BusinessMagazin

Tag: grup

  • Şeful Microsoft pregăteşte reorganizarea grupului pentru concentrarea pe dispozitive şi servicii

     Schimbările vor da mai multe responsabilităţi unor directori precum Satya Nadella, şefa diviziei de servere, Don Mattrick, conducătorul Xbox, Qi Lu, şeful diviziei online şi Tony Bates, preşedintele Skype, transmite Bloomberg.

    Directorul dezvoltării corporatiste şi de strategie, Andy Lees, va pleca probabil din companie în lunile următoare, au arătat sursele.

    Ballmer încearcă să câştige cotă de piaţă pe segmentul telefoanelor mobile şi tabletelor, anunţând anul trecut o schimbare de strategie pentru concentrarea pe dispozitive IT şi servicii pe Internet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Regele puiului de Crevedia vinde de peste 100 de milioane de euro pe an

    11 milioane de euro, bani peşin, din fonduri proprii ai familiei, i-au asigurat antreprenorului libanez Rami Ghaziri preluarea controlului pentru Avicola Crevedia, teren, o fabrică de furaje în Ploieşti, marca „Pui de Crevedia“ şi reţeaua proprie de magazine. „O parte din grup era în faliment, situaţia financiară n-a fost bună. Era nevoie de investiţii şi modernizare. Am văzut oportunitatea şi l-am preluat“. Din 2006, valoarea totală a investiţiilor a ajuns la 75 de milioane de euro, volumul producţiei a crescut de şase ori, iar cifra de afaceri a crescut de peste cinci ori, depăşind anul trecut 500 de milioane de lei.

    În bilanţul contabil, la rubrica „profit“ lucrurile nu sunt însă la fel de roz: „Anul trecut am ieşit cu un profit foarte mic; n-am închis încă, dar cred va fi în jur de 100.000 de lei; 2012 a fost un an foarte greu, costul materiilor prime a crescut şi pe soia, porumb şi ulei“. De fapt, în ultimii trei ani marja de profit a companiei este negativă, spune antreprenorul, care îşi evaluează compania undeva între 85 şi 90 de milioane de euro. Multiplul de evaluare al industriei poate fi în funcţie de EBITDA, care în această industrie se plasează între 8 şi 10. Până aici drumul Avicolei de la Crevedia n-a fost deloc scurt.

    Vina pentru intrarea în faliment a societăţii privatizată în 2006 a aparţinut, apreciază investitorul libanez, grupului, care a înregistrat la acea vreme pierderi pe partea de producţie a cărnii de porc, destabilizând şi activitatea pe partea de pasăre. Studiul de fezabilitate dinaintea preluării a durat şase luni, povesteşte Ghaziri, „a fost o tre-abă foarte complicată“, iar achiziţia a durat 11-12 luni. Antreprenorul povesteşte că Avicola Crevedia era listată pe piaţa Rasdaq şi nu a putut să cumpere acţiunile direct; a trebuit să facă o mărire de capital. „Eram nou în România şi nu ştiam legile sau Codul fiscal, de aceea a durat mult“, îşi aminteşte Rami Ghaziri, care are 38 de ani şi este de formaţie de finanţist, lucrând în domeniul asigurărilor şi cel bancar, după absolvirea studiilor din Liban. El crede că experienţa într-o bancă oferă o bază bună: „Cine începe într-o bancă vede lucrurile în alt fel“.

    După şase ani în domeniul bancar a început aventura antreprenorială, dezvoltând o afacere în turism şi un restaurant. Apoi a plecat din Liban, împreună cu familia, pentru că „în Liban economia e mică, piaţa e competitivă şi strânsă. Am avut ideea de a ieşi din ţară şi am venit aici“. Auzise prima oară despre România de la un conaţional în 2000, care avea activităţi în domeniul agricol. „Povestea că a făcut o treabă bună, că potenţialul aici este foarte mare“. Atunci i-a rămas „în cap“, după cum povesteşte acum, ideea că domeniul agricol românesc merită explorat şi când a ajuns aici, în 2005, asta a urmărit.

