Astfel, amenda totala impusa de executivul european pentru Microsoft a ajuns la 1,68 miliarde de euro, pentru incalcari ale reglementarilor antitrust şi pentru nerespectarea sanctiunilor impuse.
Amanunte pe www.mediafax.ro
Astfel, amenda totala impusa de executivul european pentru Microsoft a ajuns la 1,68 miliarde de euro, pentru incalcari ale reglementarilor antitrust şi pentru nerespectarea sanctiunilor impuse.
Amanunte pe www.mediafax.ro
Cel mai amplu proiect Flanco World va avea o suprafata de 3.000 de metri patrati din cei 56.000 de metri patrati ai intreg parcului de retail si va necesita o investitie de aproximativ 1,5 milioane de euro, una dintre cele mai mari realizate de grup pana in prezent, potrivit oficialilor Flamingo International.
"Incheierea parteneriatului cu dezvoltatorul britanic Modus reprezinta un pas important in strategia de consolidare a retelei Flanco World", spune Jiri Rizek, directorul executiv al Flamingo International. "Magazinele cu suprafete mari de vanzare operate sub acest concept au avut o evolutie foarte buna in 2007, fapt care justifica planurile noastre de a extinde aceasta retea in continuare."
In prezent, reteaua Flanco World este formata din 18 magazine cu suprafete cuprinse intre 1.000 si 3.000 de metri patrati. Compania opereaza in paralel magazine Flanco si Flamingo Computers, suprafata totala de vanzare urmand sa ajunga la finalul acestui an la 70.000 de metri patrati.
In apropierea Genevei, la 100 m in subteran, se afla complexul CERN (Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire), cel mai mare laborator stiintific din lume si unul dintre cel mai putin pazite.
Grupuri de turisti vin zilnic sa viziteze segmente ale complexului, in mare parte deschise publicului, plecand cu suveniruri, ca tricourile inscriptionate cu adresa primului site web din lume – nascut aici – sau sepci pe care scrie Big Bang, unul dintre subiectele cercetarilor de acum.
Intrebarea de ce a fost ales acest loc pentru construirea acum 50 de ani a celui mai mare laborator de cercetari nucleare, initial o investitie a doar 12 state, nu-si mai are rostul odata ajuns in acest colt din linistita, dar mai ales neutra Elvetie. Aici, seria anecdotelor cu cei trei cercetatori de nationalitati diferite si-ar gasi variante in toate combinatiile posibile.

CERN are 2.600 de angajati permanenti, iar aproape 8.000 de oameni de stiinta si ingineri din 80 de tari, inclusiv din Romania, adica jumatate din comunitatea celor care studiaza fizica particulelor, lucreaza la experimente din cadrul acestui institut.
Majoritatea lor sunt angrenati in cel mai mare experiment al CERN de pana acum, ce va avea loc cel mai probabil in luna mai.
Una dintre conditiile desfasurarii la aceasta data este ca tunelul subteran sapat la 100 de metri adancime sub pamant si care are o circumferinta de 27 de kilometri sa fie complet functional.
Dintr-un punct al acestui inel vor fi eliberate particule in directii opuse la o viteza de 99,98% din cea a luminii. In partea opusa a acestui punct al celui mai mare accelerator de particule se afla Atlas, o masinarie metalica adapostita in cea mai mare dintre camerele subterane, cu volumul comparabil cu cel al catedralei Notre Dame din Paris.

De ce ar vrea cineva sa ciocneasca particule minuscule (protoni) intr-o arie atat de mare? Pentru ca in acest fel ar fi recreate conditiile imediat urmatoare declansarii Big Bang, la o scara mult mai mica.
Pana acum, cercetarile de acest fel au fost duse la capat de astronomi. Urmand principiul ca dupa „explozia“ initiala universul se dilata permanent, teoria spune ca ar trebui sa observi corpurile aflate la marginea lui pentru a afla care este sursa intregii materii din univers.
Cel mai avansat observator direct catre zonele indepartate ale universului este telescopul Hubble. Datele primite de la acesta au ajutat oamenii de stiinta sa afle compozitia din care era format universul la 400 de milioane de ani dupa Big Bang, moment relativ apropiat de acest eveniment, daca ne gandim ca varsta totala a universului este estimata la aproximativ 15 miliarde de ani.
