BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Noile SANCŢIUNI impuse Rusiei de către UE au intrat în vigoare. Oligarhi ruşi şi lideri separatişti ucraineni, printre cei vizaţi

    Ele prevăd, de asemenea, măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina.

    Sancţiunile blochează atât finanţarea datoriei a trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a gazprom – Gazprom Neft, cât şi a trei din sectorul Apărării, OPK, Oboronprom, United Aircraft Corporation şi Uralvagonzavod.

    Sunt vizate, de asemenea, nouă întreprinderi care produc bunuri cu dublă întrebuinţare – civilă şi militară -, cu care europenii au interdicţia să facă comerţ.

    Pe lista de 24 de ruşi şi ucraineni vizaţi de blocarea averilor şi interdicţia de a călători în UE figurează Serghei Şoigu, prezentat ca un apropiat al lui Vladimir Putin, vicepreşedintele rus Iuri Vorobiov şi o serie de vicepreşedinţi ai Dumei de Stat (Camra inferioară a Parlamentului rus), şi anume Vladimir Vasiliev, Ivan Melnikov şi Igor Lebedev.

    Consiliul European a precizat că 24 de personalităţi, “între care noii lideri din Donbas, membrii Guvernului din Crimeea, precum şi decidenţi şi oligarhi ruşi”, vor fi adăugate vineri pe lista sa cu persoanele şi entităţile vizate de noile sancţiuni.

  • NATO: Aproximativ o mie de soldaţi ruşi se află în continuare în estul Ucrainei

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko anunţa miercuri că majoritatea trupelor ruse a părăsit Ucraina. “Conform ultimelor informaţii pe care le-am primit de la serviciile noastre de informaţii, 70 la sută dintre forţele ruse au fost retrase”, a declarat preşedintele în Consiliul de miniştri, conform site-ului Preşedinţiei.

    “Noi nu avem informaţii în acest sens”, a subliniat sursa din cadrul NATO.

    Autorităţile de la Kiev şi rebelii proruşi au semnat, vineri, un armistiţiu, însoţit de un acord de retragere a trupelor şi un schimb de prizonieri, la finalul unei reuniuni la Minsk, capitala Belarusului, însă viitorul statut al republicilor proclamate unilateral de insurgenţi la Doneţk şi Lugansk nu a fost discutat.

  • HARTA conflictului din Ucraina: O altă zonă “crucială” ar putea fi ocupată de separatiştii proruşi – FOTO

    Estul Ucrainei se află momentan într-un armistiţiu şubred, dar ştiri despre civili şi militari morţi contiuă să apară. Dacă această nouă hartă este corectă, atunci discuţia s-ar putea muta asupra oraşului Mariupol, vizat de o posibilă ocupare de către separatişti, informează Business Insider.

    Harta a fost făcută publică de către Centrul de Informare şi Analiză al Consiliului de siguranţă şi apărare din Ucraina, pe site-ul mediarnbo.org.

    “Consiliul de securitate al Ucrainei recunoaşte în sfârşit că rebelii au preluat controlul asupra zonei de graniţă până spre Marea Azov”, potrivit jurnalistuluo Alec Luhn, care a analizat harta.

    Rusia are în continuare 1.000 de soldaţi în Ucraine, potrivit NATO. Orice atac în Mariupol ar duce conflictul într-o fază şi mai periculoasă. Odată ce controlul separatist ar fi instaurat în Mariupol, Rusia ar obţine o legătură strategică între un Doneţk controlat de rebeli în nord, Marea Azov în sud şi drumul terestru spre Crimeea, anexată de Rusia în martie, mai comentează Business Insider.

    Noi sancţiuni economice împotriva Rusiei sunt foarte aproape de a deveni realitate. Potrivit unor surse europene, statele membre UE au ajuns joi la un acord pentru ca noile sancţiuni economice împotriva Rusiei să intre în vigoare de vineri.

  • Vladimir Putin: Moscova este dispusă să contribuie la soluţionarea paşnică a crizei din Ucraina

    În cursul unei convorbiri între cei doi lideri, “Vladimir Putin a confirmat intenţia Rusiei de a contribui la o soluţionare paşnică a crizei”, a declarat serviciul de presă al Kremlinului într-un comunicat.

    Această discuţie a avut loc în contextul unui armistiţiu fragil între armata ucraineană şi rebeli proruşi în estul Ucrainei.

    Potrivit comunicatului, Putin a “subliniat importanţa unui armistiţiu durabil între cele două părţi implicate în conflictul din Ucraina”.

    Luni, cei doi şefi de stat au discutat, de asemenea, prin telefon şi au au convenit să continue dialogul în vederea instaurării păcii în estul Ucrainei.

    Kievul şi separatiştii s-au acuzat din nou, luni, de încălcarea armistiţiului în estul Ucrainei. Kievul a anunţat patru militari ucraineni au fost ucişi în estul Ucrainei de la intrarea în vigoare, vineri, a armistiţiului semnat de Kiev şi separatişti proruşi.

