BusinessMagazin

Tag: trecut

  • RA-APPS estimează venituri totale de 449,1 milioane lei, dar încasările din case sunt sub anul trecut

     Miercuri, Guvernul a anunţat că a aprobat pentru Regia Patrimoniului şi Protocolului de Stat (RA-APPS) venituri estimate de 449,1 milioane lei, dar bugetul publicat joi seara în Monitorul Oficial relevă că încasările din vânzarea de imobile sunt proiectate la doar 193,5 milioane lei.

    Estimarea este sub prognoza regiei pentru anul trecut, de 296,2 milioane lei, dar nici aceasta nu a putut fi în final atinsă deşi, pe fondul licitaţiilor eşuate, ţinta fusese deja drastic redusă comparativ cu proiecţia iniţială.

    Anul trecut, Guvernul a revizuit în scădere drastică estimarea de venituri obţinute din vânzarea imobilelor aflate în administrarea RA-APPS, de la 706 milioane lei, prevăzută în bugetul de stat, la doar 296,2 milioane lei, pe fondul licitaţiilor eşuate în lipsă de oferte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE a intrat în recesiune în primul trimestru. În zona euro contracţia a continuat. România, printre ţările cu creştere economică

     Zona euro a înregistrat un declin 0,2% în ianuarie-martie, după o scădere de 0,6% în trimestrul al patrulea al anului anterior, potrivit datelor publicate, miercuri, de Eurostat. Recesiunea zonei euro este cea mai lungă de la introducerea monedei europene, în 1999.

    Datele indică, însă, o îmbunătăţire a situaţiei economice, ritmul scăderii PIB încetinind atât în zona euro, cât şi în UE.

    Trei dintre cele mai mari economii din zona euro se află în recesiune, după ce doar Germania a reuşit să înregistreze creştere în primele trei luni ale acestui an. Economia Germaniei a avansat cu 0,1%, după o sădere de 0,7% în trimestrul al patrulea, în timp ce Franţa a intrat în recesiune, după al doilea trimestru consecutiv de contracţie cu 0,2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Excedent în jos la contul curent al balanţei de plăţi T1. Cea mai slabă evoluţie în turism

     În primul trimestru al anului trecut, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 796 milioane euro.

    Excedentul balanţei de plăţi din primul trimestru s-a realizat pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale la jumătate faţă de perioada similară a anului trecut (cu 640 milioane euro), la 552 milioane euro şi al veniturilor (cu 347 milioane euro), la 321 milioane euro, şi al surplusului înregistrat de balanţa serviciilor (153 milioane euro, faţă de un deficit de 79 milioane euro).

    Turismul a avut cea mai slabă evoluţie, fiind singurul domeniu în care deficitul a urcat faţă de soldul negativ de anul trecut din primele trei luni. Deficitul din turism s-a cifrat la 67 milioane euro, comparativ cu 63 milioane euro în martie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul a plătit 90 de milioane euro pentru programul POS CCE în primul trimestru şi riscă deficit la buget

    “Dacă pe tot anul trecut s-au plătit circa 20 milioane de euro pentru POS CCE, în primul trimestru noi am plătit 89-90 milioane de euro, nu cu bani de la Uniunea Europeană. Am preluat modelul polonez, pe care şi eu îl reclamam când eram ca dumneavoastră în sală, adică statul s-a împrumutat de la Trezorerie pentru a efectua plăţile pentru proiecte.

    Avem riscul, sabia deasupra capului că, dacă nu reuşim să convingem în iunie Comisia Europeană să deblocăm POS CCE, banii aceia trebuie să-i dăm înapoi la Trezorerie şi creăm un mare deficit la buget, dar trebuie să creăm responsabilităţi. Noi continuăm plăţile şi sperăm ca până în iunie să terminăm proiectele care sunt depuse”, a declarat miercuri ministrul delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism, Maria Grapini, într-o conferinţă organizată de Ziarul Financiar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia a crescut în trimestrul I cu 0,5% peste trimestrul anterior şi cu 2,1% faţă de trimestrul I din 2012

     Conform primelor estimări, Produsul intern brut (PIB) în trimestrul I 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,5% comparativ cu trimestrul IV 2012 (date ajustate sezonier).

    Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 2,1% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.

    Autorităţile estimează pentru acest an o creştere a PIB de 1,6%, uşor peste nivelul anticipat de Fondul Monetar Internaţional de 1,5%.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că BNR nu şi-a modificat prognoza de creştere economică, dar că personal crede că dacă va fi un an agricol bun, PIB-ul va urca cu mai mult de 1,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul vrea să vândă în acest an pachete minoritare de acţiuni la 81 de firme

     “În 2013 vom scoate la vânzare pachete minoritare la 81 de societăţi. Aşteptăm să apară investitorii”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, preşedintele AAAS, Adrian Constantin Volintiru.

    El nu a putut estima ce sume va obţine AAAS din aceste tranzacţii.

    Anul trecut instituţia a avut avut venituri de 80 milioane de lei.

    AAAS are acţiuni la 641 de firme, dintre care 321 sunt privatizabile, iar 320 sunt în faliment sau în lichidare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Evoluţie pozitivă a ING Asigurări de Viaţă şi ING Pensii în primul trimestru

    Portofoliul de asigurări încheiate de ING în primul trimestru din 2013 a fost cu peste 5% mai mare faţă de cel realizat în aceeaşi perioadă din 2012, circa 70% din totalul poliţelor subscrise în 2013 fiind de tip tradiţional. Astfel, începutul anului a majorat ponderea contractelor tradiţionale la 47% din portofoliul total în vigoare, faţă de 45% cât era în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În primele trei luni din 2013, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor beneficii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de 28,94 milioane lei, cu 31,8% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Peste 77% din această sumă, respectiv 22,39 milioane lei, reprezintă beneficii pentru contracte ajunse la maturitate.

    Prima brută anualizată medie alocată de clienţii care au încheiat o poliţă de asigurare de viaţă la ING în T1 a fost de 1.682 lei – înregistrând o creştere de 8% faţă de intervalul similar din 2012.

    Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este 1,7 faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,6 comparativ cu nivelul minim cerut, care este 1.

    La aceeaşi dată, cele două fonduri din administrarea ING însumau 121.928 de participanţi, în creştere cu 13,3% faţă de primul trimestru al anului 2012. În ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi în fondurile de pensii facultative oferite de ING, contribuţia medie lunară la fondul ING Activ în primele trei luni din 2013 a fost de 84 de lei (faţă de 81 de lei în T1 2012), iar la ING Optim de 94,4 lei (faţă de 89 lei în T1 2012).

    “Începutul anului 2013 a readus în prim plan tensiunea latentă în economia europeană şi perspectiva unui alt an marcat de instabilitate. în aceste condiţii, pe plan local persistă scepticismul privind o revenire mai rapidă a economiei şi lipsa de încredere a oamenilor faţă de viitor care, dublate de stagnarea veniturilor, diminuează capacitatea populaţiei de a economisi pentru obiectivele de planificare financiară.

    În pofida contextului economic mai puţin favorabil, la ING Asigurări de Viaţă am obţinut în primele trei luni ale anului evoluţii pozitive atât pe segmentul de asigurări de viaţă, cât şi pe cel de pensii facultative – rezultate care confirmă o dată în plus eficienţa investiţiilor pe care le realizăm pentru a oferi clienţilor noştri beneficii relevante, produse adaptate nevoilor lor, un nivel ridicat de consultanţă şi servicii de calitate”, spune Bram Boon, director general ING Asigurări de Viaţă.

    Astfel, pe segmenul de asigurări de viaţă, portofoliul de contracte noi s-a majorat în primele trei luni din 2013 cu 5% faţă aceeaşi perioadă a anului trecut iar primele brute subscrise au crescut uşor, în timp ce în zona de pensii facultative numărul de participanţi a crescut cu 13%. în acelaşi timp, un semnal care ne bucură ţine de satisfacţia clienţilor ale căror contracte de asigurare ajung la maturitate şi decid să continue să îşi acopere nevoia de protecţie sau economisire printr-o asigurare de viaţă la ING.