Pentru intoarceri in timp si mai extinse e nevoie de un telescop si mai puternic. Vestea proasta pentru comunitatea astronomilor este ca marginea universului se departeaza permanent, ceea ce scade exponent ial sansele de a crea un telescop suficient de performant incat sa permita observatia directa a „marginii universului“.
Asa ca fizicienii de la CERN incearca sa reproduca in Elvetia, in conditii de laborator, auspiciile sub care au stat inceputurile materiei.
Cu cat circumferinta inelului traversat de particule este mai mare, cu atat analiza fizicienilor poate merge mai aproape de momentul Big Bang. De aceea, astfel de laboratoare de mari dimensiuni mai exista si in Statele Unite – cel al Universitatii Stanford si Fermilab de langa Chicago.

Cel din Geneva, numit LHC (Large Hadron Collider), este insa cel mai mare. „La CERN vom putea primi date despre cum era universul la 10 la puterea -12 secunde dupa Big Bang. Adica 1 impartit la un numar cu 12 zerouri secunde“, spune Markus Nordberg, unul din fizicienii implicati si in managementul CERN, dar si ghid ocazional al complexului.
Nordberg pomenes te numere foarte mici sau colosal de mari cu aceeasi familiaritate cu care trece de toate portile high-tech de securitate ce conduc la liftul cu doar doua butoane care coboara la Atlas, una din putinele zone pazite ale complexului. Atlas, mecanismul prin ochii caruia fizicienii vor putea observa o coliziune in direct a particulelor care parcurg cei 27 de kilometri de 14 milioane de ori pe secunda, poate fi privit ca o camera de fotografiat.
Doar ca in loc de cei cativa megapixeli ai unei camere foto obisnuite, Atlas are miliarde de gigapixeli. „Obiectele pe care le observam aici au diametrul 10 la -18 metri. Acuratetea pe care o folosim ne-ar permite sa observam cum se schimba greutatea muntilor Alpi cand un fulg de zapada cade pe Mont Blanc“, spune Nordberg.
La momentul coliziunii particulelor, cercetatorii de aici vor pune la incercare in practica validitatea unor teorii. Una dintre ele, emisa de profesorul scotian Peter Higgs in 1964, argumenteaza de ce unele particule au masa si altele nu (de exemplu, fotonii din care este compusa lumina nu au).
Gasirea asa-numitei „particule a lui Higgs“ ar raspunde la o intrebare aparent banala, dar neelucidata pana acum: ce este masa? Cu atat mai important cu cat cei mai multi fizicieni cad de acord acum ca o buna parte a masei din univers a disparut inexplicabil.
Rezultatele experimentului de aici ar putea contrazice teorii ale unor fizicieni celebri sau ar putea la fel de bine genera premii Nobel pentru altii, pentru ca forul suedez premiaza doar conceptele teoretice care au fost validate in practica.
„Daca crezi in legile fizicii, atunci ar trebui sa fie mult mai multa masa decat putem noi masura. Putem vedea doar 3,5% din masa universului care ar trebui sa existe. Asa ca trebuie sa ne dam seama unde e 96,5% din univers? Cumva a disparut, iar asta e o adevarata problema“, spune Markus Nordberg.

Rezolvarea ei ar putea confirma existenta unei sau a mai multor notiuni futuristice, ca materia intunecata, energia intunecata si dimensiunile paralele. Sau le-ar putea contrazice pe toate.
„Trebuie sa gasim particula lui Higgs. Daca nu o gasim, inseamna ca e ceva gresit in legile fizicii pe care le folosim acum“, explica fizicianul una din mizele experimentului.
„Vom fi incantati si usurati sa gasim aceasta particula in experimentul nostru, dar unii spun ca ar fi mai interesant sa nu o gasim. Si sunt de acord cu asta, ar fi intr-adevar incitant, dar vom avea probabil niste probleme in a gasi explicatii, catre guvernele care ne finanteaza, de ce au investit in ultimii 40 de ani 45 de miliarde de dolari in CERN“, expune Nordberg, de data aceasta din postura de gestionar al bugetului.
Sumele cheltuite aici sunt atat de mari, incat a fost aleasa o cale indirecta de finantare a proiectului, care sa ocoleasca aparatul fiscal al Elvetiei. Contributia celor 20 de state membre (Romania are doar statut de observator) se realizeaza prin livrarea gratuita de echipamente sau acoperirea costurilor de salarizare pentru fizicienii fiecarei tari (jumatate din bugetul de aproximativ un miliard de dolari pentru anul acesta reprezinta salarii).
De exemplu, structura metalica a detectorului Atlas a fost realizata in Marea Britanie si livrata direct „la usa“ CERN. O alta componenta, un calorimetru de dimensiuni foarte mari, a fost livrat elvetienilor de Romania.

Conform oficialilor CERN, contributia tarii noastre in acest proiect a fost anul trecut de aproximativ 700.000 de franci elvetieni (circa 425.000 euro). Iar acest calorimetru, un instrument care va masura energia degajata in timpul experimentului din mai, are cea mai mare pondere financiara in cadrul sprijinului oferit de Romania.
O alta componenta importanta o reprezinta cei 16 doctori in fizica de la Institutul National de Fizica Horia Hulubei care lucreaza din Geneva la acest proiect.
Alti peste 70 de fizicieni si ingineri asista din Romania si sunt activ implicati in cercetarile de la CERN. Dar exista presiuni din partea unor state – si Marea Britanie e probabil exponentul lor – de a reduce sau chiar taia complet bugetul experimentului LHC. Anul trecut, la 14 decembrie, delegatia britanica s-a abtinut de la votul unei (noi) cresteri de buget la CERN.
Reprezentantii Londrei si-au motivat alegerea prin faptul ca o crestere de buget in Elvetia ar duce la pierderi de locuri de munca pentru fizicieni oriunde in alta parte a lumii, datorita faptului ca ar antrena si mai multe persoane in proiect. Cu cateva zile inainte, Anglia isi anunta retragerea sprijinului financiar pentru International Linear Collider (ILC), un proiect similar de 8 miliarde de dolari, in Statele Unite.

De fapt, chiar si Congresul american dezbate oportunitatea finantarii ILC. Totusi, votul pentru cresterea bugetului la CERN a fost pozitiv. Poate si datorita faptului ca, istoric vorbind, investitiile in complex sunt practic deja recuperate. In 1989, Tim Berners-Lee a inventat „world wide web“, modalitatea prin care sunt interconectate toate documentele ce compun internetul.
„Putem spune ca suma investitiilor in CERN e neglijabila daca ne gandim ca aici am inventat web-ul. Industria web, incluzand tot internetul si toate tranzactiile din spate, inseamna 200 de miliarde de dolari anual“, spune reprezentantul CERN, referindu-se la industria echipamentelor hardware pentru companiile care ofera servicii de acces internet.
Electronic Arts (EA), care este – printre altele – publisher al jocurilor din seria Need for Speed, s-a oferit sa plateasca 26 de dolari pentru o actiune a rivalului Take-Two, ceea ce reprezinta cu 50% mai mult decat ultima cotatie a pietei, de vineri.
EA a inaintat oferta de preluare cu doar putin timp inainte ca Take-Two sa lanseze pe piata ceea ce se asteapta sa fie cel mai bine vandut joc al anului in SUA, a patra versiune a jocului Grand Theft Auto. Din 2001, de cand a fost lansat Grand Theft Auto III, Take-Two a vandut peste 60 de milioane de copii.
De asemenea, Take-Two urmeaza sa lanseze pe 29 aprilie o versiune a jocului sau pentru consolele Microsoft Xbox 360 si Sony PlayStation 3, ceea ce ar putea duce – potrivit analistilor – vanzarile Grand Theft Auto IV la 10 milioane de copii pana la sfarsitul acestui an.
In ultima perioada, EA a fost critica public de unii dintre investitori care afirma ca compania isi pierde avantajele de creatie si inovatie in fata rivalilor mai mici de pe piata.
Arun Sarin s-a incumetat sa spuna public, la recent incheiatul World Mobile Congress (WMC) de la Barcelona, ceea ce majoritatea managerilor din telecom vorbesc doar pe la colturi.
Si anume ca daca operatorii mobili nu se vor concentra sa lanseze noi servicii si aplicatii, vor fi marginalizati si „isi vor pierde relevanta“ pe piata in favoarea unor noi jucatori, inclusiv unii necunoscuti acum, dar care pot prolifera datorita celui mai spectaculos si necostisitor mijloc de productie din istoria omenirii, internetul.
Aceeasi idee a sustinut-o si John Chambers, care a solicitat la randu-i ca firmele implicate in telecom, fie ca sunt operatori, furnizori de servicii, de terminale sau de echipamente de retea, sa depaseasca divergentele si sa se concentreze asupra modurilor in care pot colabora. El a amintit de pericolul ca operatorii mobili sa ajunga niste „dumb pipes“, adica niste simpli „carausi“ de date, incapabili sa ofere serviciilor valoare adaugata.
Perspectiva a fost de fapt enuntata mai de mult de analisti care au afirmat transant ca operatorii telecom isi pierd incetul cu incetul statutul de „regi ai pietei“, in conditiile in care tertii implicati in industrie – cum ar fi Google – cauta strategii care sa-i duca direct la consumator, sarind peste companiile de telefonie mobila.
Avand de-a face cu un mediu extrem de concuren- tial, cu o piata ajunsa in multe zone la saturatie, cu sabia institutiilor de reglementare deasupra capului (institutii care insista periodic sa se reduca tarifele), industria telefoniei mobile isi vede cresterile si marjele de profit in pericol de a se diminua constant.
Si nici producatorii de echipamente de retea nu o duc exceptional. Razboiul la care s-au referit Sarin si Chambers, care a devenit evident in discutiile de la congresul din Barcelona, are ca miza noile tehnologii care promit aparitia celei de-a patra generatii de telefonie mobila. 4G va face posibila (datorita vitezelor uriase de acces la internetul mobil, pe care le presupune) dezvoltarea serviciilor de divertisment si a celor pentru clientii de business, in care isi pun speranta companiile de comunicatii mobile.
Tehnic vorbind, daca sistemul actual 3G permite, in varianta cea mai avansata, o viteza de descarcare pe dispozitive mobile de pana la 30 Mbps, 4G va aduce de cateva ori mai mult, respectiv 100-200 Mbps. Insa in drumul de la teorie la lansarea comerciala, 4G este marcat deocamdata de o infruntare intre doua standarde, WiMax si LTE (Long Term Evolution).
Fiecare dintre aceste doua tehnologii a cooptat nume sonore in echipa proprie de sustinatori, pentru a-si asigura suprematia, insa sunt si companii care joaca pe ambele fronturi. WiMax este promovata de cel mai mare producator de cipuri din lume, Intel, alaturi de Motorola si Samsung, si sustinuta de operatori importanti, printre care Sprint Nextel (SUA) si KDDi (Japonia).
Tehnologia LTE, conceputa de Ericsson, Nortel Networks si Nokia-Siemens Networks, este sprijinita de Vodafone si de americanii de la AT&T si Verizon. LTE ii are astfel de partea sa pe ocupantii primelor doua pozitii in topul mondial al operatorilor mobili. Un sprijin substantial a venit de la gigantul China Mobile, care va testa de asemenea LTE.
Cum bine se stie, China este o piata uriasa, cu un potential de dezvoltare la fel de urias, cu jocurile in campul 3G inca nefinalizate, ceea ce va avea fara indoiala o influenta semnificativa in stabilirea castigatorului. In schimb, companiile mai prudente si-au rezervat locuri in ambele barci.
Un exemplu concludent (nu singurul) este Alcatel- Lucent, care pe de o parte a incheiat o intelegere de colaborare in cercetare pentru LTE cu japonezii de la NEC, pe de alta anunta ca impreuna cu Samsung a realizat o solutie revolutionara pentru WiMax.
Din punctul de vedere al introducerii practice, WiMax isi revendica atuul de fi deja „pe teren“, inginerii montand de zor infrastructuri experimentale, atat in tarile in curs de dezvoltare, cat si in cateva mari orase americane.
In plus, la WMC Barcelona o multime de producatori de retelistica si de hardware au prezentat statii de baza, modemuri USB, echipamente portabile si kit-uri WiMax, gata de a fi comercializate. Un punct bine marcat, daca ne aducem aminte de nefericita poveste de acum cativa ani, de la lansarea 3G: dupa ce marii operatori au cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru licente, veniturile prognozate au intarziat sa apara din cauza ca telefoanele de noua generatie erau slabe calitativ, scumpe si putine.
In privinta LTE, chiar si cei mai inflacarati sustinatori admit ca nu va putea fi introdusa comercial mai devreme de 2009. Exista o dorinta de a arde etapele insa: unul dintre promotorii LTE, inovatorul operator nipon NTT DoCoMo, a anuntat deja ca va lansa servicii de internet broadband bazate pe LTE in 2010. Totodata, Ericsson a profitat de excelenta mediatizare pe care a adus-o World Mobile Congress pentru a realiza transmisii de date bazate pe LTE, la viteze wireless greu atinse pana acum.
Deja nu mai e vorba de teste de laborator, ci de o platforma functionala care sa permita conectarea mai multor utilizatori de telefoane mobile si transfer de date intre acestea de pana la 160 Mbps. Daca facem comparatie cu realitatea de astazi, cand o conexiune prin cablu de 2-4 Mbps este considerata performanta in majoritatea birourilor, nu mai avem nevoie de nicio explicatie. Fiecare dintre cele doua tabere, LTE si WiMax, participa la disputa invocand propria lista de avantaje tehnologice pentru a-si sustine punctul de vedere.
Argumentele sunt destul de complicate, generand dispute aproape filozofice intre tehnicieni, desi foarte multi specialis ti sunt de parere ca cele doua standarde au elemente comune in proportie de pana la 80%. Un lucru e insa unanim acceptat: utilizatorii de internet mobil cer viteze din ce in ce mai mari pentru a consuma dupa pofta inimii continut multimedia (in primul rand video), ceea ce inseamna o piata potentiala apreciabila pentru echipamentele 4G.
Tocmai de aceea, Arun Sarin a facut apel la o pace care sa duca la unificarea celor doua standarde. Tehnologia 4G cere timp si bani; costurile implicate de cercetare si dezvoltare si cele legate de instalarea infrastructurii la nivel mondial sunt estimate la zeci de miliarde de dolari.
Exista insa putine sanse ca disputa WiMax-LTE sa fie transata curand si clar in favoarea uneia dintre parti. In definitiv, nu e nici prima, nici ultima, pentru ca avem istoria GSM versus CDMA, standarde care coexista si astazi pe piata.
Singura certitudine ar fi ca evolutia spre viteze de descarcare pe dispozitive mobile de neinchipuit astazi nu mai poate fi stopata, iar constrangerile de profitabilitate la care sunt supusi cei mai mari jucatori din telecom, din cauza costurilor si a concurentei, plus tendinta de consolidare din ce in ce mai accentuata de pe piata vor duce, cel mai probabil, la negocieri de culise intre beligeranti mai eficiente decat actualul razboi mediatic.
Compania a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 5,1 milioane de euro (7,5 milioane de dolari), in crestere cu 36% comparativ cu nivelul atins in 2006. Valoarea totala a contractelor incheiate pe parcursul anului trecut a fost insa de 6,8 de milioane de euro (10 milioane de dolari).
"Pentru 2008 estimam o continuare a tendintei ascendente pentru solutiile si serviciile IT in Romania, Wizrom Software urmarind aceasta tendinta", a declarat Zemy Apfelbaum, managing directorul companiei.
Peste 50% din cifra de afaceri din 2007 a fost adusa de sistemul financiar contabil WizCount si de ERP-ul WizPro, in timp ce sistemul dedicat analizelor si rapoartelor manageriale Panorama Business Intelligence a inregistrat vanzari de aproximativ 275.000 de euro.
Cat despre solutia de management de personal si resurse umane WizSalary, compania estimeaza ca aplicatia calculeaza situatiile de munca a peste 375.000 de angajati din Romania, adica aproximativ 15% din totalul de angajati din sectorul privat romanesc.
Tot anul trecut, Wizrom Software si-a extins portofoliul de clienti cu un numar de aproximativ 350, ajungand astfel la final de 2007 la un total de aproximativ 2.800 de clienti.
Concret, autorul articolului (un parlamentar de stanga din camera inferioara a Parlamentului german – Bundestag), acuza ca politicile de stimulare a investitiilor prin subventii si facilitati oferite agentilor economici nu fac decat sa-i incurajeze pe acestia sa caute zonele din UE unde pot plati cele mai mici taxe si impozite si cele mai mici salarii, chiar daca fabricile in care isi desfasoara in Occident – in special – sunt profitabile.
Un astfel de exemplu este, in opinia autorului, si cazul Nokia: compania finlandeza a incasat pana acum subventii de 60 de milioane de euro de la guvernul provinciei Rinul de Nord-Westfalia si alte 10 milioane de euro de la guvernul federal german pentru fabrica de la Bochum insa nu si-a respectat angajamentul de a crea cele 3.459 de locuri de munca planificate intial (numarul a fost redus dupa o intelegere cu autoritatile la 2.860 insa nici acest prag nu a fost atins, Nokia avand la Bochum doar 2.510 de angajati). Acest fapt face obiectul unei anchete preliminare deschise in Germania.
Mai mult, fiecare angajat Nokia de la Bochum aducea in fiecare an companiei un profit de 90.000 de euro insa costurile cu salarizarea (de patru ori mai mari decat cele de la fabrica Nokia din Ungaria) au determinat compania finlandeza sa caute relocarea productiei spre o alta zona din UE in care poate beneficia de subventiile europene si in care poate castiga mult mai mult doar din reducerea costurilor cu forta de munca. "In ochii publicului, asta este lacomie", afirma autorul articolului.
Mai multe detalii pe www.ft.com
Marius Sîrbu nu este însă, singurul clujean care a lucrat până acum pentru Nokia. În ediţia tiprărită a săptămânalului CLUJEANUL, care va apărea luni, 11 februarie 2008, veţi putea citi, de asemenea, poveştile de succes ale primilor colaboratori şi angajaţi clujeni ai companiei Nokia, care au preferat să rămână pentru moment în Finlanda.
Detalii pe www.clujeanul.ro
Pentru anul trecut, Asesoft a raportat afaceri de 104 de milioane de dolari (70,1 de milioane de euro), cresterea fata de 2006 fiind de 44%, in conditiile in care piata de distributie IT din Romania a inregistrat o crestere de aproximativ 20% in aceeasi perioada.
"In 2008, vom avea o cifra de afaceri cu 30% mai mare, de 135 de milioane de dolari (91,1 de milioane de euro). Incetinirea cresterii estimate pentru acest an se bazeaza pe faptul ca piata consemneaza aceasta tendinta fata de anul trecut, cresterea fiind de 15%, fapt care se va simti si in evolutia companiei", explica Iulian Stanciu, directorul general al Asesoft Distribution. Dar chiar si in aceste conditii, compania isi va mentine si anul acesta cresterea dubla fata de intreaga piata.
Tot pentru 2008, compania si-a propus extinderea gamei de produse distribuite, din randul notebook-urilor, echipamentelor de imprimare, acesoriilor si componentelor pentry servere. In 2007, Asesoft a semnat contracte de distributie cu Microsoft, Western Digital, BitDefender si Lite-On.
In dimineata zilei de vineri, 1 februarie, la ora 10,46, actiunile Yahoo! au crescut brusc cu aproximativ 45%, in timp ce ale Microsoft au scazut cu 6,2%. Explicatia a fost ca Microsoft a oferit 44,6 de miliarde de dolari (30 de miliarde de euro) pentru Yahoo!, anunt care a agitat spiritele in piata mai mult decat orice alta posibila tranzactie de pana acum in domeniul online. Conform ofertei, actionarii Yahoo! vor avea posibilitatea sa aleaga daca vor sa primeasca in schimbul titlurilor numerar sau actiuni Microsoft.
Preluarea Yahoo! de catre Microsoft nu e o tema pusa in discutie de ieri, de alaltaieri. In urma cu un an, Bill Gates a fost refuzat cand a pus oferta pe masa celor de la Yahoo!. "Ultimul an a trecut fara schimbari prea mari in ceea ce priveste competitia in domeniul serviciilor online", afirma Steve Ballmer, seful Microsoft, comentand astfel cea de-a doua oferta de cumparare. De asta data insa, Jerry Yang, directorul executiv al Yahoo!, impreuna cu membrii consiliului director al companiei, analizeaza mult mai atent propunerea facuta de Ballmer.
Pe de o parte, fiindca pretul pe care compania Microsoft este dispusa sa-l plateasca pentru o actiune, adica 31 de dolari (aproape 21 de euro), este cu 62% mai mare decat valoarea la inchiderea bursei din preziua anuntului. Pe de alta parte, pentru ca marile ambitii anuntate anul trecut de Jerry Yang cand a preluat functia de CEO al Yahoo!, in sensul unei recuperari in forta a terenului pierdut in fata Google, intarzie sa se realizeze, iar financiar vorbind compania nu sta deloc pe roze.
Yahoo! a anuntat ca va concedia o mie de angajati, adica aproximativ 7% din personal, pentru reducerea costurilor, iar la 30 ianuarie, analistii Citigroup au schimbat recomandarea catre clienti de la “cumpara” la “pastreaza”, anticipand un profit operational nul pentru 2007 in cel mai bun caz. Or, alianta cu Microsoft ar sterge perceptia insuccesului, iar cele doua companii ar avea impreuna posibilitatea sa redeseneze intreg peisajul serviciilor online si sa concureze in mod spectaculos cu Google. Primele estimari sustin ca o combinare a celor doua companii ar insemna si o reducere cu aproximativ un miliard de dolari pe an (in jur de 672 de milioane de euro) a costurilor.
"La un moment dat ar fi fost mai potrivit un parteneriat comercial, dar acum singura alternativa ramane combinarea fortelor celor doua companii; noi asta propunem", spunea Steve Ballmer in scrisoarea adresata Yahoo!. "Decizia nu am luat-o peste noapte, ci ne-am gandit mult la ea. Am convingerea ca este cea mai buna solutie pentru Microsoft si Yahoo!", pledeaza seful Microsoft. Intr-adevar, Microsoft are nevoie de Yahoo!, pentru ca pe terenul internetului nu a excelat niciodata.
Compania lui Bill Gates ar avea de castigat atat pe segmentul serviciilor online, cat si la capitolul veniturilor din publicitate. In 2007, Microsoft a incasat in jur de 2,8 miliarde de dolari (aproape 1,9 miliarde de euro) din reclame online, ceea ce inseamna ca numai unind divizia online a Microsoft cu Yahoo! s-ar obtine venituri totale de 9,8 miliarde de dolari (6,6 miliarde de euro). Publicitatea online este o piata fierbinte, asteptata sa depaseasca 80 de miliarde de dolari (aproximativ 53,8 de miliarde de euro) in 2010, potrivit estimarilor citate de presa internationala.
Conducerea Microsoft Romania nu a comentat in privinta posibilei tranzactii, declarand ca singurii in masura sa ofere informatii suplimentare sunt reprezentantii biroului din Redmond. Comentariile din partea analistilor de la banci si firme de consultanta n-au intarziat sa apara insa.
"In opinia mea, tranzactia este favorabila ambelor parti, cu toate ca exista si destule riscuri privind diferentele culturale dintre cele doua companii si probleme car ar putea aparea in momentul integrarii, cum ar fi spre exemplu cele legate de personal", observa Sarah Friar, analist in cadrul Goldman Sachs. Ron Schmelzer, analist la Zapthink, atrage atentia chiar asupra unei posibile asemanari cu alianta Time Warner-AOL, unde brandul AOL a fost subminat, nu consolidat si pus in valoare ca urmare a uniunii cu Time Warner.
Dupa Schmelzer, Yahoo! ar trebui sa fie cel care va salva Microsoft in interiorul unei posibile aliante, nu invers, fiindca problemele cele mai mari aici ar fi, nu la Yahoo!. Cultura desktop-ului, separata de online, e cea care a tinut Microsoft in loc atunci cand Google si Yahoo! au vazut clar ca viitorul sta in online, in retea, in serviciile legate de internet. “Microsoft trebuie sa scape de perspectiva anilor ’80 si ’90, acum cand 80% din valoarea computerului nu mai e computerul insusi”, sustine Schmelzer.
Alti comentatori sunt pur si simplu optimisti. "Sansele de reusita ale tranzactiei depasesc 80%, cu toate ca este posibil ca in urma negocierilor pretul sa fie ceva mai mare decat a oferit Microsoft in prima faza", crede George Askew, analist in cadrul bancii de investitii Stifel Nicolaus. In replica la comentariile privind o posibila incercare de preluare ostila din partea Microsoft, Askew spune ca, din experienta lui, tranzactiile ostile in domeniul tehnologiei sunt rareori de succes, fie si doar pentru ca atat directorii, cat si angajatii companiei cumparate parasesc noua companie. In schimb, comenteaza el, intre Microsoft si Yahoo! exista “un soi de atractie”, iar aceasta poate sa creeze premisele pentru o solutie bine primita de ambele parti.