    Când a aterizat prima oară la Bucureşti oraşul i s-a părut ciudat; nu cunoştea pe nimeni şi venise să vadă nişte echipamente, mai concret o investiţie făcută în producţia de carne. Oamenii au fost amabili şi s-a întors apoi des, până a aflat de Avicola Crevedia, prima producţie integrată de pui şi cea mai mare companie de profil în zona Bucureştiului vreme de dece-nii. A preluat compania şi a început construcţia grupului Agroli, care are în prezent 1.000 de angajaţi. Martie 2006 este momentul în care Ghaziri a preluat controlul a ceea ce urma să devină grupul Agroli – acromin al Agriculture Romanian Libanese, iar primul plan de afaceri a fost construit pentru o perioadă de trei ani.

    „A fost foarte greu, pentru că în mai 2006 a început gripa aviară, iar până în primăvara lui 2007 a fost dificil“. Cu toate acestea, n-a regretat decizia de a investi, chiar dacă „pri-mul şoc a venit foarte devreme“. Din start a plănuit să dezvolte şi să modernizeze firmele. De la momentul preluării, producţia a crescut de peste şase ori, ajungând de la 2 milioane de pui în 2006 la peste 12 milioane de pui în 2012. Pentru a acoperi capacitatea abatorului, firma lucrează şi cu co-laboratori, de la care preia încă 15-18 milioane de pui în fiecare an.

  • MOL România a deschis un nou depozit de produse petroliere la Giurgiu

    “România este inclusă în strategia de dezvoltare pe termen lung a Grupului MOL, iar deschiderea terminalului de produse petroliere de la Giurgiu reprezintă un pas important în acest sens. Alături de extinderea şi modernizarea reţelei de benzinării, optimizarea lanţului logistic este o direcţie importantă de creştere a eficienţei atât pe plan local, cât şi la nivelul Grupului MOL”, a declarat Kinga Daradics, Country Chairman MOL România.

    Terminalul de la Giurgiu este amplasat în Zona Liberă, pe un teren cu suprafaţa totală de aproape 15.000 de metri pătraţi, iar depozitul are acces direct la transportul fluvial. Prima fază a proiectului, inaugurată astăzi, prevede stocarea şi comercializarea de motorină.
    Terminalul este dotat cu un sistem computerizat de încărcare a autocisternelor şi cu tehnologie automatizată de aditivare. întrucât funcţionarea depozitului este automatizată, necesitatea implicării umane în procesele tehnologice legate de aprovizionarea cu produsele rafinăriilor Grupului MOL este minimă. în faza a doua, va fi finalizată construcţia tuturor rezervoarelor depozitului, care va avea  o capacitate totală utilă de 7.000 de metri cubi.

    “Această investiţie răspunde necesităţilor reţelei de distribuţie în creştere a MOL România, care înregistrează volume de vânzări mai mari de la an la an. De asemenea, clienţii şi partenerii noştri beneficiază de produsele de înaltă calitate furnizate de rafinăriile Grupului MOL”, a adăugat Kinga Daradics.

    Grupul MOL este o companie cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 40 de ţări şi aproximativ 31.000 de angajaţi în întreaga lume. Grupul controlează cinci rafinării şi două unităţi petrochimice, în Ungaria, Slovacia, Croaţia şi Italia. Compania deţine, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de beninării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 11 ţări.

    Grupul operează o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă presiune de peste 5.800 km în Ungaria. MOL activează şi în comercializarea şi distribuţia de gaze naturale la nivel regional. în România, MOL deţine 137 de bezinării şi înregistrează performanţe pozitive şi pe segmentele de vânzări destinate companiilor, prin intermediul cardurilor de carburanţi şi soluţiilor en gros. Compania a semnat acorduri de concesiune cu Agentia Naţională pentru Resurse Minerale pentru 3 perimetre din vestul României, dintre care unul a fost ratificat de către toate autorităţile competente.