    Aproximativ 20% dintre contractele ajunse la maturitate în primele trei luni ale anului au fost substituite de clienţi cu unele noi, adaptate nevoilor lor actuale, iar 70% dintre persoanele ale căror contracte au ajuns la final, au declarat că sunt dispuse să recomande ING Asigurări de Viaţă”.

    Profitul brut înregistrat de ING Asigurări de Viaţă în T1 2013 este de 1,81 milioane lei, comparativ cu 5,63 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului 2012. Rezultatul este unul previzionat, asumat ca nivel de normalitate în contextul economic actual şi reflectă proiectele majore de investiţii realizate.

    Principalele direcţii de investiţii au vizat continuarea proiectelor demarate în trecut, precum cele pentru alinierea la noile standarde de raportare în domeniul asigurărilor – inclusiv Solvency II şi implementarea de soluţii tehnice de înaltă performanţă pentru automatizarea proceselor – şi totodată pentru creşterea beneficiilor oferite clienţilor. în această direcţie se înscriu investiţiile realizate pentru integrarea de noi funcţionalităţi în portalul MyING, dar şi pentru de dezvoltarea canalelor de distribuţie şi creşterea profesionalismului forţei de vânzări.
    Pe segmentul de pensii obligatorii, activele nete ale fondului administrat de ING Pensii SAFPAP au crescut cu 63% în ultimul an.

  • Vânzările din comerţ au scăzut în martie, în special la carburanţi

    n luna martie 2013, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 13,6%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scǎzut cu 0,6%.

    Evoluţia brută s-a datorat creşterii comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+18,1%), vânzărilor de produse nealimentare (+13,6%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+10,8%).

    Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna martie 2013, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu cu 0,6%, din cauza scăderii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-1,1%). Creşteri s-au înregistrat la vânzările de produse nealimentare (+1,9%) şi în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+0,5%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Berarii se joacă cu gustul verii

    IN MAI PUŢIN DE O LUNĂ, BERARII AU SCOS LA RAMPĂ TREI NOI PRODUSE. Ursus Breweries a lansat Ursus Cooler, un mix de bere (40%) şi limonadă (60%). Bergenbier a prezentat Fresh Grapefruit, primul mix de bere cu suc de grapefruit de pe piaţa românească, iar URBB (United România Breweries Bereprod), îmbuteliatorul berii Tuborg pe piaţa românească, a lansat berea Skol folosind în reţeta de fabricaţie doar malţ, hamei, apă şi drojdie, renunţând la alte ingrediente. Berea Skol cu 100% malţ este filtrată la temperaturi controlate sub zero grade. URBB nu are însă în portofoliu beri cu arome şi nici Romaqua Group, cele două companii neintrând, încă, în această horă.

    AVÂND ÎN VEDERE INTENSITATEA ACTIVITĂŢILOR DIN ACEST DOMENIU, n-aş fi surprins dacă segmentul berilor cu arome s-ar dubla anul acesta„, spune Mihai Bârsan, vicepreşedintele de marketing al Ursus Breweries. Astfel, la final de an berile cu arome ar putea ajunge la o cotă de 5% din piaţă; pentru comparaţie, în alte pieţe mature, berile cu arome au înghiţit deja 10% din piaţă – nu imediat după lansare, ci timp de câţiva ani. În 2012, în funcţie de preţul de vânzare, industria berii a ajuns la o valoare de 1,8 miliarde de euro, fiind a doua ca mărime din domeniul bunurilor de larg consum. Recordul absolut al pieţei berii s-a înregistrat în 2008, când consumul mediu anual se plasa la 100 de litri de bere pe cap de locuitor.