  • Vladimir Putin: Moscova este dispusă să contribuie la soluţionarea paşnică a crizei din Ucraina

    În cursul unei convorbiri între cei doi lideri, “Vladimir Putin a confirmat intenţia Rusiei de a contribui la o soluţionare paşnică a crizei”, a declarat serviciul de presă al Kremlinului într-un comunicat.

    Această discuţie a avut loc în contextul unui armistiţiu fragil între armata ucraineană şi rebeli proruşi în estul Ucrainei.

    Potrivit comunicatului, Putin a “subliniat importanţa unui armistiţiu durabil între cele două părţi implicate în conflictul din Ucraina”.

    Luni, cei doi şefi de stat au discutat, de asemenea, prin telefon şi au au convenit să continue dialogul în vederea instaurării păcii în estul Ucrainei.

    Kievul şi separatiştii s-au acuzat din nou, luni, de încălcarea armistiţiului în estul Ucrainei. Kievul a anunţat patru militari ucraineni au fost ucişi în estul Ucrainei de la intrarea în vigoare, vineri, a armistiţiului semnat de Kiev şi separatişti proruşi.

  • Moscova: Intrarea Ucrainei în NATO ar fi o “provocare FĂRĂ PRECEDENT” pentru securitatea europeană

    “Nu vrem să vedem Ucraina în NATO”, a declarat reprezentantul rus pe lângă UE, Vladimir Cijov.

    Prezenţa “Ucrainei în NATO ar constitui o provocare fără precedent pentru securitatea europeană, o provocare care ar fi cea mai importantă de la căderea zidului Berlinului”, a apreciat Cijov.

    Guvernul ucrainean şi-a anunţat la sfârşitul lui august dorinţa de a relansa procesul de aderare la NATO, întrerupt în 2010 de regimul prorus al preşedintelui Viktor Ianukovici. Intrarea Ucrainei a fost primită favorabil la summitul de la Bucureşti din 2008, ceea ce a declanşat furia Moscovei. Această decizie formală îi permite acum secretarului general Anders Fogh Rasmussen să lase uşa deschisă Kievului.

    Dar această aderare va depinde de “capacitatea Ucrainei de a desfăşura reformele necesare” în timp ce echipamentele sale datează din epoca sovietică, de a “se adapta la standardele NATO şi de a îndeplini toate criteriile”, a subliniat Rasmussen.

    De asemenea, reprezentantul rus pe lângă UE a avertizat Kievul să nu încalce armistiţiul în estul Ucrainei.

    “Cred că ambele părţi implicate în conflict încearcă în prezent o regrupare a forţelor. Dar cu ce scop? Este inadmisibilă o regrupare de forţe pentru a consolida apărarea şi a încălca ulterior regimul de încetare a focului“, a adăugat el.

    Kievul şi separatiştii s-au acuzat din nou, luni, de încălcarea armistiţiului în estul Ucrainei.

     

  • Ucraina interzice emisia a 15 posturi de televiziune ruse pe teritoriul său

    De asemenea, au fost interzise posturile RTR Planeta, NTV Mir, TVCI, Rossia 1, Istoria, Petersburg 5, REN TV, Zvezda, TNT şi postul privat pro-Kremlin NTV.

    “În prezent, realizăm monitorizarea atentă a posturilor ruse cu caracter informaţional. Un tribunal administrativ de la Kiev a luat astăzi (marţi) decizia de a interzice 15 posturi de televiziune ruse pe teritoriul Ucrainei”, a anunţat directorul Consiliului Naţional al Audiovizualului din Ucraina, Iuri Artemenko.

    Ministerul rus de Externe a denunţat această decizie, acuzând Kievul că încearcă să limiteze libertatea de exprimare.

    De asemenea, directorul general al postului de televiziune Pervîi Kanal, Konstantin Ernst, a îndemnat autorităţile ucrainene să anuleze aceste măsuri, care “încalcă norme ale dreptului internaţional”.

     

  • Kievul denunţă tiruri cu lansatoare de rachete asupra aeroportului de la Doneţk

    Aeroportul de la Doneţk, care se află sub controlul forţelor ucrainene, “a fost, în patru rânduri, ţinta unor tiruri cu mortiere şi lansatoare multiple de rachetă de tip Grad”, a anunţat serviciul de presă într-un comunicat, semnalând şi alte atacuri asupra unor poziţii ucrainene în regiunea Doneţk.

    Aceste atacuri “nu s-au soldat cu victime”, potrivit aceleiaşi surse.

    Kievul şi separatiştii au încheiat vineri un acord de încetare a focului menit să pună capăt unui conflict de aproape cinci luni în care au fost omorâte peste 2.700 de persoane, iar aproximativ o jumătate de milion de persoane s-au refugiat ori strămutat.

