BusinessMagazin

Tag: energie

  • Proiectul RWE pentru Polonia

    Lucrul la studiul de fezabilitate a inceput, in ianuarie urmand sa se stie cand si cum va fi dezvoltat noul proiect. In prezent, cea mai mare termocentrala din Polonia este cea din Belchatow, cu o capacitate de 4.400 MW. Potrivit expertilor, investitia necesara ar ajune la aproximativ 1,2 miliarde de euro.

    Grzegorz Pawlaszek, CEO al companiei poloneze, a admis ca este posibil ca suma sa fie apropiata de cea reala, dar a refuzat ca comenteze, motivand prin confidentialitatea contractului. Noua termocentrala ar urma sa consume anual 2,5 milioane de tone de carbune, cantitate ce reprezinta productia pe un an a unei exploatari miniere medii.
    Potrivit estimarilor realizate de Ministerul Economiei din Polonia, cererea de energie in tara va creste in urmatorul deceniu cu 50%. Pentru constructia unor centrale noi si pentru modernizarea celor existente vor fi necesare fonduri de 13,9 miliarde de euro.

  • Sefii Transgaz au subscris actiuni de 0,5 mil euro

    Directorul economic al Transgaz, Radu Moldovan, a cumparat cele mai multe actiuni, aproape 5.500, in valoare de 300.000 de euro, iar Ioan Rusu, directorul general al companiei, a achizitionat 2.508 titluri, in valoare de aproximativ 137.000 euro.

    Fostul director economic, Marin Dumitru, a intrat in posesia a 1.817 actiuni, pentru care a platit circa 100.000 euro, iar Zidaru Constantin, membru al Consiliului de Administratie, a cumparat 230 actiuni, in valoare de 12.500 euro.

    Cumpararea de actiuni de catre persoane initiate reprezinta, de regula, un semnal pozitiv pentru evolutia titlurilor pe piata reglementata. In cazul ofertei publice, investitorii nu au avut insa nevoie de semnale pozitive suplimentare, oferta fiind subscrisa de 28 de ori fata de valoarea totala.

    Transgaz, cea mai mare subscriere din istoria Romaniei

  • Pe aripile vantului

    Silindu-se sa-si tina echilibrul pe puntea instabila a unei nave de inspectie care se deplasa pe langa Malmö, cu fata sfichiuita de vaporii de apa, Arne Floderus a considerat ca e o zi buna pentru noua sa ferma eoliana, dincolo de tarm. Un vant de 48 de kilometri pe ora invartea paletele, ca niste degete, ale unei turbine aflate la 115 metri deasupra capului sau. Imprejur, un camp de turbine se invarteau intr-un balet sincronizat; odata conectate complet la o centrala electrica, vor genera destula energie pentru a lumina 60.000 de locuinte din apropiere.

    „Am creat un nou reper“, spune Floderus, managerul de proiect al parcului eolian in valoare de 280 de milioane de dolari (190 de milioane de euro), unul dintre cele mai mari din lume, construit de compania suedeza de electricitate Vattenfall. Parcul, situat intr-o stramtoare intre Suedia si Danemarca, certifica remarcabila dezvoltare a energiei eoliene – pana nu demult doar o alternativa insolita in favoarea careia pledau ecologistii din Danemarca si Germania, acum devenita una dintre principalele surse de energie in 26 de tari, inclusiv in SUA.

    Cu toate acestea, parcul eolian intra in productie intr-un moment cand energia eoliana este supusa unei atente analize, nu doar de catre vecinii ostili, care se plang ca turbinele obtureaza peisajul, dar si de catre expertii in energie care pun la indoiala viabilitatea ei ca sursa de electricitate.