    MIHAI BÂRSAN ADAUGĂ CĂ NOUTATEA LANSĂRII URSUS COOLER ESTE COMPLETATĂ DE FAPTUL CĂ ACEASTA ESTE ŞI PRIMA MARCĂ ROMÂNEASCĂ DIN SEGMENTUL MIXURILOR DE BERE CU LIMONADĂ CE ARE ŞI VARIANTA FĂRĂ ALCOOL. Produsul este disponibil la sticle şi doze de 0,5 litri atât în reţelele marilor retaileri, cât şi în spaţiile horeca. În urmă cu numai câţiva ani peste o treime din volume se vindeau în baruri, restaurante şi terase, dar în prezent doar 28% din cantitatea totală de bere o mai aduce chelnerul.

     Berarii joacă la ruletă în 2013: se mai repetă vremea bună de anul trecut?

     Cea mai recentă descoperire a cercetătorilor britanici: Berea apără de Helicobacter Pylori

     Cele mai puternice femei din România: Violeta Moraru, Azuga Waters

     Băuturile preferate ale lui James Bond – GALERIE FOTO

     Saint Patrick’s Day: 20 de ani de Irish pub dâmboviţean

     Cât de tare îngraşă berea?

    Şirul de lansări din acest sezon nu are însă nimic surprinzător, ci mai degrabă este o continuare firească a „meciului„ care a început vara trecută între berari. Cu limonadă, cu merişoare, cu lămâie sau chiar tequila, berile cu arome s-au dovedit anul trecut un catalizator al vânzărilor şi noul teren de luptă al berarilor.

    Aproape nicio lună din sezonul cald n-a trecut fără o lansare sau relansare de beri cu arome; de fapt, 2012 poate fi numit, pentru berari, „anul radler sau al berilor cu arome„. Încă din aprilie, Heineken a lansat pe piaţă Ciuc Radler, prima băutură de acest fel produsă local, diferenţa principală faţă de o bere obişnuită fiind compoziţia: 63% limonadă, 37% bere, cu un conţinut scăzut de alcool (1,9%). Susţinut de o campanie de marketing agresivă, produsul a prins. În ringul berilor cu arome a intrat în iunie şi Redd’s Cranberry, o bere cu aromă de merişoare şi 4% conţinut de alcool.

    Al treilea plasat în piaţa berii, producătorul Bergenbier a relansat în iulie Bergenbier Fresh, pus pe piaţă anul anterior sub numele Bergenbier Fresh Lemon. Compania mai are în portofoliu şi Beck’s Green Lemon, pe care l-a lansat în 2008.

    DAR DACĂ MULTINAŢIONALELE ŞI-AU ÎNDREPTAT ABIA ANUL TRECUT ATENŢIA (ŞI BUGETELE) ASUPRA BERILOR CU AROME, trebuie spus că acest tip de băuturi exista deja pe piaţă de ani buni prin intermediul importatorilor. Stuff Distribution, de pildă, este o companie care a ales de la bun început să nu se lupte pe terenul acaparat de multinaţionale şi şi-a alcătuit portofoliul din produse care să se deosebească total de ce exista pe piaţă.

    Importatorul are în portofoliu berea radler Oettinger de mai bine de şase ani. Iar anul trecut, tocmai din pricina promovării agresive pe care au făcut-o multinaţionalele berilor cu arome, Oettinger şi-a crescut vânzările cu 500%. Ovidiu Negrea, director comercial al Stuff Distribution, insistă asupra faptului că „mulţi fac confuzie între berea aromatizată cu lămâie şi berea radler: Diferenţa este că în timp ce berea lemon este un pils sau un lager de 4-5% cu aromă de lămâie, Oettinger radler este un mix de 50% bere şi 50% limonadă naturală, cu 2,5% tărie„.

    `Una peste alta, berarii s-au prins într-un nou meci, ediţia 2013. Vremea caldă e de partea lor – cel puţin până acum – şi rămâne de văzut dacă portofelele nu vor „fluiera„ încheierea partidei înainte ca băutorii de bere să consume o halbă în plus faţă de anul trecut.

     

  • De ce aruncă românii zeci de milioane de euro pe medicamente cumpărate degeaba

    de RĂZVAN MUREŞAN
    CAM 87% DINTRE ROMÂNI AU LUAT CEL PUŢIN O DATĂ PASTILE ANUL TRECUT FĂRĂ SĂÎN-TR-EBE MEDICUL, se arată
    într-un studiu realizat anul trecut de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente. Lipsa de timp, încrederea în propriile cunoştinţe şi campaniile de marketing agresive de la televizor îi determină pe bolnavi să sară peste avizul specialistului şi să cumpere din farmacii ce consideră necesar.

    De cealaltă parte, problemele de finanţare ale farmaciilor, confruntate cu lipsa acută de lichidităţi, dat fiind că îşi recuperează banii pentru medicamentele compensate de la casele de asigurări abia după un an de la eliberare, fac ca pacienţii să fie trataţi la fel ca nişte clienţi. Adică să li se vândă cât mai mult şi cât mai scump, indiferent de riscuri. Legea prevede sancţiuni, dar controalele lipsesc. Potrivit art. 613 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, farmaciştii răspund disciplinar pentru nerespectarea legilor şi a regulamentelor profesionale.

    Avocatul Iulian Pătrăşcanu, managing partner al Fine Law, afirma anterior pentru Business Magazin că sancţiunile se aplică de către o comisie constituită din membri ai Colegiului Farmaciştilor şi pot ajunge de la mustrare, avertisment, vot de blam sau suspendare până la retragerea calităţii de membru al Colegiului. “În măsura în care farmacistul eliberează medicamente fără prescripţie medicală, iar aceasta conduce la producerea de daune persoanei în cauză, se poate atrage, pe lângă răspunderea disciplinară, şi răspunderea civilă şi chiar cea penală a farmacistului, dacă prejudiciul constituie infracţiune conform legii”, explica Pătrăşcanu.

    DE DEPARTE, RĂCEALA, GRIPA ŞI DURERILE ÎN GÂT SUNT CEL MAI ADESEA TRATATE FĂRĂ ÎNTREBĂRI, iar principalul inamic împotriva acestor boli este antibioticul. Efectele cele mai nocive ale automedicaţiei se văd în cazul acestor medicamente. “Farmacistul poate elibera în caz de urgenţă necesarul de medicamente pentru 72 de ore.

    Riscurile la care se expun în cazul încălcării legii sunt foarte mari”, spune Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM. El admite că regulile nu sunt în totalitate respectate, dar riscurile sunt “serioase”. Obsesia pentru automedicaţie vine, după Zaharescu, din trecut: medicii obişnuiau să le prescrie pacienţilor antibiotice pentru a evita apariţia unor complicaţii la răceală sau gripă. Abia din clipa în care s-a conştientizat riscul rezistenţei la antibiotice, prescrierea a devenit mai prudentă, însă în percepţia colectivă a rămas ideea că antibioticul combate orice afecţiune.

    Deşi efectele schimbării de mentalitate a medicilor s-au văzut în ultimii 15 ani – “la nivelul anilor ’95, antibioticele reprezentau o clasă de medicamente în topul valoric al pieţei, acum au coborât în topul vânzărilor” -, statisticile invocate de oficialul ARPIM indică o rezistenţă tot mai mare la astfel de medicamente, de aceea se folosesc tot mai mult antibiotice mai scumpe şi complexe, de generaţii superioare.

    ITALIENII, MALTEZII, SPANIOLII ŞI ROMÂNI SUNT CEI MAI MARI CONSUMATORI DE ANTIBIOTICE DE PE CONTINENT, cu o rată de folosire de peste 50% la nivelul populaţiei în ultimele 12 luni, potrivit unui eurobarometru al Comisiei Europene. Un studiu al GfK arăta că există diferenţe între respondenţii care locuiesc în diferite regiuni ale ţării sau între respondenţii cu niveluri diferite de educaţie în ce priveşte persoana care le-a recomandat utilizarea. Astfel, în Muntenia, medicul de familie este o sursă de recomandare mai puţin prezentă, iar medicul specialist este o sursă de recomandare mult mai întâlnită spre deosebire de alte zone. Mai mult, în Muntenia (11%) şi Dobrogea (20%) există un număr mai mare de consumatori care iau în considerare doar propriile convingeri când decid să ia un tratament cu antibiotic.