  • Chinezii fac primul pas în industria alimentară locală. Smithfield trece de la americani la grupul Shuanghui

    Compania americană Smith­field, cel mai mare procesator şi producător de carne de porc din lume cu afaceri de 13 mld. dolari anual, a ajuns la un acord privind vânzarea afacerii pentru 7,1 mld. dolari către liderul pieţei de procesare de carne din China – grupul Shuanghui In­ternational, care deţine Henan Shuanghui Investment.

     

  • HORNBACH: Creştere uşoară a vânzărilor în anul financiar 2012/2013

    Hornbach Holding AG a raportat, în anul financiar 2012/2013, început la 1 martie 2012 şi finalizat la 28 februarie 2013, o creştere cu 0,8% a vânzărilor, până la 3,229 miliarde de euro. În acelaşi timp, profitul înainte de dobânzi şi impozite (EBIT) s-a ridicat la 145,9 milioane de euro, sub nivelul cifrei raportate în anul financiar precedent – 169,1 milioane de euro.

    Potrivit lui Albrecht Hornbach, CEO al Hornbach Holding AG, principala cauză a scăderii profitului a fost agravarea recesiunii începând din vara anului trecut.
    “Ne-am menţinut poziţia în ciuda mediului economic foarte dificil, iar vânzările s-au îmbunătăţit uşor. Cu toate acestea, scăderea vânzărilor pe pieţele internaţionale nu ne-au ajutat să ne menţinem ritmul de creştere din anul precedent”, a declarat Albrecht Hornbach.

    În ceea ce priveşte vânzările Hornbach din Germania, excluzând noile magazine inaugurate şi extinderile, acestea au raportat o creştere simulară celei înregistrate în anul financiar precedent, de 5,8%. Dincolo de performanţele înregistrate în Germania, vânzările generate de magazinele din celelalte ţări europene, fără a include noile locaţii, au scăzut cu 3,2%.  “Performanţele din Germania ne-au ajutat sa obţinem o creştere uşoară a vânzărilor Grupului”, a mai spus Albrecht Hornbach.

    “Deoarece gândim pe termen lung, anul trecut am investit peste 10 milioane de euro într-un proiect de viitor, în ciuda reticenţei din multe părţi ale Europei“, a mai adăugat Hornbach. Aceste investiţii au inclus în primul rând construirea şi expansiunea magazinului online www.hornbach.de, ce pune la dispoziţia clienţilor peste 50.000 de produse şi care este privit drept una dintre cele mai de succes platforme de e-commerce din Germania.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul grupului Hornbach, acesta a crescut, în anul financiar 2012/2013, cu 4,1%, până la 14.913. Cele mai multe dintre cele aproximativ 600 de noi locuri de muncă au fost create prin deschiderea de noi magazine pe patru pieţe – Suedia, România, Elveţia – dar şi în Germania, Oberhausen.

    Capitalurile proprii ale Grupului Hornbach s-au majorat, la data bilanţului – 28 Februarie 2013, de la 45,9% la 48,3%, iar dividentele ar trebui să rămână neschimbate.

    “Lunile lungi de iarnă au dus la o schimbare a comportamentului de cumpărare. O astfel de intrare anevoioasă în noul an financiar nu am mai experimentat până acum”, a mai spus Hornbach, fiind convins că decalajul din primele luni va fi recuperat pe parcursul anului. 

    Cu toate acestea, previziunile Grupului pentru acest an sunt precaute, însă este de aşteptat ca rezultatele din anul financiar 2013 / 2014 să le surclaseze pe cele din anul tocmai încheiat. De asemenea, profitul înainte de dobânzi şi impozite (EBIT) ar putea rămâne egal cu cel raportat în perioada 2012 / 2013, de 145,9 milioane de euro.

    În ceea ce priveşte investiţiile, acestea vor fi cuprinse în acest an între 150 şi 200 de milioane de euro.

     

  • Planurile Daimler pentru maşina cu cea mai mare cotă de piaţă la nivel mondial dintre toate modelele Mercedes

    Dacă ne amintim povestea anului 2009, când am continuat să lansăm noi produse, deşi pieţele se prăbuşeau, vedem o tendinţă pe care am decis să o păstrăm: grupul Daimler nu ţine cont de scăderea din pieţe când alege să dezvolte noi produse. Este o acţiune contra-ciclică„, spunea la lansarea autovehicului Bernd Stegmann, şeful de marketing al Mercedes-Benz Vans.

