BusinessMagazin

Tag: ue

  • Afirmaţia că prăbuşirea zonei euro ar provoca război în Europa – “o iresponsabilitate cât Everestul”

    Ministrul polonez de Finanţe, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia semestrială a UE, a avertizat în această săptămână, într-un discurs la Parlamentul European, asupra producerii unui război pe continent în următorii zece ani dacă zona euro se prăbuşeşte.

    “M-am întâlnit recent cu un prieten care a lucrat cu mine în perioada reformelor economice şi care acum e preşedinte al unei mari bănci poloneze. El mi-a zis: ‘Ştii, după asemenea şocuri economice şi politice, rar se întâmplă ca în următorii zece ani să nu fie un război catastrofal. Mă gândesc serios să le fac rost copiilor mei de o viză permanentă pentru SUA’”, a spus Rostowski, conchizând că liderii europeni “nu pot lăsa să se întâmple o astfel de catastrofă”.

    Rostowski este ministru de finanţe din 2007, reprezentând Platforma Civică de centru-dreapta.

    Liderul partidului de opoziţie Lege şi Justiţie, Jaroslaw Kaczynski, a reacţionat imediat, afirmând că “a vorbi astăzi despre război şi despre necesitatea de mutare în SUA echivalează cu o iresponsabilitate cât Muntele Everest”.

    La rândul său, Jerzy Wenderlich, vicepreşedinte al Seimului din partea Alianţei Stângii Democratice, a comentat că “o astfel de persoană n-ar trebui nici să ţină în mână o puşculiţă, nemaivorbind de bugetul statului”.

    Premierul Donald Tusk, încercând să-şi apere ministrul, a explicat că sensul spuselor lui Rostowski era de fapt că “dacă nu se iau decizii rapid şi nu se trece rapid la acţiune, ne îndreptăm spre o direcţie periculoasă”. “Vă rog să trataţi cuvintele d-lui Rostowski ca un avertisment ferm către toţi politicienii zonei euro care timp de multe luni, în loc să ia decizii, au rămas într-o stare de inerţie.”

    Rostowski s-a bazat în declaraţia sa despre eventualul război pe un studiu recent al băncii elveţiene UBS, conform căruia fragmentarea zonei euro ar implica riscuri politice, întrucât conceptul de Europă unită şi autoritatea ei ca atare pe scena internaţională ar deveni desuete şi ar apărea riscuri de război civil ori de ascensiune a unei guvernări autoritare sau militare.

    UBS estima, de asemenea, că probabilitatea ca o ţară considerată “verigă slabă” în ansamblul zonei euro să abandoneze uniunea monetară este zero, întrucât costurile ieşirii din zona euro pentru ţara respectivă ar atinge 40-50% din PIB numai în primul an.

  • Daţi un leu pentru creditorii Greciei

    În realitate, ar fi vorba de fapt de stimularea investitorilor care ar finanţa statele, aşa cum a fost programul american TALF (Term Asset-Backed Securities Loan Facility), în valoare de 100 de miliarde dolari (bani folosiţi efectiv până în 2010, dintr-un total disponibil de 1.000 de miliarde), prin care Rezerva Federală a oferit finanţare ieftină băncilor şi fondurilor de investiţii, permiţând astfel instituţiilor de credit să continue, la costuri rezonabile, creditarea consumatorilor şi a micilor afaceri.

    CNBC a relatat că un oficial (nenumit) al G7 ar fi declarat că europenii iau în considerare o astfel de variantă de TALF, doar că ea ar viza piaţa obligaţiunilor guvernamentale, cu scopul de a-i stimula pe investitori să continue, la costuri rezonabile, creditarea statelor cu probleme.

    Capacitatea financiară a EFSF este actualmente de 440 de miliarde de euro.

  • Capul lui Bashar al-Assad vrem

    Deputaţii au solicitat ca represaliile împotriva protestatarilor paşnici contra regimului lui Bashar al-Assad să înceteze imediat şi şi-au declarat solidaritatea cu poporul sirian care luptă pentru apărarea drepturilor sale. PE a cerut membrilor Consiliului de Securitate al ONU, şi mai ales Rusiei şi Chinei, să condamne utilizare forţei letale de către regimul sirian şi să impună sancţiuni dacă regimul nu pune capăt violenţei.

    Manifestaţiile din Siria se înscriu în mişcarea de emancipare din Orientul Mijlociu cunoscută sub numele de “primăvara arabă” şi care a dus până acum la schimbări de regim în Tunisia, Egipt şi Libia.

  • Înmatriculările Dacia în UE au scăzut cu 8,2% în primele şapte luni, la 146.000 de unităţi

    Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a anunţat vineri că numărul înmatriculărilor de autoturisme noi din UE a scăzut în perioada ianuarie-iulie cu 2,1% , la 8,135 milioane de unităţi, de la 8,309 milioane în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Dacia a înregistrat, în primele şapte luni din 2010, 159.424 de înmatriculări în Europa.

    Numărul înmatriculărilor de autoturisme produse de grupul Renault, din care face parte şi constructorul român, a scăzut în perioada analizată cu 11%, de la 878.000 la 782.000 de unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traian Băsescu despre Giorgio Napolitano: “Este singurul preşedinte căruia îi urmăresc cu cea mai mare atenţie poziţiile”

    “Urmăresc cu mare atenţie toate luările de poziţie ale domnului preşedinte Napolitano şi spun acest lucru pentru prima dată în cele două mandate pe care le-am exercitat ca preşedinte al României. Este singurul preşedinte căruia îi urmăresc cu cea mai mare atenţie poziţiile, şi de multe ori ţin cont de ele”, a spus şeful statului român.

    Giorgio Napolitano, intrat în viaţa politică încă din 1953 ca deputat, şi-a început mandatul de preşedinte în 2006, la vârsta de 80 de ani, fiind primul preşedinte al Italiei care a avut calitatea de membru al Partidului Comunist (până în 1992, când s-a alăturat Democraţilor de Stânga, formaţiune ce a precedat actualul Partid Democrat). A fost europarlamentar între 1999 şi 2004.

    În declaraţiile de presă de după întâlnire, atât Traian Băsescu, cât şi Giorgio Napolitano s-au declarat în favoarea ideii de creare a Statelor Unite ale Europei. “Nu mă jenez să reiau teza nevoii de a crea Statele Unite ale Europei. Mai mult, am subliniat faptul că nu avem timp de tergiversări şi calendarul unor decizii importante trebuie să fie foarte strâns”, a subliniat Băsescu.

    “Statele Unite ale Europei sunt un mare ideal, care trebuie să ne conducă pe acest drum către o mai strânsă integrare, care de acum a devenit un obiectiv, şi este adevărat că este nevoie să se accelereze, pentru că trebuie să ajungem cât mai repede la unele decizii şi să punem unele baze, în special prin deciziile Consiliului European din 21 iulie, pe care le respectăm”, a apreciat la rândul său preşedintele italian.

    Ambii şefi de stat au definit relaţia actuală între România şi Italia ca fiind “excepţională”.

    Referindu-se la românii din Italia, al căror număr a depăşit un milion, Napolitano a declarat că autorităţile italiene sunt “foarte mulţumite” de faptul că prezenţa comunităţii române în Italia se consolidează, “în ciuda oricăror alte tentaţii xenofobe, cu garanţia pentru imigranţii români că li se respectă drepturile şi, mai ales, cu respectul Constituţiei ţării noastre”.

    Giorgio Napolitano consideră că este important “să ne îndreptăm către o integrare tot mai strânsă, cu respectarea tradiţiilor proprii ale românilor care trăiesc în Italia, ale tradiţiilor pe care le aduc cu ei din ţara lor, inclusiv tradiţiile religioase” şi s-a declarat încântat că foarte recent a semnat un act de recunoaştere a Bisericii Ortodoxe Române în Italia.

    În replică, Traian Băsescu i-a mulţumit lui Napolitano pentru recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române ca biserică funcţională pe teritoriul Italiei şi a mulţumit şi Bisericii Catolice din Italia, “care a pus la dispoziţia românilor peste 1.000 de biserici în care să-şi ţină slujbele de fiecare weekend”.

  • Grecia, exclusă din Schengen? UE vrea să suspende ţările cu probleme

    Propunerea, denumită neoficial “clauza Grecia”, urmează să fie anunţată odată cu noile măsuri propuse de Comisia Europeană pentru înăsprire normelor ce guvernează zona de liberă circulaţie. Aceasta va permite ca o ţară să fie suspendată temporar din Schengen, caz în care vor fi reintroduse controalele la frontieră între ţara respectivă şi restul UE.

    “Orice mişcare de a exclude ţări (din spaţiul Schengen) va fi clar îndreptată către Grecia, între altele, care a fost o problemă pentru Schengen încă de la aderarea sa în 2000”, a declarat Hugo Brady, de la Centrul European de Reformă din Bruxelles.

    Din numărul estimat de 104.000 de imigranţi care au intrat ilegal în UE în 2010, aproximativ 88.000 au ajuns trecând frontierele greceşti. Chiar şi cu o creştere a numărului de imigranţi ajunşi în Malta şi Italia din Libia şi Tunisia în ultimele luni, Grecia va rămâne probabil principala poartă de intrare în Europa a imigranţilor ilegali şi în 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franţa: Soarta Uniunii Europene depinde de menţinerea euro

    Franţa şi Germania sunt decise să împiedice o astfel de situaţie, a spus Juppe în timpul unei vizite în Australia. “În mod cert nu putem permite destrămarea euro, pentru că aşa ceva s-ar extinde la toată Europa. Moneda unică nu poate funcţiona în mod real dacă nu există o forţă europeană şi un guvern european în jurul zonei euro”, a afirmat el. Germania şi Franţa, cele mai puternice economii europene, fac eforturi să prezinte un front comun pentru a susţine încrederea în zona euro, din cauza nemulţumirii tot mai mari a populaţiei în privinţa susţinerii statelor mai slabe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Costurile ieşirii unei ţări din zona euro: între 9.500 şi 11.500 de euro/locuitor în primul an

    Conform unui raport al UBS citat de presa elenă, consecinţele ieşirii unei ţări cu finanţe slabe din zona euro ar fi incapacitatea de plată a datoriilor statului, falimente în rândul companiilor, o prăbuşire a sistemului bancar şi a comerţului cu exteriorul. În plus, moneda naţională a ţării respective ar cădea cu circa 60% faţă de euro, neputând să ajute economia să depăşească dezavantajele părăsirii zonei euro.

    Banca estimează la 9.500-11.500 de euro pe cap de locuitor costurile implicate numai în primul an de părăsirea zonei euro de către o ţară cu finanţe slabe, pentru a scădea la 3.000-4.000 de euro în anii următori. În total, costurile ar echivala cu 4-50% din PIB în primul an.

    Pentru o ţară cu finanţe puternice, ca Germania, consecinţele părăsirii zonei euro ar însemna falimente de companii, nevoia recapitalizării sistemului bancar şi prăbuşirea comerţului cu exteriorul. Pentru fiecare adult şi copil german, costurile ar fi de 6.000-8.000 de euro în primul an – echivalentul a 20-25% din PIB – şi de 3.500-4.500 în anii următori.

    Prin comparaţie, costul salvării Greciei, al Irlandei şi al Portugaliei în eventualitatea unei intrări a acestora în incapacitate de plată ar depăşi doar cu puţin 1.000 de euro pe cap de locuitor în cheltuieli totale.

    Fragmentarea zonei euro ar implica, de asemenea, costuri politice, întrucât conceptul de Europă unită şi autoritatea ei ca atare pe scena internaţională ar deveni desuete şi ar apărea riscuri de război civil ori de ascensiune a unei guvernări autoritare sau militare.

  • “Tsunami-ul” federalist loveşte Europa. De ce am trăi mai bine cu Statele Unite ale Europei decât fără ele?

    Fostul cancelar german, social-democratul Gerhard Schroder, pretinde, de-a dreptul, transformarea Comisiei Europene într-un veritabil guvern european şi federalizarea Uniunii Europene.

    Săptămâna trecută, ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble a adus în discuţie revizuirea Tratatul de la Lisabona (versiune consolidată a tratatelor Uniunii Europene), semnat în 2007 şi intrat în vigoare în 2009, pentru a da responsabililor de la Bruxelles o marjă mai mare de manevră în domeniul economic. Nu mai departe de acum trei săptămâni, preşedintele Traian Băsescu vorbea de Statele Unite ale Europei ca soluţie la păstrarea poziţiei Europei ca mare putere pe scena lumii.

    Ultimul venit în clubul federaliştilor: italianul Mario Draghi care peste nici două luni va prelua fotoliul de şef al BCE şi care cere şi el modificarea Tratatului de la Lisabona, pe considerentul că nu pieţele, ci construcţia inadecvată a UE stă la baza ultimului val al crizei în zona euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cat mai dureaza pana intram in spatiul Schengen?

    “Aşteptările noastre trebuie să fie extrem de prudente, să fim foarte clari ce putem obţine maximum şi să nu cumva să încercăm să ne creăm aşteptări care nu vor putea fi realizate”, a spus Leonard Orban.

    În ceea ce priveşte Mecanismul de Verificare şi Cooperare în domeniul justiţiei (MCV), Orban a spus că speră ca la mijlocul anului viitor să poată fi finalizat acest mecanism: “Este evident că această finalizare nu va fi doar rezultatul unui demers diplomatic, ci în primul rând al continuării reformelor profunde în domeniul judiciar”.

    Numele fostului comisar european este vizat pentru postul nou-înfiinţat de ministru al fondurilor europene, însă Orban nu a dorit să facă comentarii referitoare la subiect.

    Primul-ministru Emil Boc a declarat tot în această săptămână că se aşteaptă ca în luna septembrie să fie asigurată aderarea României la spaţiul Schengen în cursul anului viitor, iar ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a afirmat că speră ca România să obţină un consens la Consiliul JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) din 22 septembrie pentru aderare, dar că nu vrea să fie “euforic” în această privinţă. Preşedintele Traian Băsescu s-a declarat însă convins, la întâlnirea cu ambasadorii, că aderarea la spaţiul Schengen va avea loc în acest an, în urma Consiliului JAI.