    Pentru inceput, trebuie spus ca vantul nu bate tot timpul. Cand bate, nu o face neaparat in perioadele cu cerere ridicata de electricitate. Aceasta face ca vantul sa fie un inlocuitor imprevizibil pentru surse de energie mai sigure, chiar daca poluante, precum petrolul, titeiul sau gazul natural. Mai mult, pentru a capta cele mai bune brize, fermele eoliene sunt adesea construite departe de locurile unde cererea de electricitate este cea mai ridicata. Energia pe care ele o produc trebuie apoi transportata pe distante mari pe linii de inalta tensiune, care in Germania, dar si in alte tari sunt instabile si predispuse la defectiuni.

    In SUA, una dintre zonele cele mai propice turbinelor eoliene este partea centrala a tarii, din Texas pana in nordul Marilor Campii – departe de aglomerarile urbane de pe coaste, care necesita cea mai mare parte a energiei. In Danemarca, pionier al energiei eoliene in Europa, constructia de ferme eoliene a stagnat in ultimii ani. Danezii exporta mare parte din energia eoliana produsa in tara catre Norvegia si Suedia, pentru ca o produc in transe imprevizibile, care adesea depasesc cererea.

    In 2003, Irlanda a impus un moratoriu in privinta conectarii fermelor eoliene la reteaua sa de electricitate, din cauza temerilor ca fluctuatiile de energie vor supraincarca reteaua; intre timp insa, conectarea a fost reluata. In Statele Unite, propunerile de a construi mari parcuri eoliene langa Long Island (statul New York) din Oceanul Atlantic si in Cape Cod (statul Massachusetts) au starnit protestele locuitorilor din zona din motive estetice.

    Pe masura ce energia eoliana s-a maturizat ca industrie, imaginea ei s-a schimbat – de la o alternativa curata, chiar eleganta, fata de combustibilii fosili la o sursa de energie regenerabila cu avantaje si dezavantaje, ca oricare alta. „Avantajele pentru mediu ale vantului nu sunt atat de mari pe cat pretind promotorii lui“, spune Euan C. Blauvelt, director de cercetare la ABS Energy Research, o firma independenta de cercetare a pietei din Londra. „Tot mai trebuie sa ai surse de energie de rezerva, precum centralele termoelectrice pe carbune.“

    Blauvelt publica un raport anual despre energia eoliana in care ii pune in discutie slabiciunile. Oamenii din industrie l-au acuzat ca popularizeaza mituri, recunoaste el. Acum, criticile sunt mai temperate. „Una dintre marile probleme cu vantul este ca oamenii tind sa se agate foarte mult de ideea asta“, spune Blauvelt. „Diferenta e ca argumentele incep sa devina mai rationale.“

    Aceasta nu inseamna in niciun caz ca energia eoliana si-a atins apogeul. Dimpotriva, Blauvelt estimeaza ca industria energiei generate de vant isi creste capacitatea cu o rata anuala de 26,3% pe cinci ani. Ritmul este mai mare decat cel al energiei hidro la inceputurile sale si de doua ori mai mare decat cresterea recenta a industriei de energie nucleara.

    Statele Unite, care sunt considerate pioniere in domeniul energiei eoliene, si-au suplimentat in 2006 capacitatea de productie mai mult decat oricand. Cu 11.575 de megawati, SUA sunt cel de-al treilea producator mondial de energie eoliana, dupa Germania si Spania, si isi sporeste aceasta capacitate mai mult decat ceilalti. Printre noii intrati in aceasta industrie cu capacitati semnificative sunt Marea Britanie, Canada, Italia, Japonia si Olanda.

    „Ceea ce vedem acum e un al doilea val de tari care incep sa investeasca mai masiv“, spune Christian Kjaer, director executiv al Asociatiei Europene a Energiei Eoliene, cu sediul la Bruxelles. El spune ca energia eoliana va beneficia de doua tendinte paralele: cresterea preturilor petrolului si un impuls la nivel global pentru taxarea emisiilor de dioxid de carbon. „Este o modalitate foarte buna de a te proteja fata de preturile volatile ale petrolului si de taxele potential volatile ale emisiilor de dioxid de carbon“, spune Kjaer.