    În ce priveşte piaţa vehiculelor comerciale, diferenţele la nivel global sunt tot mai mari de la o regiune la alta la capitolul cerinţelor consumatorului, al legislaţiei şi al evoluţiei vânzărilor. Rezultatele din primele trei luni ale anului curent sunt elocvente: în Europa de Vest, unul dintre sectoarele cheie ale industriei auto, piaţa dubiţelor comerciale de dimensiuni medii şi mari a coborât cu 16%, în timp ce grupul Daimler a raportat în primul trimestru un declin de cinci procente.

    Per total, producătorul german şi-a crescut vânzările cu 3% comparativ cu perioada similară a anului trecut – motoarele creşterii fiind Europa de Est, Statele Unite ale Americii şi America Latină. Cu toate acestea, profitabilitatea a scăzut, iar strategia grupului are în vedere o perspectivă geografică tot mai largă pentru a lua la ţintă pieţele ferite de problemele aduse de criza economică. Sprinter s-a vândut în ultimii 18 ani în 130 de ţări. Statisticile arată că 2,5 milioane de unităţi au fost vândute în ultimele aproape două decenii, iar unele dintre acestea rulează şi în momentul de faţă pe şosele, având peste un milion de kilometri la bord, unele şi în România.

    „Fie că aştepţi un colet livrat de DHL în Mexic, în Vietnam sau Australia, există o bună şansă să fie adus în faţa porţii de un Sprinter„, mai spune Bernd Stegmann. De aceea, modelul va fi produs tocmai în locurile în care se vinde cel mai bine. În prezent, autovehiculul este asamblat, în afara fabricii de la Düsseldorf, în Argentina, China şi SUA. Daimler va demara până la finele anului producţia Sprinter şi la Nijni Novgorod, în Rusia, în colaborare cu GAZ. Oficialii au punctat că proiectul din munţii Urali nu va însemna închiderea sau mutarea fabricii din Germania. „Vom compensa volatilitatea de pe piaţa europeană cu veştile bune de peste Ocean. Pieţele emergente sunt focusul în prezent„, spune şeful de marketing al Mercedes-Benz Vans.

    Pentru atragerea de noi clienţi şi reînnoirea flotelor celor deja existenţi, noul model mizează pe o diferenţă de circa o mie de euro la preţ, un design interior similar, mici modificări la designul exterior, dar mai multe opţiuni care să reducă pe termen lung costul total al autovehiculului. Sprinter aduce nou un consum de 6,3 litri la suta de kilometri, ceea ce înseamnă o economie de 6.000 de euro în zece ani, la o distanţă medie de 40.000 de km parcursă anual. Un alt segment unde companiile pierd bani este cel al accidentelor în care sunt implicate vehiculele comerciale. Un sfert dintre accidente au drept cauză coliziunea din spate a maşinii, unul din cinci accidente se întâmplă în viraje, iar unul din şase pentru că şoferul pierde controlul volanului.

    Caracteriscticile noului model includ sistemul automat de frânare la apropierea prea mare de un alt vehicul, atenţionarea şoferului la schimbarea sau părăsirea benzii de circulaţie şi o mai bună stabilitate în caz de rafale de vânt – principalele atuuri în reducerea costului de utilizare pe termen lung a maşinii.

    Miza pe vehicule comerciale nu e o noutate la Daimler. Anul trecut, grupul a intrat pe segmentul vehiculelor comerciale de dimensiuni mici, de pe care a fost absent până în 2012, cu un obiectiv clar: în 2015 unul din 20 de autovehicule comerciale mici ar trebui să aibă steaua cu trei colţuri. Dacă supremaţia Sprinter este recunoscută la nivel mondial, povestea noului Citan, pariul nemţilor construit în colaborare cu grupul Renault pe segmentul de clasă mică, va fi mai dificil de transformat într-una de real succes: „Partenerul nostru nu este oricine. Este inventatorul acestei clase de maşini, nimeni nu a fost mai de succes până acum în acest sector şi e o companie cu multă experienţă„.

