larga. In ceea ce priveste evolutia, raportand la Europa de Est, Romania a inregistrat cea mai mare crestere a utilizatorilor de internet, impreuna cu Polonia si cu Rusia, adica de 30% fata de 2006.
    BUSINESS Magazin: Putem presupune o crestere de 30% si in ceea ce priveste veniturile furnizorilor de internet?
  • Acasa la inventatorii internetului

    In apropierea Genevei, la 100 m in subteran, se afla complexul CERN (Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire), cel mai mare laborator stiintific din lume si unul dintre cel mai putin pazite.

    Grupuri de turisti vin zilnic sa viziteze segmente ale complexului, in mare parte deschise publicului, plecand cu suveniruri, ca tricourile inscriptionate cu adresa primului site web din lume – nascut aici – sau sepci pe care scrie Big Bang, unul dintre subiectele cercetarilor de acum.

    Intrebarea de ce a fost ales acest loc pentru construirea acum 50 de ani a celui mai mare laborator de cercetari nucleare, initial o investitie a doar 12 state, nu-si mai are rostul odata ajuns in acest colt din linistita, dar mai ales neutra Elvetie. Aici, seria anecdotelor cu cei trei cercetatori de nationalitati diferite si-ar gasi variante in toate combinatiile posibile.

    John Ellis, unul dintre expertii CERN

    CERN are 2.600 de angajati permanenti, iar aproape 8.000 de oameni de stiinta si ingineri din 80 de tari, inclusiv din Romania, adica jumatate din comunitatea celor care studiaza fizica particulelor, lucreaza la experimente din cadrul acestui institut.

    Majoritatea lor sunt angrenati in cel mai mare experiment al CERN de pana acum, ce va avea loc cel mai probabil in luna mai.

    Una dintre conditiile desfasurarii la aceasta data este ca tunelul subteran sapat la 100 de metri adancime sub pamant si care are o circumferinta de 27 de kilometri sa fie complet functional.

    Dintr-un punct al acestui inel vor fi eliberate particule in directii opuse la o viteza de 99,98% din cea a luminii. In partea opusa a acestui punct al celui mai mare accelerator de particule se afla Atlas, o masinarie metalica adapostita in cea mai mare dintre camerele subterane, cu volumul comparabil cu cel al catedralei Notre Dame din Paris.

    CERN

    De ce ar vrea cineva sa ciocneasca particule minuscule (protoni) intr-o arie atat de mare? Pentru ca in acest fel ar fi recreate conditiile imediat urmatoare declansarii Big Bang, la o scara mult mai mica.

    Pana acum, cercetarile de acest fel au fost duse la capat de astronomi. Urmand principiul ca dupa „explozia“ initiala universul se dilata permanent, teoria spune ca ar trebui sa observi corpurile aflate la marginea lui pentru a afla care este sursa intregii materii din univers.

    Cel mai avansat observator direct catre zonele indepartate ale universului este telescopul Hubble. Datele primite de la acesta au ajutat oamenii de stiinta sa afle compozitia din care era format universul la 400 de milioane de ani dupa Big Bang, moment relativ apropiat de acest eveniment, daca ne gandim ca varsta totala a universului este estimata la aproximativ 15 miliarde de ani.

    Pentru intoarceri in timp si mai extinse e nevoie de un telescop si mai puternic. Vestea proasta pentru comunitatea astronomilor este ca marginea universului se departeaza permanent, ceea ce scade exponent ial sansele de a crea un telescop suficient de performant incat sa permita observatia directa a „marginii universului“.

    Asa ca fizicienii de la CERN incearca sa reproduca in Elvetia, in conditii de laborator, auspiciile sub care au stat inceputurile materiei.

    Cu cat circumferinta inelului traversat de particule este mai mare, cu atat analiza fizicienilor poate merge mai aproape de momentul Big Bang. De aceea, astfel de laboratoare de mari dimensiuni mai exista si in Statele Unite – cel al Universitatii Stanford si Fermilab de langa Chicago.

    Cel din Geneva, numit LHC (Large Hadron Collider), este insa cel mai mare. „La CERN vom putea primi date despre cum era universul la 10 la puterea -12 secunde dupa Big Bang. Adica 1 impartit la un numar cu 12 zerouri secunde“, spune Markus Nordberg, unul din fizicienii implicati si in managementul CERN, dar si ghid ocazional al complexului.

    Nordberg pomenes te numere foarte mici sau colosal de mari cu aceeasi familiaritate cu care trece de toate portile high-tech de securitate ce conduc la liftul cu doar doua butoane care coboara la Atlas, una din putinele zone pazite ale complexului. Atlas, mecanismul prin ochii caruia fizicienii vor putea observa o coliziune in direct a particulelor care parcurg cei 27 de kilometri de 14 milioane de ori pe secunda, poate fi privit ca o camera de fotografiat.

    Doar ca in loc de cei cativa megapixeli ai unei camere foto obisnuite, Atlas are miliarde de gigapixeli. „Obiectele pe care le observam aici au diametrul 10 la -18 metri. Acuratetea pe care o folosim ne-ar permite sa observam cum se schimba greutatea muntilor Alpi cand un fulg de zapada cade pe Mont Blanc“, spune Nordberg.

    La momentul coliziunii particulelor, cercetatorii de aici vor pune la incercare in practica validitatea unor teorii. Una dintre ele, emisa de profesorul scotian Peter Higgs in 1964, argumenteaza de ce unele particule au masa si altele nu (de exemplu, fotonii din care este compusa lumina nu au).

    Gasirea asa-numitei „particule a lui Higgs“ ar raspunde la o intrebare aparent banala, dar neelucidata pana acum: ce este masa? Cu atat mai important cu cat cei mai multi fizicieni cad de acord acum ca o buna parte a masei din univers a disparut inexplicabil.

    Rezultatele experimentului de aici ar putea contrazice teorii ale unor fizicieni celebri sau ar putea la fel de bine genera premii Nobel pentru altii, pentru ca forul suedez premiaza doar conceptele teoretice care au fost validate in practica.

    „Daca crezi in legile fizicii, atunci ar trebui sa fie mult mai multa masa decat putem noi masura. Putem vedea doar 3,5% din masa universului care ar trebui sa existe. Asa ca trebuie sa ne dam seama unde e 96,5% din univers? Cumva a disparut, iar asta e o adevarata problema“, spune Markus Nordberg.

    Rezolvarea ei ar putea confirma existenta unei sau a mai multor notiuni futuristice, ca materia intunecata, energia intunecata si dimensiunile paralele. Sau le-ar putea contrazice pe toate.

    „Trebuie sa gasim particula lui Higgs. Daca nu o gasim, inseamna ca e ceva gresit in legile fizicii pe care le folosim acum“, explica fizicianul una din mizele experimentului.

    „Vom fi incantati si usurati sa gasim aceasta particula in experimentul nostru, dar unii spun ca ar fi mai interesant sa nu o gasim. Si sunt de acord cu asta, ar fi intr-adevar incitant, dar vom avea probabil niste probleme in a gasi explicatii, catre guvernele care ne finanteaza, de ce au investit in ultimii 40 de ani 45 de miliarde de dolari in CERN“, expune Nordberg, de data aceasta din postura de gestionar al bugetului.

    Sumele cheltuite aici sunt atat de mari, incat a fost aleasa o cale indirecta de finantare a proiectului, care sa ocoleasca aparatul fiscal al Elvetiei. Contributia celor 20 de state membre (Romania are doar statut de observator) se realizeaza prin livrarea gratuita de echipamente sau acoperirea costurilor de salarizare pentru fizicienii fiecarei tari (jumatate din bugetul de aproximativ un miliard de dolari pentru anul acesta reprezinta salarii).

    De exemplu, structura metalica a detectorului Atlas a fost realizata in Marea Britanie si livrata direct „la usa“ CERN. O alta componenta, un calorimetru de dimensiuni foarte mari, a fost livrat elvetienilor de Romania.

    Conform oficialilor CERN, contributia tarii noastre in acest proiect a fost anul trecut de aproximativ 700.000 de franci elvetieni (circa 425.000 euro). Iar acest calorimetru, un instrument care va masura energia degajata in timpul experimentului din mai, are cea mai mare pondere financiara in cadrul sprijinului oferit de Romania.

    O alta componenta importanta o reprezinta cei 16 doctori in fizica de la Institutul National de Fizica Horia Hulubei care lucreaza din Geneva la acest proiect.

    Alti peste 70 de fizicieni si ingineri asista din Romania si sunt activ implicati in cercetarile de la CERN. Dar exista presiuni din partea unor state – si Marea Britanie e probabil exponentul lor – de a reduce sau chiar taia complet bugetul experimentului LHC. Anul trecut, la 14 decembrie, delegatia britanica s-a abtinut de la votul unei (noi) cresteri de buget la CERN.

    Reprezentantii Londrei si-au motivat alegerea prin faptul ca o crestere de buget in Elvetia ar duce la pierderi de locuri de munca pentru fizicieni oriunde in alta parte a lumii, datorita faptului ca ar antrena si mai multe persoane in proiect. Cu cateva zile inainte, Anglia isi anunta retragerea sprijinului financiar pentru International Linear Collider (ILC), un proiect similar de 8 miliarde de dolari, in Statele Unite.

    De fapt, chiar si Congresul american dezbate oportunitatea finantarii ILC. Totusi, votul pentru cresterea bugetului la CERN a fost pozitiv. Poate si datorita faptului ca, istoric vorbind, investitiile in complex sunt practic deja recuperate. In 1989, Tim Berners-Lee a inventat „world wide web“, modalitatea prin care sunt interconectate toate documentele ce compun internetul.

    „Putem spune ca suma investitiilor in CERN e neglijabila daca ne gandim ca aici am inventat web-ul. Industria web, incluzand tot internetul si toate tranzactiile din spate, inseamna 200 de miliarde de dolari anual“, spune reprezentantul CERN, referindu-se la industria echipamentelor hardware pentru companiile care ofera servicii de acces internet.