  • Al doilea intre baietii destepti

    Sase luni au durat negocierile cu indienii de la Mittal Steel pana cand Jack Cutisteanu, directorul general si proprietarul Petprod, unul dintre furnizorii privati de energie, a semnat contractul care prevedea furnizarea de curent electric pentru toate cele patru filiale ale grupului indian din Romania. Pe 11 decembrie 2007 se implinesc trei ani de cand Mittal a semnat si Cutisteanu a intrat efectiv in acest business al furnizarii de energie, dupa ce din 1996 isi incercase norocul in mai multe tipuri de afaceri.

    Petprod vine de la „petroleum products“ (produse petroliere), comertul cu produse petroliere fiind primul tip de afacere in care Jack Cutisteanu a intrat imediat dupa ce s-a intors in Romania din Israel, unde plecase cu parintii inca din copilarie. „Am facut initial trading cu produse petroliere, deoarece ma ocupasem de acest domeniu si in Israel si il cunosteam, apoi am facut trading industrial (echipamente si materii prime), pentru ca ulterior, in 2003, sa ne gandim la energie“, povesteste Cutisteanu.

    Dupa ce a semnat contractul cu Mittal, care presupunea livrarea a 100 MWh (din 230 MWh de care are nevoie combinatul, restul fiind furnizat de Electrica) spre cele patru combinate ale grupului indian (Galati, Iasi, Hunedoara si Roman), Petprod a devenit imediat si unul dintre cei mai mari furnizori de electricitate – atat din punctul de vedere al volumelor vandute, cat si din cel al veniturilor. Mai precis, a intrat direct in top, alaturi de Energy Holding (lider al pietei inca de la inceput), Grivco (companie controlata de Dan Voiculescu) sau de EGL Power & Gas Romania, filiala locala a EGL Elvetia, parte a grupului AXPO, unul dintre cei mai mari furnizori de energie din Europa.

    La trei ani de la semnarea contractului, Petprod se afla inca intre primii pe piata la furnizarea privata de energie, iar combinatele siderurgice ale Mittal sunt si acum cel mai important client al Petprod, aducandu-i peste 60% din cifra de afaceri. Cifra de afaceri care a fost de 41 de milioane de euro in 2005, la un an dupa semnarea contractului, si s-a dublat la sfarsitul lui 2006, ajungand la 87 de milioane de euro. Principalele cauze ale saltului sunt, conform lui Jack Cutisteanu, intrarea de noi clienti in portofoliu (precum Chimcomplex Borzesti) si cresterea preturilor energiei, care a dus la o renegociere a contractelor.

    Pentru 2007, saltul nu va mai fi insa atat de mare, iar cifra de afaceri a companiei este estimata sa ajunga la 92 de milioane de euro. Doua motive determina o crestere atat de mica a afacerilor, spune Cutisteanu. Primul a fost renuntarea la unul dintre clientii sai – Combinatul Mittal Steel Hunedoara, al doilea din cele patru ale Mittal dupa capacitate (700.000 de tone de otel anual, al doilea dupa Galati, cu 5,5 milioane de tone si inaintea combinatelor de la Iasi si Roman, cu 380.000, respective 500.000 de tone). „Deoarece acest combinat avea o curba de sarcina foarte proasta si impredictibila, am convenit sa devina client direct al unui complex energetic de la Craiova, care sa ii poata livra mai bine energia de care are nevoie“, spune Cutisteanu. Cu celelalte trei combinate, contractul a ramas in picioare si deocamdata este semnat pana la sfarsitul anului 2008, spune Cutisteanu, recunoscand ca acest contract de 14 luni semnat cu indienii este destul de neobisnuit, 12 luni fiind perioada cea mai des intalnita. Al doilea motiv pentru cresterea mai mica a cifrei de afaceri este faptul ca 2007 a fost un an „asezat“, spune Cutisteanu. A fost un an cand marjele de profit au fost putin mai scazute din cauza achizitiilor de pe bursa de energie, iar salturi nu au prea putut fi in conditiile in care contractele pentru companiile mari erau luate deja de unii dintre furnizori, iar piata si-a pastrat structura.

    Toate acestea nu il deranjeaza pe intreprinzator atat timp cat clasamentul celor mai importanti furnizori de electricitate nu si-a schimbat nici el structura, iar Petprod este in continuare pe locul al doilea, dupa Energy Holding. Al doilea intr-adevar, dar la o distanta de mai bine de 200 de milioane de euro de compania cumparata anul trecut de elvetienii de la Société Bancaire Privée Geneva (comparatia este facuta pe cifrele de afaceri din 2006, cand Energy Holding a avut afaceri de 306 milioane de euro, iar PetProd de 87 de milioane de euro). Cutisteanu spune ca serviciile pe care le ofera Energy Holding clientilor sunt aproximativ aceleasi oferite de majoritatea furnizorilor din piata (cum ar fi managementul de sistem). Insa Energy Holding are o structura mai complexa atat ca numar de angajati (peste 50), dar si ca investitii, datorita numarului mai mare de clienti si tipologiei de business. „Investitiile facute de ei au fost facute pentru extinderea regionala“, spune Cutisteanu. Energy Holding detine 20% din piata livrarilor pentru consumatorii eligibili din Bulgaria si are planuri de extindere regionala in Serbia si Grecia. Pe piata bulgara, Energy Holding estimeaza pentru 2007 livrarea a 55.000 MWh lunar consumatorilor industriali si atingerea unei cifre de afaceri de circa 30 de milioane de euro.

    Energy Holding este singurul furnizor roman care tranzactioneaza energie in afara Romaniei. „Multi furnizori exporta energie, insa a exporta e una si a livra direct consumatorului local e alta“, explica Victor Ionescu, presedintele Operatorului Comercial al Pietei de Energie (OPCOM) – bursa de energie de la Bucuresti, parte din Transelectrica, transportatorul national de energie. Pentru a lucra direct pe o piata dintr-o alta tara, fie si vecina, trebuie ca furnizorul sa aiba licenta in acea tara de la operatorul pietei de acolo. „De asta este atat de important ca Europa de Est sa decida unde va fi bursa regionala, pentru ca acea bursa regionala sa dea licente valabile doritorilor in toata regiunea“, spune Victor Ionescu, care a depus candidatura ca OPCOM sa devina bursa regionala de energie. Insa ambitii similare au si operatorii din Praga si Budapesta. „Odata deschisa piata regionala, va fi mai simplu sa intram si pe pietele vecine, dar pana atunci nu intentionam asta“, spune Jack Cutisteanu.

    Topul furnizorilor privati

  • Topul furnizorilor privati

    Anul trecut, cotele de piata ale furnizorilor privati s-au format in functie de contractele obtinute de fiecare. In 2007, acestea s-au pastrat in mare parte datorita asezarii pietei.
     
     Companie
    Cota de piata*
    Cifra de afaceri 2006 (mil. euro)
     Energy Holding
    12,0%
    306
     Petprod
    2,67%
    87
     Euro – P.E.C.
    1,75%
    51
     Elcomex
    1,30%
    18
     Green Energy
    0,78%
    50
     Buzmann
    0,75%
    24
     Interagro
    0,48%
    –
     Luxten
    0,39%
    92**
     EGL
    0,36%
    61
     ENOL
    0,29%
    45
     Grivco
    0,28%
    55
     
    Nu au fost luate in calcul companiile de distributie desprinse din Electrica SA, privatizate sau nu; acestea vor aparea in clasamentul pentru 2008, deoarece procesul de separare a activitatii de distributie de cea de furnizare a avut loc la mijlocul acestui an.
     
    *   Cotele de piata sunt ordonate in functie de volumul de energie livrat clientilor.
    ** Cifra de afaceri a Luxten include atat furnizarea, cat si contractele de iluminat public si productia.
     

    Sursa: Ministerul Economiei si Finantelor

  • Transgaz si cam atat

    Mirela Ionescu, presedintele Raiffeisen Capital & Investments (RCI), intermediarul ofertei Transgaz, spera ca intrarea societatii la bursa va relansa interesul pentru cotare si in randul altora. „Cred ca listarea Transgaz este prima dintr-un sir destul de lung, care va continua in 2008. Noi avem deja pregatite doua noi oferte publice initiale, care vor fi lansate in prima jumatate a anului viitor. Este vorba de Teraplast Bistrita si Adeplast Oradea“, a declarat sefa RCI. Declaratiile brokerilor sunt optimiste in general in ceea ce priveste numarul de IPO de anul viitor. „Si noi avem in pregatire mai multe listari pentru anul viitor, iar doua sau trei sunt sigure“, spune Adrian Ceuca, director general adjunct al SSIF Broker Cluj. Oficialii Bursei de Valori Bucuresti (BVB) sunt chiar mai increzatori in faptul ca la anul vom avea un numar rezonabil de noi companii listate, deoarece toate societatile care au inceput pregatirile anul acesta vor fi pe bursa anul viitor.

    Ce s-a intamplat totusi anul acesta astfel incat singura listare sa fie cea a Transgaz? „Este imposibil sa aratam cu degetul un vinovat. Cel mai probabil este vorba de un cumul de factori, incluzand lipsa nevoii de finantare din partea companiilor“, spune Dan Paul, presedintele Asociatiei Brokerilor.

    Primul motiv identificat de brokeri este concurenta bancara. Listarea la bursa inseamna atragere de finantare pentru dezvoltarea afacerii, domeniu in care bancile comerciale sunt lider detasat. La sfarsitul lunii septembrie, valoarea totala a creditelor neguvernamentale acordate societatilor comerciale se ridica la circa 19 miliarde de euro, conform datelor BNR. Cifra este apropiata de capitalizarea companiilor listate pe piata principala a BVB (aproximativ 22 de miliarde de euro in luna noiembrie) si de necomparat cu suma atrasa de actiunile tranzactionate, 300 de milioane de euro la sfarsitul lunii octombrie (cifra reprezinta diferenta dintre achizitii si vanzari in 2007).

    „Bancile au fost extrem de agresive si au devansat cu mult capabilitatile brokerilor in promovarea solutiilor de finantare. In paralel, efortul brokerilor in atragerea de noi societati la bursa a fost minimal, intrucat bursa nu a constituit un cadru organizat in acest sens“, spune Andrei Siminel, director general al NCH Advisors. Practic, desi finantarea prin listarea pe o piata reglementata este cea mai avantajoasa, deoarece nu presupune returnarea sumelor atrase si poate majora substantial capitalizarea, managerii au preferat creditele. Sau, dupa caz, atragerea unui investitor strategic.

    Ne intoarcem astfel la „cultura bursiera“, pe care sefii companiilor o au mai mult sau mai putin. Problema nu este caracteristica pietei noastre, fiind semnalata in economii mature, cum este cea a Austriei. Michael Buhl, CEO al Bursei din Viena, declara recent drept o mare victorie a reprezentantilor pietei de capital introducerea in licee a unor studii primare despre bursele de valori. Lipsa informarii despre piata de capital este reclamata si de majoritatea brokerilor romani. „Managerii trebuie sa inteleaga in primul rand ce inseamna bursa. Si cel mai bine ar fi daca ar invata din scoala acest lucru, deoarece este mult mai usor de explicat de catre un profesor care sunt avantajele listarii. Atunci cand un broker merge la conducerea unei societati si ii arata avantajele pietei de capital, managerii au senzatia ca incearca sa le vanda un produs“, spune Mirela Ionescu.

    Astfel de incercari de informare nu se fac, deocamdata, decat prin organizarea de seminarii si conferinte, asa-numitele „roadshow-uri“ sau conferinte itinerante, care reunesc, alaturi de conducerea BVB, brokeri si emitenti deja prezenti pe piata. Conform BVB, pe langa evenimentele organizate punctual, anul acesta au fost organizate opt conferinte itinerante in orasele mari, ultima urmand sa aiba loc la sfarsitul lunii la Baia Mare. Rezultatele par promitatoare, zece companii demarand deja procedurile de listare, cu termen de finalizare in 2008. Printre acestea se gasesc Aro Palace Brasov, Transilvania Leasing, Casa de Bucovina si ACI Cluj.

    Nu toata lumea din piata este de parere ca brokerii au facut tot ce puteau pentru a atrage noi emitenti. „Eu cred ca este vina brokerilor ca nu avem mai multe IPO-uri anul acesta. Ei sunt cei care trebuie sa explice companiilor ce avantaje decurg din finantarea prin bursa si, mai ales, din majorarea capitalizarii. Compania Impact, spre exemplu, si-a majorat de sute de ori capitalizarea de cand este listata“, spune Leonard Visan, director general al Investica Asset Management, societate de administrare a investitiilor. Dezinteresul brokerilor poate fi explicat si prin comisioanele foarte mici percepute la introducerea in piata a unui nou emitent. „Sunt multe societati de brokeraj care nu considera rentabila financiar o listare sau o transferare de pe Rasdaq pe BVB. Comisioanele sunt foarte mici, iar o societate mica este putin profitabila fata de volumul mare de munca depus“, arata Adrian Ceuca.

  • Aport de capital vs. Listare

    Majorarile de capital prin aport in numerar al actionarilor reprezinta una dintre modalitatile prin care o societate atrage fonduri suplimentare de pe piata de capital, lansand pe piata actiuni noi, oferite spre vanzare la pretul nominal, mai ieftin decat cotatia de tranzactionare.

    • 210 Numarul majorarilor de capital prin aport in numerar deja incheiate si inregistrate la Depozitarul Central anul acesta de catre societatile listate la BVB si RASDAQ.
    • 450 MIL. EURO Valoarea celor 210 majorari de capital efectuate anul acesta. „De regula, actionarii inscrisi in registru la data efectuarii participa la majorare pentru a nu isi diminua participatia sau valoarea pachetului“, spune Leonard Visan de la Investica Asset
    • Management. Daca prin majorarea de capital sunt oferite si actiuni gratuite, valoarea pachetului detinut initial poate fi mult diminuata.
    • 68 MIL. EURO Valoarea ofertelor publice initiale de anul acesta, in desfasurare sau programate, este mult inferioara sumelor atrase prin majorari de capital.

  • Recolta de IPO

    TRANSGAZ MEDIAS. Oferta Transgaz se afla in desfasurare, urmand a fi incheiata la data de 7 decembrie. Oferta reprezinta un record pentru piata noastra de capital, suma de 65 de milioane de euro depasind orice alta oferta desfasurata pana in prezent. Totodata, prin IPO se lanseaza si drepturile de alocare, care vor permite tranzactionarea actiunilor inainte de listarea lor efectiva, preconizata in februarie 2008.

    CASA DE BUCOVINA. CNVM a aprobat oferta publica initiala a societatii de turism Casa de Bucovina Club de Munte Gura Humorului, perioada de subscriere fiind stabilita intre 4 decembrie si 11 ianuarie. Oferta include 45,5 milioane de actiuni, la pretul de 0,2 lei, dublu fata de valoarea nominala a actiunii, de 0,1 lei. Societatea, controlata de SIF Muntenia, cu peste 85% din actiuni, intentioneaza sa obtina de pe piata 9,1 milioane de lei (circa 2,5 milioane de euro).

    ARO PALACE BRASOV. O oferta cu valoarea mai mare este prognozata pentru prima jumatate a anului viitor prin listarea societatii Aro Palace Brasov, compania hoteliera care administreaza hotelul de 5 stele cu acelasi nume. Actionarul majoritar este SIF Transilvania cu un pachet de 86% dintre actiuni. Aro Palace si-a majorat capitalul social in 2007 cu peste 9 milioane de euro, dintre care aproximativ 3,1 milioane de euro au fost aport in numerar.

  • Megaproiect energetic in Albania

    Acesta prevede constructia unei centrale electrice pe gaz, a unei retele de transport de electricitate si a unei conducte pentru transportul gazelor naturale ce ar urma sa lege Albania de Italia. Proiectul presupune ca Albania sa importe pe cale navala gaze naturale lichefiate si, dupa prelucrare, sa utilizeze o parte pentru a acoperi nevoile locale de electricitate si gaz, iar restul sa fie exportat in Italia.

    Anual, in Albania vor ajunge aproximativ 100 de vase care vor transporta gaze din Qatar, Oman si Egipt. Agim Gjinali, CEO al ASG Power, a spus ca impreuna cu parteneri din Elvetia si Statele Unite s-a obtinut o prima aprobare pentru proiect.

    Daca celelalte doua aprobari necesare vor fi primite in 2007, lucrarile vor incepe in iunie 2008 si ar urma sa dureze trei ani. In sectorul energetic albanez nu s-a mai investit deloc dupa caderea comunismului, functionarea lui bazandu-se in continuare pe hidrocentralele vechi, des afectate de seceta sau proasta intretinere. Cresterea consumului privat si dezvoltarea mediului de afaceri din ultima perioada a majorat si mai mult presiunea asupra capacitatilor actuale de productie.

  • Rehau pariaza pe energiile alternative

    "Uniunea Europeana s-a angajat potrivit acordului de la Kyoto sa reduca cu 20% emisiile de dioxid de carbon pana in 2020. O posibilitate este reprezentata de folosirea surselor de energie alternative", spune Peter Nadig, CEO al grupului pentru regiunea Europei de Sud-Est.

    Astfel, compania intentioneaza sa angajeze trei persoane in cadrul echipei locale care vor incepe din 2008 sa promoveze noile surse de energie, urmand ca din 2009 "sa fie promovate puternic aceste sisteme", dupa cum spune directorul general al filialei locale, Emil Pop.

    Acesta mai spus ca anul viitor va fi construita prima fabrica de biogaz din tara, in zona Olteniei Fabrica va folosi plantele sau dejectiile animale pentru producerea de energie, atat electrica cat si termica. Alte segmente de energie alternativa pentru care Rehau furnizeaza echipamente sunt cele de energie termala, obtinuta prin pompe de caldura, si de energie solara.

    Potrivit oficialilor companiei, cea mai dezvoltata tara din Europa in privinta folosirii energiilor alternative este Elvetia, unde o casa din doua este dotata cu o pompa de caldura. Costurile totale ale echipamentelor pentru folosirea energiei termale se ridica la 20.000 de euro pentru o casa unifamiliala.

    Spre exemplu, in Austria, unde energiile alternative reprezinta 2-3% din totalul energiei consumata, au fost comercializate aproximativ 90.000 de pompe de caldura, care ar evalua numai acest segment la aproximativ 180 de milioane de euro. "Noi avem o cota de piata de 10% in Austria pe partea de sonde. Probabil ca in Romania vom vinde de 100.000, poate cateva sute de mii de euro. Este un inceput", a mai spus Pop.

    Compania estimeaza ca va inregistra anul viitor o cifra de afaceri de 65-70 de milioane de euro, in crestere fata de nivelul estimat pentru finalul anului in curs de aproximativ 60 de milioane de euro. "Pentru 2008 nu ne propunem o crestere puternica a vanzarilor pentru ca vrem sa consolidam afacerile companiei si sa ne extindem pe domenii noi, cum ar fi energiile regenerabile", a mai spus Pop.

    Cea mai mare pondere in cifra de afaceri a Rehau Polymer este detinuta in acest moment de profilele de tamplarie din PVC cu 70%, restul fiind detinut de segmentul de tubulaturi destinate infrastructurii. Oficialii companiei estimeaza ca pe termen mediu se va ajunge la un echilibru intre cele doua segmente.

    Rehau detine o capacitate de productie la Sibiu si intentioneaza sa construiasca o noua fabrica in aceeasi zona in 2009.