     

  • Primul raport asupra cauzelor prăbuşirii zborului MH17, publicat la ora 11.00

    Acest raport intermediar urmează să prezinte primele concluzii ale Biroului de Anchetă pentru Securitate (OVV), care conduce şi coordonează echipele internaţionale.

    Aceste concluzii vor avea avea la bază elemente provenind din cutiile negre ale avionului, fotografii, înregistrări video sau date furnizate de autorităţi în domeniul aerian.

    Inspectorii olandezi care au redactat acest raport nu s-au dus la locul prăbuşirii, în estul Ucrainei, estimând că nu le este asigurată securitatea. În schimb, anchetatorii ucraineni s-au deplasat pentru o scurtă perioadă de timp la faţa locului.

    “Este întru totul posibil să tragi primele concluzii pertinente fără să fi fost la faţa locului”, a declarat pentru AFP Sara Vernooij, o purtătoare de cuvânt a OVV.

    “O anchetă complementară” va fi necesară înainte de publicarea raportului final, aşteptat în vara lui 2015.

    Primul raport urmează să fie publicat marţi, la ora 8.00 GMT (11.00, ora României).

    Pe 17 iulie, un avion de tip Boeing 777 aparţinând companiei Malaysia Airlines care avea la bord 298 de persoane, dintre care care 191 erau olandezi, a decolat la scurt timp după ora 10.00 GMT (13.00, ora României) de pe Aeroportul Amsterdam-Schiphol cu destinaţia Kuala Lumpur.

    Câteva ore mai târziu, zborul MH17 s-a prăbuşit în apropiere de satul Grabove, în regiunea Doneţk, într-o zonă controlată de către rebeli separatişti proruşi.

    – “Situaţie complexă”

    Kievul şi Occidentul i-au acuzat pe separatiştii proruşi că sunt responsabili de tragedie, iar Moscova şi insurgenţii acuză Kievul.

    “Anchetăm asupra cauzelor accidentului şi nu asupra responsabilităţilor”, a subliniat Vernooij.

    În urma catastrofei, cadavrele majorităţii victimelor au fost transportate în Olanda, pentru a fi identificate. Aproape 200 dintre ele au fost identificate.

    Unda de şoc pe care a provocat-o drama i-a determinat pe europeni, anterior divizaţi şi reticenţi, să adopte, împreună cu Statele Unite, sancţiuni economice vizând Rusia, măsuri fără precedent de la Războiul Rece încoace.

    Acorduri internaţionale prevăd, în mod normal, prezentarea unui raport interimar la 30 de zile de la mometul când catastrofa a avut loc, însă “situaţia complexă” din Ucraina a întârziat activitatea anchetatorilor.

    Cutiile negre au fost analizate în Anglia, de către Biroul britanic de anchetă pentru accidente aeriene. Conducerea anchetei asupra cauzelor accidentului a fost încredinţată Olandei.

  • Amnesty cere Kievului să pună capăt abuzurilor comise de batalioanele de voluntari

    “Autorităţile ucrainene nu trebuie să reproducă actele ilegale şi abuzurile care au prevalat în regiunile controlate anterior de separatişti”, a declarat într-un comunicat secretarul general al asociaţiei, Salil Shetty, după o întâlnire la Kiev cu premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk.

    Acest apel se sprijină pe concluziile cercetătorilor organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului privind un număr tot mai mare de abuzuri în regiunea Lugansk, un fief al rebeliunii proruse, comise de batalionul voluntarilor “Aidar”.

    “Aidar” este unul dintre batalioanele formate în cursul conflictului dintre armată şi separatişi şi care au fost mai mult sau mai puţin integrate în structurile de securitate naţională pentru a lupta împotriva insurgenţilor, aminteşte Amnesty, care acuză aceşti voluntari de furt şi extorsiune, răpiri, detenţii arbitrare, chiar posibile execuţii.

    “Dacă (Guvernul) nu reuşeşte să pună capăt acestor abuzuri, atunci tensiunile riscă să crească în estul Ucrainei şi să spulbere intenţiile afişate de noile autorităţi ucrainene de a apăra şi consolida legea”, a avertizat Shetty, la trei luni după preluarea puterii de către preşedintele pro-european, Petro Poroşenko.

    Organizaţia a cerut Kievului ca toate batalioanele de voluntari, inclusiv “Aidar” să fie plasate sub o comandă şi un control efective şi să aducă în faţa justiţiei responsabilii.

    În urma întrevederii lor, premierul a “confirmat principiul egalităţii înaintea legii pentru toţi autorii crimelor”, potrivit unei declaraţii postate pe site-ul Guvernului.

    Această întâlnire are loc după publicarea, duminică, a unui raport al Amnesty care acuză de crime de război separatiştii proruşi, dar şi miliţiile ucrainene. Shetty urmează să meargă la Moscova.