    Pe segmentul de vehicule comerciale, Mercedes a vândut, în 2012,120.000 de unităţi, în linie cu rezultatele din 2011, a crescut veniturile cu 7%, până la 4,5 miliarde de euro, cu un profit de 365 milioane de euro. Iar în tabloul nefericit al zonei euro, vehiculele comerciale sunt printre puţinele veşti bune, industria prognozând o creştere anuală de patru procente la nivel global între 2010 şi 2020.

  • GDF Suez a intrat în proiectul Nabucco, preluând 9% din acţiunile consorţiului de la OMV

     GDF Suez a preluat pachetul de acţiuni pentru o sumă neprecizată, devenind cel de-al şaselea partener în proiectul Nabucco, potrivit unui comunicat transmis marţi de OMV.

    “Intrarea GDF Suez în proiectul Nabucco West reprezintă un progres semnificativ. Demonstrează că suntem pe calea cea bună pentru a furniza Europei mai multe gaze naturale şi pentru a asigura noi surse de gaze pentru viitor”, a declarat în comunicat directorul general al OMV, Gerhard Roiss.

    În urma tranzacţiei, acţionarii Nabucco sunt: Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), BOTAS (Turcia), MOL (Ungaria), GDF Suez (Franţa) şi OMV (Austria).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul german REWE va investi peste 100 milioane euro în extinderea reţelei Penny şi XXL

     “Anul acesta vom investi 58 milioane de euro în extindere, în noi deschideri şi achiziţii de terenuri pentru anii următori. În 2014 vom avea o sumă similară, de 50 milioane euro. Investiţia într-un magazin este de circa 2 milioane euro din care jumătate reprezintă costul terenului. 70% din terenurile pe care sunt construite magazinele Penny şi XXL Mega Discount aparţin companiei. Continuăm să ne focusăm pe oraşele mici, dar vrem să accelerăm extinderea şi în oraşele mari”, a declarat, într-o conferinţă de presă, directorul financiar al REWE România, Daniel Gross.

    El a arătat că, urmare a rezultatelor procesului de remodelare şi modernizare a magazinelor început în 2012, traduse în creşterea vânzărilor Penny Market cu 11% şi a celor XXL Mega Discount cu 5,2%, compania a decis accelerarea deschiderilor noi de la 15 magazine pe an la 20 de magazine pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii Primăriei Caracal sunt verificaţi săptămânal cu aparatul etilotest: “Am făcut o chestie mai neortodoxă”

     Angajaţii sunt verificaţi cu aparatul etilotest o dată pe săptămână, fiind ales aleatoriu un grup de zece persoane.

    “Am făcut o chestie mai neortodoxă: am achiziţionat un etilotest care să poată să ne spună dacă salariaţii noştri sunt sau nu sub influenţa băuturilor alcoolice, mai ales că marea parte a dumnealor au muncă de teren”, a declarat primarul Eduard Ciocăzanu.

    El a precizat că a luat această decizie după ce, în trecut, doi angajaţi au fost prinşi băuţi la serviciu, fiind concediaţi.

    De asemenea, primarul a implementat un program de monitorizare a sistemului informatic, pentru a identifica angajaţii care accesează reţelele de socializare în timpul programului de lucru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia vrea să atragă Gazprom în privatizarea distribuitorului de gaze DEPA

     Agenţia elenă de privatizare HRADF a finalizat termenii contractului de vânzare, reducând suma pe care cumpărătorul trebuie să o depună drept garanţie, înainte ca acordul să fie aprobat de autorităţile de reglementare.

    “Garanţia a fost redusă la 10% din preţul de achiziţie”, a spus oficialul elen.

    Totodată, cumpărătorul va fi despăgubit, dacă DEPA nu va reuşi să colecteze facturile restante de la clienţii afectaţi de recesiune.

    “Garantăm arierate de până la 180 de milioane de euro, dacă nu sunt recuperate până la 31 decembrie 2015”, a spus sursa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro