BusinessMagazin

Tag: studiu

  • STUDIU: 2014 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată la nivel global

    NASA şi NOAA au subliniat că acest fenomen reflectă mai ales creşterea emisiei de gaze cu efect de seră ca rezultat al activităţii umane.

    În luna decembrie 2014 s-a înregistrat, de asemenea, o temperatură medie la suprafaţa oceanelor şi a uscatului fără precedent în ultimii 134 de ani pentru ultima lună a anului, a precizat NOAA. Agenţia a anunţat că măsurătorile efectuate în mod independent de NASA au confirmat datele.

    Temperatura medie din decembrie a fost cu 0,77 grade Celsius peste media înregistrată în secolul al XX-lea.

    Raportat la nivelul întregului an 2014, temepratura medie la sol şi la suprafaţa oceanelor a fost cu 0,69 grade Celsius peste media secolului al XX-lea, depăşind recordurile precedente din 2005 şi 2010, de 0,04 grade Celsius.

    Cea mai mare parte a acestei încălziri s-a produs pe parcursul ultimelor trei decenii, iar cei mai calzi zece ani s-au înregistrat începând din 2000, dacă se exclude anul 1998.

    “În timp ce temperatura medie a unui an poate fi influenţată de condiţii meteo extreme, tendinţele de încălzire pe termen lung pot fi atribuite factorilor care contribuie la schimbările climatice şi care sunt dominaţi în prezent de emisiile de gaze cu efect de seră produse de activitatea umană”, a declarat Gavin Schmidt, director al Institutului Goddard pentru studii spaţiale al NASA.

    În 2014, temperatura medie globală la nivelul uscatului s-a situat cu un grad Celsius peste media secolului trecut, fiind a patra cea mai ridicată valoare din 1880 până în prezent.

    La nivelul oceanelor, temperatura a fost cu 0,57 grade Celsius mai mare decât media ultimilor 134 de ani, ceea ce o face cea mai ridicată valoare de când se efectuează măsurători.

    Temperatura medie de la baza stratosferei (între 15 şi 20 de kilometri altitudine) a scăzut, în timp ce temepraturile din troposferă, straturile cele mai joase ale atmosferei, au crescut, un indicator al încălzirii cauzate de gazele cu efect de seră, potrivit NOAA.

    Conform datelor analizate de Universitatea Rutgers, suprafaţa medie a păturii de zăpadă anuale în emisfera nordică în 2014 a fost de 63,4 milioane de kilometri pătraţi, undeva la jumătatea valorilor măsurate de la debutul observaţiilor efectuate cu ajutorul sateliţilor în 1978.

    Suprafaţa medie a uzonei acoperite de gheaţă în Oceanul Arctic a fost de 28,4 milioane de kilometri pătraţi în 2014, a şasea cea mai mică suprafaţă acoperită de gheaţă din ultimii 36 de ani. În schimb, întinderea de gheaţă din Antarctica a înregistrat un record în 2014, pentru al doilea an consecutiv, cu o suprafaţă de 33,8 milioane de dolari.

    Temperaturile record s-au produs în lipsa absenţei lui El Niño, curentul cald din Oceanul Pacific, a anunţat NOAA. El Niño apare, în medie, la fiecare cinci până la şapte ani şi exercită o puternică influenţă asupra climei globale.

    În cel mai recent raport, publicat în aprilie 2014, Grupul interguvernamental de experţi privind climatul (Giec) a estimat că fără o schimbare majoră şi rapidă în ceea ce priveşte industria energetică globală, foarte dependentă de cărbune şi petrol, creşterea temperaturii medii globale va fi între 3,7 şi 4,8 grade Celsius la orizontul anului 2100.

    Potrivit Giec, omenirea are puţin timp la dispoziţie pentru a acţiona în ceea ce priveşte limitarea creşterii temperaturii globale cu doar 2 grade Celsius până la finalul acestui secol, raportat la nivelul temperaturii din era pre-industrială.

    Pe de altă parte, potrivit experţilor, o creştere a temperaturii medii globale cu mai mult de două grade Celsius ar putea duce la schimbări climatice ce vor avea consecinţe dezastruoase, printre care creşterea periculos de mult a nivelurilor oceanelor din cauza topirii accelerate a gheţarilor arctici, multiplicarea fenomenelor meteorologice catastrofale, dispariţia unor specii de animale din cauza distrugerii habitatului şi înmulţirea conflictelor.

    La rândul său, Bob Ward, responsabil în cadrul Institutului de Cercetare Grantham pentru schimbări climatice din cadrul London School of Economic, a spus că “acest record de temperatură din 2014 ar trebui să atragă atenţia guvernelor din întreaga lume referitor la amploarea riscurilor ridicate de încălzirea globală şi nevoia urgentă de a acţiona”. “Este nevoie de încheierea unui acord internaţional pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon în cadrul summitului ONU privind clima, din decembrie 2015, de la Paris”, a spus Bob Ward.

  • STUDIU: Oamenii îşi pot aminti mai exact lucruri, dacă ţin ochii închişi

    Cercetătorii au testat abilitatea oamenilor de a-şi aminti detalii din filme care prezentau scenele unor crime fictive şi speră că astfel de studii să ajute martorii să-şi amintească cu mai multă acurateţe detalii atunci când sunt interogaţi de poliţie. Savanţii mai spun că stabilirea unei relaţii cu persoana care pune întrebările poate ajuta la îmbunătăţirea acurateţii relatărilor din memorie.

    Studiul, publicat în revista Legal and Criminological Psychology, a fost efectuat pe 178 de persoane, care au luat parte la două experimente separate.

    Primul experiment a presupus ca voluntarii să urmărească un film în care un electrician intra pe o proprietate privată, executa nişte lucrări şi apoi fura un număr de obiecte.

    Subiecţii au fost apoi luaţi la întrebări, fiecare făcând parte dintr-un grup anume. Unor participanţi la experiment li s-au pus întrebări când aveau ochii închişi, iar altora când aveau ochii deschişi. De asemenea, unuia dintre grupuri i s-a pus întrebări după stabilirea unei relaţii prietenoase cu intervievatorul, iar alţi voluntari au fost întrebaţi fără a se face vreo încercare de stabilire a unei relaţii interpersonale.

    Persoanele care stabiliseră o oarecare relaţie cu intervievatorul şi aveau ochii închişi pe perioada interogatoriului au răspuns corect la trei sferturi din cele 17 întrebări. Cele care nu stabiliseră o relaţie interpresonală şi aveau ochii deschişi au răspuns corect la doar 41% dintre întrebări.

    Studiul a arătat că închiderea ochilor a avut cel mai mare impact legat de amintirea corectă a detaliilor, dar şi că sentimentul de confort din timpul intervievării a ajutat.

    În cadrul celui de-al doilea experiment, oamenii au fost întrebaţi ce-şi amintesc că au auzit în timpul unei scene care prezenta o crimă. Din nou, închiderea ochilor şi existenţa unui sentiment de confort au ajutat participanţii să îşi amintească mai multe detalii decât ceilalţi subiecţi ai studiului.

    “Datele noastre şi altele anterioare indică faptul că închiderea ochilor este de ajutor, pentru că astfel se elimină elemente care ar putea distrage atenţia. De asemenea, ar putea ajuta oamenii să vizualizeze detaliile evenimentului pe care vor să şi-l amintească, dar cel de-al doilea experiment sugerează că închiderea ochilor poate ajuta şi la o concentrare asupra informaţiilor de tip audio. Mecanismele pe care le-am identificat ar trebui să se aplice şi altor contexte, de exemplu detaliile referitoare la o prelegere“, a declarat doctorul Robert Nash, cercetătorul principal al acestui studiu.

  • STUDIU: Stereotipurile culturale sexiste afectează femeile din domeniul ştiinţei

    Cercetătorii s-au concentrat pe cultura diferitelor câmpuri academice plecând de la ideea că prejudecăţile referitoare la inferioritatea intelectuală a femeilor ar putea explica de ce acestea sunt subreprezentate în domenii precum fizica şi chiar filosofia, care idolatrizează genialitatea.

    “Există prejudecăţi culturale larg răspândite care leagă excelenţa intelectuală doar de bărbaţi, excluzând femeile”, a declarat Sarah-Jane Leslie, prefesoară de filosofie la Universitatea Princeton, coautor al studiului publicat joi în revista americană Science.

    “De exemplu, gândiţi-vă cât de dificil este. Chiar şi în cultura populară, să ne imaginăm o femeie ca fiind genialul detectiv Sherlock Holmes, doctor House din seria televizată sau eroul din filmul «Good Will Hunting», o tânără genială fără formare şcolară”, a mai spus Leslie.

    “Modelele feminine împlinite din punct de vedere intelectual sunt precum personajul Hermione Granger din seria «Harry Potter», care este descrisă precum o persoană foarte «aplicată» şi care studiază din greu”, a continuat Sarah-Jane Leslie, adăugând că “orele lungi în care sunt citite cărţile din scoarţă-n scoarţă sunt văzute ca o realizare feminină, nu ca un semn de inteligenţă sclipitoare”.

    “Rezultatele cercetării noastre susţin ipoteza conform căreia avem de-a face cu prejudecăţi inconştiente înrădăcinate în stereotipuri privind bărbaţii şi femeile din societatea noastră”, a spus Andrei Cimpian, coautor al studiului şi profesor de psihologie la Universitatea Illinois

    Astfel, este posibil ca “membrii unui domeniu academic care caută calităţi intelectuale excepţionale să nu le poată vedea în cazul studentelor sau colegelor lor”, a mai spus Cimpian.

    “Rezultatul este că ar putea avea tendinţa de a judeca femeile ca mai puţin capabile de excelenţă în domeniul lor comparativ cu bărbaţii”, a adăugat psihologul.

    În aceste domenii unde excelenţa intelectuală este idolatrizată, femeile sunt astfel considerate a fi mai puţin capabile decât bărbaţii în a-şi îndeplini sarcinile academice, ceea ce duce la o participare feminină mai slabă.

    Domeniile vizate sunt ştiinţele, tehnologia, ingineria, matematica, dar şi filosofia şi unele ştiinţe sociale precum economia.

    Cercetătorii au constatat că acelaşi mecanism de prejudecăţi îi prejudiciază pe americanii de culoare, mai slab reprezentaţi, comparativ cu albii, în aceste domenii academice de nivel înalt.

    Ca şi femeile, afro-americanii sunt ţinta stereotipurilor culturale negative referitoare la capacitatea lor intelectuală, ceea ce pare să îi descurajeze.

    “Noi nu susţinem în acest studiu că faptul de a căuta sau de a valoriza talentul intelectual este un lucru rău sau că femeile sunt mai puţin sclipitoare decât bărbaţii“, a spus Andrei Cimpian.

    “Cercetarea sugerează că faptul de a transmite studenţilor ideea că excelenţa intelectuală este necesară pentru a avea succes ar putea avea efecte diferite asupra bărbaţilor şi a femeilor care vor să aibă o carieră în aceste domenii”, a explicat psihologul.

    Oamenii de ştiinţă au evaluat, de asemenea, trei alte ipoteze care ar putea explica subreprezentarea feminină în anumite domenii de cercetare.

    Este vorba despre faptul că femeile ar putea evita profesiile care presupun un program prelungit de muncă, că sunt mai puţin capabile decât bărbaţii să reuşească în domenii foarte selective şi că ele ar fi surclasate de bărbaţi în disciplinele în care spiritul analitic este esenţial.

    “Am ajuns la concluzia că niciuna dintre aceste situaţii nu poate explica subreprezentarea femeilor în ansamblul specializărilor academice”, a spus Sarah-Jane Leslie.

    Cercetarea a fost efectuată în Statele Unite ale Americii în rândul a peste 1.800 de studenţi şi doctoranzi din treizeci de discipline, cărora cercetătorii le-au adresat întrebări referitoare la calităţile necesare pentru a avea succes.

  • OIM: România, pe locul 53 din 126 de ţări, după ponderea femeilor manager

    Jamaica (59,3%), Columbia (53,1), Insula Sfânta Lucia (52,3%), Filipine (47,6%), Panama (47,4%), Belarus (46,2%), Letonia (45,7%), Guatemala (44,8%), Bahamas (44,4%) şi Republica Moldova (44,1%) sunt ţările cu cea mai mare pondere a managerilor femei în com­panii.

    La polul opus se află Pakistan, unde doar 3% din manageri sunt femei, ţară urmată de Algeria (4,9%) şi Iordania (5,1%).

    O pondere redusă a fe­meilor în poziţii de manager se regăseşte şi în Italia (25,8%), Grecia (25,1%) sau Cehia (26,2%).

    În ceea ce priveşte prezenţa femeilor în funcţii de manageri de top şi la nivel mediu, România se plasează pe locul 24 din 49 de ţări, cu o pondere de 31,1%, clasamentul fiind condus de Republica Dominicană (55,8%), Panama (48,7%) şi Letonia (44,6%).

    Cele mai puţine femei în funcţii de top şi middle management sunt în Turcia (14,3%), Palestina (15,4%) şi Cipru (16,4%). Şi în acest caz, ţări precum Germania (28%), Austria (27%) sau Olanda (28,4%) se plasează în partea a doua a clasamentului.

    OIM a identificat şi principalele bariere împotriva numirii femeilor în funcţii de conducere, pe primul loc fiind indicat faptul că femeile au mai multe responsabilităţi legate de familie decât bărbaţii.

    De asemenea, sunt considerate bariere rolurile atribuite de către societate bărbaţilor şi femeilor, cultura corporativă masculină, experienţa insuficientă a femeilor în funcţii de conducere, lipsa programelor şi politicilor de egalitate, stereotipurile legate de femei, lipsa de programe de training pentru poziţii de manager sau a soluţiilor flexibile de lucru.

  • STUDIU: Cum văd românii un stil de viaţă sănătos

    Aproape trei sferturi dintre femei spun că este important consumul de fructe şi legume faţă de doar două treimi dintre bărbaţii care cred acelaşi lucru. De asemenea, 52% dintre românce văd beneficiile consumului de alimente proaspete, cât mai puţin procesate sau gătite, în comparaţie cu 46% dintre reprezentanţii sexului masculin, menţionează GfK.

    Situaţia pe regiuni ale ţării arată că locuitorii din Banat – Crişana – Maramureş acordă mai multă atenţie alimentaţiei, aproape 80% definesc stilul de viaţă sănătos prin consum de fructe şi de legume şi 57% preferă produsele proaspete, naturale.

    La polul opus se află dobrogenii, cu cei mai puţini fani declaraţi ai fructelor şi legumelor – 67% – şi bucureştenii, care nu pun prea mult sănătatea pe seama alimentelor proaspete, cât mai puţin procesate sau gătite – doar 37%. În schimb, 7 din 10 locuitori ai Capitalei consideră că exerciţiile fizice au un aport important asupra sănătăţii, iar 6 din 10 fac mişcare în mod regulat.

    GfK a realizat un studiu asemănător în 23 de ţări la nivel global. Astfel, rezultatele arată că românii se aliniază tendinţelor globale în materie de stil de viaţă sănătos la capitolele sport (57% global, faţă de 58% local) şi alimentaţie sănătoasă (59% global, ca şi la nivel local).

    Diferenţe apar în ceea ce priveşte odihna care este mai mult preţuită la nivel global, de 66% dintre respondenţi faţă dintre de 37% dintre români.

    Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 1.000 de respondenţi din toată ţara, cu vârsta de peste 15 ani, metoda folosită fiind cea a interviurilor faţă în faţă.

  • STUDIU: Numărul de regizoare de la Hollywood, în scădere în ultimii 17 ani

    Potrivit studiului, doar 7% dintre regizorii filmelor cu cele mai mari încasări sunt femei, iar situaţia nu este limitată doar la regie, ci se manifestă şi în celelate domenii ce ţin de realizarea unui film, lumea cinematografiei rămânând dominată de bărbaţi, comentează variety.com.

    “Este remarcabil că ne aflăm încă în situaţia din 1998. Oricare ar fi strategia abordată până acum pentru rezolvarea acestei probleme, nu funcţionează şi trebui să găsim soluţii care să se aplice la nivelul întregii industrii”, a declarat Martha Lauzen, director executiv al centrului de studii şi autoare a cercetării.

    Femeile sunt cel mai bine reprezentate în ce priveşte funcţiile de producător, cu 23%, producător executiv, cu 19%, monteur, cu 18%, scenarist, cu 11%, şi director de imagine, cu 5%.

    Deşi în prezent sunt mai multe femei care lucrează ca producători executivi şi directori de imagine decât erau în 1998, procentajele de femei care sunt scenarişti, monteuri şi producători au scăzut.

    Pentru acest studiu, Centrul a analizat angajările a 2.822 de persoane care lucrează în spatele camerelor. Cercetarea a arătat că în cazul a 38% dintre filme nicio femeie nu a fost angajată pe una dintre poziţiile importante amintite, în cazul a 23% dintre producţii au fost angajate două femei, 29% dintre producţii au avut între trei şi cinci femei angajate, la 7% dintre filme au lucrat între şase şi nouă femei şi doar 3% dintre producţii au beneficiat de aportul a între 10 şi 14 femei.

    Studiul a analizat, pentru prima dată, şi numărul de femei lucrând în departamentele de muzică şi efecte de sunet, iar rezultatele au arătat că doar 1% dintre compozitori sunt femei şi doar 5% dintre sound designeri şi supervizori.

    Potrivit variety.com, nu există o explicaţie legată de box office privind această diferenţă între numărul de bărbaţi şi cel de femei din industrie. Peliculele cu femei în rolurile principale, cum ar fi “Jocurile Foamei/ Hunger Games”, “Maleficent” şi “Sub aceeaşi stea/ The Fault in Our Stars”, s-au numărat printre producţiile cele mai de succes din 2014, iar publicul de cinema este alcătuit în proporţie mai mare din femei.

    Totuşi, nici faptul că barbaţii ar fi mai interesaţi de industria filmului nu este o explicaţie. Femeile reprezintă între o treime şi peste jumătate dintre studenţii de la principalele şcoli de film, potrivit lui Lauzen.

    “Nu este vorba despre faptul că femeile nu ar dori o carieră în industria filmului”, a spus cercetătoarea.

    În ciuda acestei dorinţe, numărul femeilor care iau decizii foarte importante legat de o producţie cinematografică rămâne neînsemnat, fiind limitat la Amy Pascal, copreşedintă a Sony Pictures, şi Donna Langley, preşedintă a Universal Studios. În trecut, Pascal a vorbit despre lipsa de oportunităţi pentru femei, susţinând că acestea se confruntă mai des cu respingerea.

    “Am implorat-o pe Kathryn Bigelow să realizeze «Spiderman», «James Bond», orice. Până acum nu am reuşit să o prind. Cred că este vorba despre femei care vin, spun clar şi tare ce vor şi nu acceptă un refuz”, a declarat Amy Pascal, în 2013, pentru revista Forbes.

    Lauzen a subliniat faptul că în timp ce Pascal şi Langley sunt în mod constant bombardate de jurnalişti cu întrebări privind lipsa femeilor de pe platourile de filmare şi din consiliile de administraţie, colegii lor bărbaţi trebuie arareori să răspundă legat de această problemă.

    “Situaţia este percepută ca fiind o problemă a femeilor, dar nu cred că este cazul. De ce să nu-i întrebăm şi pe bărbaţii de la conducere, pentru că şi ei sunt la fel de responsabili şi va fi nevoie de conlucrarea tuturor pentru a rezolva această problemă”, a declarat Lauzen.

    Situaţia se prezintă mai bine în ce priveşte televiziunea, unde Lena Dunham, Shonda Rhimes şi Jenji Kohan iau deciziile importante legat de unele dintre cele mai importante programe. Un studiu recent al Centrului a arătat că femeile constituiau 28% dintre creatorii, producătorii, regizorii, scenariştii, monteurii şi directorii de imagine care lucrau la programe difuzate pe reţelele de televiziune în sezonul 2012-2013, cifrele reprezentând un record istoric.

    Poate este nesurprinzător că atunci când Warner Bros. a decis să angajeze o femeie regizor pentru realizarea producţiei “Wonder Woman”, studioul a ales-o pe Michelle MacLaren, care şi-a făcut deja un nume în televiziune, realizând seriale de succes ca “Urzeala tronurilor/ Game of Thrones” şi “Breaking Bad”, comentează Variety.

    În trecut, au fost făcute eforturi de rezolvare a acestei situaţii. Grupuri precum Women in Film încearcă să promoveze femeile în industria filmului, iar studiourile, precum Fox, au lansat programe de mentorat realizate pentru a încuraja apariţia mai multor voci feminine.

    Totuşi, progresele au fost reduse. După ce Kathryn Bigelow a devenit, în 2010, prima femeie care a câştigat un premiu Oscar la categoria cel mai bun regizor, pentru filmul “Misiuni periculoase/ The Hurt Locker”, au existat speranţe că performanţa ei va duce la o înflorire a talentelor feminine, dar acest lucru nu s-a văzut în realitate.

    “Toată lumea începuse să vorbească despre «efectul Bigelow» care avea să ducă la susţinerea carierelor altor femei regizor. Nu cred că am văzut acest lucru întâmplându-se în realitate”, a spus Lauzen.

  • STUDIU: România, printre ţările cu număr record de insolvenţe şi care “se chinuie” să se stabilizeze

    Potrivit estimărilor firmei de asigurare de credit comercial, anul trecut numărul insolvenţelor în România a crescut cu 5%, de la 29.997 în 2013 la circa 31.500 de firme, iar pentru 2015 estimează o scădere de 1%. În funcţie de evoluţia insolvenţelor din 2014, România a fost plasată pe locul 10 în lume din cele 42 de firme analizate de Euler Hermes, după Singapore (25%), Ungaria (12%), Italia (10%), Maroc (10%), Cehia (10%), Letonia (7%), Rusia (7%), Norvegia (6%) şi Slovacia (6%).

    “Ţările cu un nivel mare de insolvenţe şi care se chinuie să se stabilizeze sunt Franţa, Italia, Finlanda, Grecia, Norvegia, Ungaria, Cehia, Slovacia, România şi Maroc”, se arată în raport.

    Pe fondul estimării scăderii insolvenţelor în 2015, România va coborî zece poziţii în topul mondial.

    În Europa Centrală şi de Est (Rusia, Turcia, Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia Lithuania), România este liderul detaşat după numărul de firme care au ajuns în incapacitate de plată în ultimii doi ani şi îşi va menţine poziţia şi în 2015 chiar dacă se estimează o scădere a insolvenţelor.

    Spre comparaţie, în Rusia au fost aproape 10.000 de insolvenţe în 2014 (+10% în 2015), în Polonia sub 1.000 (+1% în 2015), în Cehia circa 6.500 (+8% în 2015) şi în Ungaria puţin peste 15.000 (-4%, estimare pentru acest an).

    Printre cele mai mari insolvenţe înregistrate anul trecut, potrivit Eurler Hermes, se numără cea a procesatorului şi producătorului de carne şi produse din carne Elit, cu afaceri de 87 milioane de euro, a firmei de construcţii Selina, cu o cifră de afaceri de 16 milioane de euro, Planoil, din domeniul vânzărilor de combustibil în magazine specializate (afaceri de 138 milioane de euro), Synergy Invest din domeniul imobiliar (45 milioane de euro), Electrocentrale Galaţi (44 milioane de euro), Vegetal Trading, procesare carne şi produse din carne (115 milioane de euro), Marex, procesator de carne şi producător de produse din carne (110 milioane de euro).

    Tot din domeniul cărnii, firma Pro Meat Fresh, cu afaceri de 41 milioane de euro, a intrat anul trecut în insolvenţă, dar şi grupul Agroli, cu afaceri de 33 milioane de euro, din domeniul agricol şi Avicola Crevedia (72 milioane de euro).

    Datele din studiul Euler Hermes s-au bazat pe evoluţia clienţilor din portofoliul propriu până la sfârşitul lunii noiembrie. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a raportat la finele lunii noiembrie o scădere a numărului de insolvenţe cu 27%, la 19.700 de firme.

  • STUDIU: Un test de sânge ar putea ajuta oamenii să aleagă cea mai bună metodă de a renunţa la fumat

    Studii anterioare au arătat că până la 60% dintre fumătorii care doresc să renunţe la acest obicei ajung să fumeze din nou în prima săptămână după ce se decid să nu mai fumeze.

    Cercetătorii spun că măsurarea timpului în care organismul fiecărei persoane descompune nicotina ar putea creşte şansele de succes în ceea ce priveşte renunţarea la fumat, dar alţi experţi consideră că trebuie luat în calcul şi raportul dintre costul şi eficienţa acestor noi teste sangvine.

    Nicotina este substanţa din ţigări care dă cea mai mare dependenţă, iar fumătorii au nevoie de mai multă de fiecare dată când nivelul de nicotină din organism scade, ceea ce îi face să fumeze mai mult. Dar organismul fiecărei persoane descompune nicotina la rate diferite.

    Unii cercetători susţin că oamenii al căror organism procesează nicotina mai repede simt nevoie de a fuma mai multe ţigări şi ajung să le fie mai greu să renunţe la fumat.

    În acest studiu, cercetătorii de la Universitatea Pennsylvania din Statele Unite ale Americii au înscris 1.240 de persoane în diferite programe de renunţare la fumat.

    Oamenii de ştiinţă au analizat sângele fiecărui voluntar pentru a vedea dacă nicotina este descompusă într-un ritm normal sau mai încet.

    Subiecţii studiului au primit fie un plasture cu nicotină, fie un medicament denumit vareniclină, fie un placebo.

    Vareniclina este un medicament care nu conţine nicotină, disponibil pe bază de reţetă. Doctorii trebuie să evalueze potenţialele sale efecte secundare, incluzând riscul de depresie şi suicid, ţinând cont de daunele provocate de continuarea fumatului.

    Totodată, pe parcursul cercetării, toţi voluntarii au avut acces la consiliere comportamentală.

    Cercetătorii au descoperit că oamenii al căror organism descompune nicotina la o rată normală au o şansă mai mare de a se lăsa de fumat folosind medicamentul vareniclină decât cei care folosesc plasturi cu înlocuitori de nicotină.

    Totuşi, voluntarii al căror organism descompune nicotina mai încet au avut rate de succes similare, indiferent de metoda de renunţare la fumat folosită, dar au raportat mai multe efecte secundare în cazul utilizării medicamentului vareniclină.

    “Dacă aceste teste ar fi utilizate, oamenii ar putea avea o şansă mai mare să renunţe la fumat”, a declarat profesoara Caryn Lerman, implicată în realizarea studiului.

    “Pentru unii oameni, care metabolizează în mod normal nicotina, şansa de succes ar putea fi scăzută dacă folosesc plasturi, dar s-ar putea dubla dacă ar folosi pastilele de vareniclină, în timp ce pentru o treime din populaţie, care descompune nicotina mai încet, plasturii, care sunt mai ieftini, ar putea fi o soluţie mai bună”, a spus Caryn Lerman.

    Teste sangvine pentru a verifica viteza de descompunere a nicotinei sunt folosite în prezent în laboratoarele de cercetare, dar savanţii spun că ar putea fi dezvoltate cu uşurinţă pentru utilizare pe scară largă.

    “Rezultatele sunt un important progres ştiinţific. Dacă vor putea fi obţinute din nou, în studii similare, ar putea duce la o schimbare a practicilor medicale. Dar sunt încă răspunsuri pe care nu le avem. Raportul eficienţă-preţ al acestor teste trebuie luat în calcul”, a spus profesorul Neil Davies, de la Universitatea din Bristol, care nu a fost implicat în această cercetare.

    “Ştim că rata de de succes pentru un an în cazul în care oamenii încearcă să renunţe la fumat fără ajutor este de circa 4%. Modalitatea de a reuşi este să continue să încerce. Este ca şi cum ai da cu zarul, dacă continui, la un moment dat vei reuşi, dar dacă te opreşti, vei eşua”, a spus profesorul Robert West, de la University College din Londra.

  • Cum ne afectează lipsa telefonului mobil: tensiunea arterială crelte, scade puterea de concentrare

    Unul dintre primele studii serioase care au cercetat ce se întâmplă când oamenii nu au telefoanele mobile la ei a descoperit că aceştia au rezultate foarte proaste când sunt supuşi unor teste mintale, care presupun concentrare şi atenţie. De asemenea, cercetarea a arătat că separarea de telefonul mobil poate duce la creşterea ritmului cardiac, dar şi la aparţia anxietăţii şi a unor sentimente neplăcute.

    Studiul  citat de dailymail.co.uk a fost efectuat pe o serie de utilizatori de telefoane inteligente.

    “Rezultatele cercetării noastre au arătat că separarea de iPhone-ul personal poate avea un impact negativ în ce priveşte performanţele înregistrate în timpul unor sarcini ce implică efort mintal”, a declarat Russell Clayton, doctorand al Şcolii de Jurnalism din cadrul Universităţii Missouri şi principalul autor al studiului publicat în Journal of Computer-Mediated Communication.

    “În plus, rezultatele sugerează că dispozitivele electronice ajung să fie o extensie a propriei persoane, astfel încât atunci când suntem separaţi de acestea , trecem prinr-un proces de «renunţare» la sine şi o stare fizică negativă”, a mai spus Clayton.

    Cercetătorii spun că utilizatorii de telefoane inteligente ar trebui să evite să se despartă de telefon în acele perioade ale zilei în care este nevoie să fie foarte concentraţi, cum ar fi momentele când au examene, când trebuie să participe la şedinţe şi conferinţe, când trebuie să definitiveze o sarcină importantă la locul de muncă, pentru că ar putea să aibă performanţe cognitive mai slabe.

    Totodată, studiul a arătat că atunci când telefoanele sună, iar proprietarii nu pot răspunde în timp ce rezolvă simple teste lingvistice, rata pulsului şi tensiunea arterială a acestora creşte, ca şi sentimentele de anxietate şi neplăcere.

  • Adevărul despre restaurantele all-you-can-eat. Cum te joci cu mintea clientului şi îl faci să plătească mai mult

    Ei au realizat experimentul la un restaurant italian din New York, oferind de-a lungul a două săptămâni două variante de masă: una de 8 dolari şi una de 4 dolari, dar având acelaşi conţinut. Cei care au plătit 8 dolari au dat note mai bune cu 11% decât cei care au plătit 4 dolari.

    “Oamenii îşi creează nişte aşteptări legate de gust în funcţie de preţul pe care îl plătesc, iar acest lucru se transformă într-o autosugestie la final”, notează David Just, profesor de economie şi management în cadrul Cornell Dyson. “Dacă nu costă mult, nu poate fi atât de bun. Oamenii ajung să regrete faptul că au ales varianta mai ieftină de bufet”.

    Pentru a face profit, un restaurant AYCE trebuie să respecte aceleaşi reguli valabile în cadrul oricărui business: costurile de producţie şi funcţionare trebuie să fie mai mici decât încasările. Cu alte cuvinte, preţul alimentelor, utilităţilor şi al personalului trebuie să fie ţinute sub control. Costurile, mai notează studiul, sunt diferite în cazul unui restaurant de tip AYCE decât în cazul unui restaurant tradiţional. Numărul necesar de angajaţi este mai mic, deoarece clienţii se servesc singuri. Bucătarii au un meniu predefinit pe care îl realizează, astfel încât alimentele necesare sunt ştiute cu câteva zile înainte.

    Deşi în cazul AYCE nu există posibilitatea ca un client să trimită mâncarea înapoi la bucătărie, există alt tip de client, şi anume cel care vrea să mănânce peste limite.