BusinessMagazin

Tag: comert

  • Shoppingul de sezon la romani

    „In urmatoarele luni, retailerii isi vor adapta politicile de marketing la ceea ce se intampla acum pe piata. Adica, scaderea cererii de asemenea produse, in acelasi timp cu cresterea concurentei in domeniu ar trebui sa duca la preturi mai mici”, a declarat Razvan Blid, directorul general al CHR Consulting, companie de consultanta specializata in franciza. Deocamdata, insa, firmele straine care fac afaceri in Romania in sistem de franciza vand produsele la preturi mult mai mari fata de cele practicate in alte tari europene.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Francezii aduc La Redoute in Romania

    In mai putin de o saptamana de cand a intrat pe piata, reprezentantul La Redoute a primit circa 250 de comenzi, cu o valoare medie de 80 de euro per comanda. Dintre acestea 20 au fost facute pe Internet. “Odata cu lansarea laredoute.ro sper ca online-ul sa ajunga undeva la 40-54% din afacere. In aproximativ trei ani vom deveni numarul unu pe piata din Romania", si-a propus Alexandru Diaconu, care mizeza, in total, pe 15.000 de clienti in urmatoarele 12 luni.
    Primul catalog La Redoute tiparit in limba romana va aparea, anul viitor, in februarie si va fi distribuit in cel putin 30.000 de exemplare. Catalogul, care va contine colectia primavara/vara 2009 a firmei, va avea peste 40.000 de articole de imbracaminte pentru femei, barbati si copii, plus accesorii si decoratiuni pentru locuinta. Potrivit lui Diaconu, investitia in lansarea La Redoute in Romania ajunge la un milion de euro.
    Pentru a propulsa La Redoute in topul pietei locale de shopping prin catalog, Diaconu spera sa atraga o parte din clientii de la Quelle, principalul competitor si prima companie de comert prin comanda postala care a mizat pe piata din Romania.
    Grupul german KarstadtQuelle a intrat in tara cu Quelle in septembrie 2005. Activitatea de aici este coordonata prin filiala de la Satu-Mare, unde exista si depozitul principal pentru marfuri.
    Pentru anul trecut, estimarile companiilor spun ca vanzarile la distanta au atins in Romania aproape 14 milioane de euro, fata de 9 milioane de euro in 2006. Ioana Lung, director de marketing al Quelle, crede ca piata va inregistra un ritm de crestere anual de 50% pana in 2010, bazandu-se pe faptul ca vanzarile Quelle s-au dublat de la an la an. Pentru 2006, compania a considerat optimiste planurile de vanzari de 2,7 de milioane de euro, dar cifra de afaceri a trecut de 7 milioane de euro. La fel s-a intamplat si anul trecut: de la 10 milioane de euro, cat estima la inceputul anului, vanzarile nete inregistrate la final de an au fost cu 3 milioane de euro mai mari. Grupul german KarstadtQuelle si-a dublat anul trecut si numarul de clienti activi, ajugand in momentul de fata la 200.000 de cumparatori din catalog.
    Compania La Redoute, care realizeaza vanz-ri anuale de patru miliarde de euro in 25 de tari, este membra a grupului RedCats care face parte din gigantul PPR (Pinault-Printemps-Redoute), alaturi de Gucci Group, Puma, Conforama, Fnac si CFAO. Grupul PPR are vanzari anuale de peste 20 miliarde euro, din care 20% sunt generate de La Redoute.
    La nivel international, La Redoute foloseste, pe langa vanzarile prin catalog, care au o pondere de peste 50% in totalul afacerii companiei si vanzarile online, care contribuie cu 40%, un al treilea canal de distributie reprezentat de vanzarile traditionale in magazine. In afara de marcile proprii, La Redoute Creation, La Redoute Essentiels sau Taillissime, compania va comercializa si branduri precum Converse, Puma, Nike, Adidas, Cacharel, Geox, Tommy Hilfiger sau Levi’s.

     

  • Razboiul pantofilor sport

    In 2007, la patru ani dupa ce a plecat din functia de director in cadrul grupului Alltrom, controlat de oamenii de afaceri Gabriel Popoviciu si Radu Dimofte, care deschisese in franciza primele magazine Adidas din Romania, Catalin Pozdarie a revenit in comertul cu articole sportive, anuntand intrarea pe piata locala a Hervis Sports & Fashion, divizia de retail sportiv a grupului austriac Spar.

    Acum, la inca un an distanta si cinci magazine deschise in provincie, Pozdarie a ajuns cu reteaua Hervis si in Bucuresti si se pregateste pentru sase ani intensi, care ar trebui sa insemne pentru retailerul austriac nu mai putin de 45 de deschideri de noi magazine pana in 2014.

    “Un retailer mare nu tine cont de orasul in care deschide. Important este ca spatiul sa fie potrivit, in primul rand ca suprafata, si pe urma din punctul de vedere al chiriei”, motiveaza Catalin Pozdarie de ce a preferat sa deschida magazine mai intai in orase de provincie precum Cluj, Targu-Mures, Sibiu si Oradea.

    Saptamana trecuta, Hervis a deschis in cadrul centrului comercial Liberty Center din Bucuresti, pe aproape 1.600 de metri patrati al cincilea magazin al retelei, in urma unei investitii de aproximativ 3,5 milioane de euro, din care 2,5 milioane de euro reprezinta doar stocul de marfa.


    Cu vanzari estimate sa ajunga pana la sfarsitul acestui an la 13 milioane de euro, de aproape sase ori mai mari decat in 2007, seful Hervis in Romania spune ca tinteste, de fapt, pozitia de top in domeniul articolelor sportive, pentru care trebuie sa se lupte cu lanturi de multibranduri precum Intersport sau Famous Brands.

    “Concurenta este binevenita. Asa aratam cine este cel mai bun”, afirma Pozdarie, care considera ca, avand in vedere sensibilitatea la pret a pietei romanesti, avantajul retailerului austriac sta in oferta mare (peste 30.000 de articole de imbracaminte, incaltaminte, accesorii vestimentare si echipament sportiv pe rafturi) si in preturile mici.

    Directorul Hervis nu-si vede afacerea pusa in pericol nici dupa asteptata intrare in tara a principalului concurent la nivel international, grupul francez Decathlon. Primul magazin Decathlon va fideschis in martie 2009 in centrul comercial Militari Shopping Center in urma unei investitii de patru milioane de euro.

    Initial, magazinul va avea o suprafata de 4.000 de metri patrati, cu posibilitate de extindere pana la 5.000 de metri patrati, conform lui Fabrice Beschu, directorul Decathlon Romania. Peste zece ani, Decathlon estimeaza ca va opera 14 magazine in cele mai mari opt orase din tara, spera Beschu.

    “Piata permite o dezvoltare mai rapida, datorita cresterii numarului de proiecte de mall-uri anuntate. Dar noi depindem de termenele de predare ale spatiilor, iar daca dezvoltatorii opresc investitiile, nici noi nu ne vom mai putea duce la final planurile de extindere”, completeaza Alexandru Bratu, directorul comercial al diviziei Intersport Romania, unul dintre cei mai mari retaileri de profil de pe piata romaneasca. Compania opereaza in prezent o retea de noua magazine, urmand ca pana la finalul acestui an sa mai deschida inca doua magazine, la Suceava si Buzau. Anul trecut, Intersport a realizat vanzari de 10 milioane de euro, potrivit lui Bratu.

    Pe piata locala, produsele Intersport sunt distribuite in sistem de franciza de catre Genco Trade, filiala a grupului elen Fourlis, care este si distribuitor exclusiv pentru gama de produse electronice si electrocasnice Samsung, Mitsubishi, DeLonghi-Climaveneta. Datele de la Ministerul Finantelor arata ca in 2007, Genco a inregistrat o cifra de afaceri de circa 100 de milioane de euro si un profit net de peste patru milioane de euro. Extinderea retelei a fost la inceputul lui 2008 o directie importanta pentru majoritatea lanturilor de retail de articole sportive din tara. Acum insa anunturile de noi inaugurari sunt mult mai putine.

    “Sper ca bancile sa-si revina intr-o jumatate de an. E mai greu acum sa obtii finantare”, recunoaste Horia Galateanu, directorul general al Gipo, facand referire la efectele crizei mondiale. Gipo, care a fost preluata in 2006 de fondul de investitii Gemisa, a devenit, anul acesta, importatorul oficial al brandului japonez de echipament sportiv Asics. Dupa ce compania a fuzionat cu o alta firma din cadrul grupului – Sport Distribution Group, care a adus marca Diadora pe piata locala, sportul a devenit acum a doua mare divizie din cadrul Gipo. In noul format, in afara de magazinul monobrand Asics, Gipo opereaza si trei magazine Diadora (doua in Bucuresti si unul in Pitesti).

    Mult mai atent la oportunitatile de dezvoltare se declara si Dan Crisan, directorul general al Puma Sports Romania. “N-am fost in niciun fel afectati de criza pana acum, dar suntem mult mai precauti in modul de abordare a pietei”, admite el. Dupa ce a vandut in Romania timp de opt ani prin intermediul distribuitorului local Mexxem din Cluj-Napoca, Puma, unul dintre cei mai mari producatori de articole sportive din lume, si-a facut anul acesta intrarea directa in tara.

    Compania opereaza deocamdata un singur magazin propriu, la Constanta, in City Park Mall. Al doilea va fi deschis peste o luna, in outlet-ul Fashion House din Bucuresti, pe o suprafata de peste 400 de metri patrati. Iar pentru 2009, singura inaugurare de magazin certa este in cadrul Cotroceni Park din Bucuresti. “Inceputul pe cont propriu in tara a fost mai mult decat promitator”, spune Dan Crisan, completand ca infiintarea unei filiale locale a companiei este mai mult o miscare “de imagine si de consolidare a brandului pe piata”, din moment ce articolele Puma ajung acum prin reteaua de distributie inclusiv in orasele care au mai putin de 300.000 de locuitori.

    Criza mondiala nu pare sa afecteze, cel putin pentru moment, nici vanzarile Hervis Sports & Fashion. “In acest moment mai mult ne influenteaza vremea calda decat criza financiara”, spune Pozdarie, avand in vedere ca schiurile si imbracamintea de iarna ocupa un procent semnificativ in vanzarile magazinelor Hervis. Piata de articole sportive este estimata de directorul Hervis la 600 de milioane de euro in acest an. Cifra include nu numai vanzarile din cadrul magazinelor multibrand (Intersport, Hervis sau Famous Brands) si magazinele monobrand de profil (Lotto, Nike, Reebok, Adidas sau Puma), ci si pe cele din retelele comerciale (hipermarketuri si magazine cash&carry), dar si articolele no-name sau produsele vandute in piete.

    “Incet-incet, venirea retailerilor specializati face ca, in special hipermarketurile, care mult timp au acoperit golul care exista pe piata, sa-si reocupe pozitia pe care o au peste tot in lume”, conchide Catalin Pozdarie, care mizeaza pe faptul ca magazinele de brand incep sa devina prima optiune pentru tot mai multi dintre romani. Tendinta care explica si de ce Hervis are curaj acum sa-si faca planuri atat de ambitioase de extindere in toata tara.   

  • Hervis Sports vine in Bucuresti

    Noul magazin Hervis Sports, care ocupa aproape 1.600 mp in centrul comercial Liberty Center, este a cincea inaugurare din tara, facuta de austriecii de la Hervis Sports&Fashion, dupa magazinele deschise in Cluj, Targu Mures, Sibiu si Oradea.

    Compania si-a planificat ca la sfarsitului lui 2008 sa numere sase magazine pe piata locala si sa incheie anul cu o cifra de afaceri de 13 milioane de euro, de cel putin cinci ori mai mare decat anul trecut. Primul magazin din tara al lantului austriac, care comercializeaza branduri precum Adidas, Nike, Puma, Columbia, Wilson, Fischer, Kilimanjaro, Atomic, Mammut, Rossignol sau Kettler, a fost deschis in octombrie 2007.

    "Cu peste 30.000 de produse pe rafturi acoperim o gamă variată de imbracaminte, incaltaminte, accesorii vestimentare si echipament sportiv”, spune Catalin Pozdarie, director general al Hervis Sports Romania.

    Pe o piata a articolelor sportive, estimata sa ajunga anul acesta la 200 de milioane de euro, vanzarile se impart intre retele comerciale (hipermarketuri si cash & carry), magazine monobrand de profil (ca Lotto, Nike, Reebok, Adidas sau Puma) si cateva firme care reunesc mai multe branduri de profil (Intersport, Famous Brands).

    |nfiintata in 1973, compania austriaca Hervis Sports&Fashion administreaza direct 141 de magazine in Austria, Ungaria, Cehia, Slovenia, Croatia si Romania. Compania, care are peste 3.000 de angajati, a realizat in 2007 o cifra de afaceri de 382 de milioane de euro.

     

  • Diverta a investit 250.000 de euro in relansarea site-ului

    Dezvoltat in premiera in Romania pe platforma IBM WebSphere Commerce 6, magazinul Web 2.0 pune la dispozitia consumatorului peste 34.000 de produse din opt game: carte, IT, electronice, filme, muzica, jocuri, jucarii si papetarie. Dintre aceste produse 15.000 sunt carti. Printre instrumentele disponibile datorita noii platforme se afla si urmatoarele functionalitati: optiunea "drag and drop"- care ajuta la alegerea produselor, optiunea "fast finder"- care cuprinde mai multe tipuri de filtre si filtrare in timp real, afisarea in doua moduri a produselor, lista sau tabel si afisarea costului cumparaturilor care este afisata permanent clientului.

    In 2008, magazinul online a reprezentat doar 1% din veniturile inregistrate de companie, insa, pentru anul viitor, Octavian Radu, directorul grupului RTC Holding, estimeaza o crestere de 5%-10%.

    Pana in anul 2010 potrivit estimarilor date de oficialii companiei, dol.ro ar trebui sa reprezinte 20% din profitul Diverta, iar vanzarile de carti ar trebui sa creasca de 20-30 de ori fata de acum, aducand venituri companiei de peste 5 milioane de euro.

    In prezent, site-ul este in varianta beta, insa se va schimba in maxim sase luni. "Vom fi Amazonul Romaniei", spune Octavian Radu.
     

  • Romanul nu-i este fidel iaurtului

    “Consumatorii romani sunt foarte curiosi si dornici sa incerce tot ce apare nou”, declara Tzafrir Granat, vicepresedintele de marketing al Müller Dairy Romania, la cateva luni dupa ce producatorul german a decis sa intre pe piata cu doua tipuri noi de iaurt: iaurt cu piure de fructe si iaurt alb dulce. Unul din argumentele germanilor este notorietatea brandului la nivel international.

    “Romanii au calatorit in strainatate, au incercat acest brand si acum il gasesc si aici”, spun reprezentantii Müller, a caror ambitie este sa ajunga in doi ani in top trei producatori de iaurt. Pentru ei, posibilitatile de aici sunt vizibile prin comparatie cu felul cum se misca piata in Germania, precum si cu cantitatea consumata per capita, mai mica in Romania cel putin de doua ori fata de vest. Potrivit unui studiu citat de Müller, un roman consuma anual 1,3 kilograme de iaurt cu fructe si 2,3 kilograme de iaurt simplu.

    “Consumul este inca mic, dar trebuie sa tinem cont ca se consuma si produse traditionale, cum ar fi sana sau laptele batut”, spune Ute Schubert, director de marketing la nivel de grup. Ea se arata optimista in ceea ce priveste sansele companiei in Romania, deoarece in aceasta parte a Europei, competitia nu este foarte mare: “In Germania exista peste 1.800 de tipuri de iaurturi cu fructe”, afirma Schubert, apreciind ca spre aceeasi directie se va merge si in Romania.

    Pe de alta parte insa, diversificarea continua a ofertei il face pe consumator sa fie in dificultate de a alege, dar mai ales sa fie prea putin loial unui anumit brand de iaurt. “Romanii se distreaza cand cumpara, e placut pentru ei sa vada cat mai multe produse, uneori pleaca de acasa cu un produs in minte si se razgandesc in fata raftului”, spune Ute Shubert. Tocmai de aceea, avand in vedere ca inovatia are viata scurta, pariul producatorului este nu doar sa-l atraga pe consumator spre un produs, ci sa-l determine sa cumpere pe mai departe acelasi produs.

    “Fie ca e vorba de mancare, de haine sau de masini, e clar ca suntem interesati de branduri. Insa pentru a loializa, trebuie ca in spatele brandului sa fie calitate constanta”, afirma Sagit Tzur-Lahav, vicepresedinte de marketing la Tnuva Romania. Companiile au constatat ca romanii nu sunt aproape deloc legati de brandurile de iaurt, cumparand de multe ori pentru a testa. “Preferintele de consum sunt stabilite in functie de moment sau de anotimp, iar majoritatea consumatorilor nu sunt fideli unui singur brand de iaurt”, comenteaza Daniela Dorca, brand manager la Napolact, aratand ca tocmai din acest motiv producatorii mari lanseaza sortimente speciale, care incearca sa se plieze pe nevoia de schimbare a consumatorului, dar in interiorul aceleiasi marci.

    Lipsa de fidelitate este legata direct de rapiditatea cu care se lanseaza produse noi, dar si de incapacitatea producatorilor de a se diferentia. La nivelul comunicarii, e drept ca Danone, spre exemplu, mizeaza pe efectele produselor asupra sanatatii, in timp ce Tnuva se pune in relatie mai mult cu valorile familiale, iar Napolact cu cele locale, traditionale (iaurtul cu dulceata de trandafiri sau de nuci verzi, de pilda), insa la nivelul receptarii, consumatorul nu percepe aceste diferente. Nou-venitul Müller vrea sa se plaseze, din acest punct de vedere, la antipodul Danone: “Müller nu te sperie ca te vei imbolnavi daca nu consumi iaurtul. Noi vrem ca oamenii sa se bucure pur si simplu de produs”, spune Ute Shubert.

    Din perspectiva brandingului, “ceea ce intriga in acest moment pe piata iaurturilor din Romania este tendinta de a ignora segmentarea”, considera Irina Ilie, associate director la Brandient, explicand ca toate marcile incearca sa acopere cat mai multe segmente, de la premium la economic, astfel incat “un client educat” poate avea probleme in a alege un singur brand. “Nici designul si comunicarea nu ajuta prea mult”, adauga ea, deoarece comunicarea este concentrata pe mesaje promotionale. Irina Ilie crede ca aceasta situatie deschide sansele brandurilor de nisa, cum ar fi cele bio sau eco: “Un consumator sofisticat va cauta branduri care sa corespunda unui anumit stil de viata”.

    In schimb, Andreea Mihai, director de marketing al lanturilor de hipermarketuri Carrefour, considera ca brandul este important pe piata iaurturilor, fiind asimilat cu calitatea produselor. “Insa exista mai multe branduri despre care consumatorii pot afirma ca sunt de calitate, astfel incat jumatate dintre ei sunt gata sa-l schimbe pentru unul de calitate similara daca nu il gasesc la raft pe cel cautat”, sustine Mihai. Totodata, consumatorii sunt foarte atenti la compozitia produselor, un factor foarte important atunci cand decid sa cumpere sau nu un iaurt. De aceeasi parere este si Sagit Tzur- Lahav de la Tnuva: “Romanii stiu exact ce vor, citesc etichetele, nu pot fi pacaliti”, spune ea, adaugand ca sunt cazuri cand consumatorii scriu, telefoneaza, intreaba producatorul pentru a fi siguri ca inteleg ce contine produsul respectiv si care pot fi efectele lui asupra starii lor de sanatate.

    Un factor important care influenteaza piata este ca 15% din volumul total de iaurt este inca produs in casa, potrivit companiei de cercetare de piata GfK, mai exact in mediul rural. “Cu toate acestea, din ce in ce mai multi consumatori din mediul rural opteaza pentru iaurtul industrializat”, sustine Diana Toma, research executive la GfK Romania. La concurenta cu iaurtul produs in casa se situeaza cele care se pozitioneaza ca fiind benefice pentru sanatate (cum este Activia de la Danone, care a atins anul trecut o cota de 12% pe piata totala a iaurturilor) sau cele destinate copiilor. In ultimul an, potrivit Alfacont, reclamele la iaurturi au detinut aproape 53% din totalul investitiilor in publicitate la categoria produselor lactate, urmate la mare distanta de reclamele la branzeturi, cu o pondere de 17%.

    Din septembrie 2007 pana in octombrie anul acesta, reclamele la iaurt i-au costat pe producatori in total o suta de milioane de euro la rate card. Cei mai mari investitori in publicitate au fost, in ordine, Danone, Tnuva si Albalact. Pe o astfel de piata efervescenta, toata lumea anunta in continuare noi lansari de sortimente. Desi Müller este prezent doar cu doua branduri, Froop (in cinci sortimente) si Bianco, iaurt alb, germanii sunt hotarati sa-si mareasca rapid portofoliul, aducand sortimente care exista deja in Germania. Deocamdata, raspunsul pietei e greu de contorizat.

    “Iaurturile Müller au fost introduse in gama noastra abia in luna august. Vanzarile au o tendinta ascendenta, datorita curiozitatii specifice consumatorilor romani, insa va mai trebui sa treaca o perioada pentru a putea spune care este reactia consumatorilor fata de aceste iaurturi”, spune Andreea Mihai de la Carrefour. Noul venit aspira sa repete succesul celor de la Tnuva, care au ajuns intre primii trei producatori la doar un an si jumatate de la venirea in Romania. “Oamenii sunt curiosi, dispusi sa incerce lucruri noi, ceea ce te ajuta atunci cand esti nou si ai un nume ciudat ca Tnuva”, spune Sagit Tzur-Lahav.

  • Romanului ii place pranzul in oras

    Mai multe despre stilul de viata al romanilor si despre inclinatia lor catre mesele frugale au aflat germanii si olandezii cu prilejul prezentarii unui studiu comparativ realizat in cele trei tari si comandat de catre compania de distributie Lekkerland AG & Co. KG. De trei ani, aceasta este prezenta si in Romania prin subsidiara Lekkerland Convenience, care asigura distributia pentru magazine tip “convenience” din benzinarii, chioscuri sau supermarketuri.

    Principala concluzie a studiului a fost ca, pentru europeni, consumul de mancare si bautura “din mers” (“on-the-go”) a devenit un stil de viata pe care il adopta cu placere si chiar o moda. “Pentru multi, a bea o cafea sau a manca un sandvis din mers reprezinta o adevarata placere”, spune profesorul doctor Sabine Möller de la European Business School Oestrich-Winkel (Germania), cea care a coordonat cercetarea la nivel international.

    Studiul a aratat ca, la noi, 64,4% dintre consumatori au o inclinatie pronuntata catre consumul de alimente din mers, fata de 53,7% dintre olandezi si 66,2% dintre germani. Pentru romani insa, nu placerea pare sa fie motivatia acestui gen de cumparaturi. Schimbarile rapide prin care a trecut societatea in ultimii ani si-au pus o amprenta puternica asupra stilului de viata din Romania, unde cei ce muncesc de dimineata pana seara mai pastreaza doar in amintire cele trei mese traditionale ale zilei si mancarea calda de acasa.

    “Romanii sunt extrem de presati de timp si se simt stresati in mod constant. Din acest motiv, ei inclina catre consumul de alimente din mers, insa dependenta de aceste produse este cauzata de un stil de viata complet dezorganizat”, se arata in studiu. De unde cumpara insa? In Occident, comertul asa-numit de tip “convenience”, care asigura o economie de timp si uneori de bani, este mult mai specializat decat la noi, unde in genere tinde sa se limiteze la chioscuri si magazine din benzinarii, daca ne referim strict la canale de desfacere, sau la supermarketuri si fast food-uri, daca privim din perspectiva tipurilor de produse preferate.

    Potrivit studiului prezentat in Germania, aproape 40% dintre romani prefera supermarketurile pentru cumparaturile de tip “convenience”, acestea fiind urmate de fast food-uri (21%) si chioscuri (8,1%). Detaliile despre presiunea timpului care ii face pe romani sa aiba un stil de viata foarte dezordonat i-au facut pe germanii prezenti la lansarea studiului sa strambe din nas a neincredere si sa zambeasca cu subinteles, desi s-au abtinut de la comentarii.

    “Eu cred ca romanii au o cu totul alta perceptie asupra a ceea ce inseamna presiune temporala decat vesticii”, a incercat sa le explice Mariana Dragusin, profesor la Facultatea de Comert din cadrul ASE, cea care a coordonat studiul pentru Romania. Ea a afirmat ca, in timp ce pentru germani sau olandezi, stilul de viata, organizarea comunitatii, legislatia au ramas aceleasi de ani de zile, pentru romani viata inseamna o adaptare continua la noi si noi schimbari, ceea ce presupune timp si efort.

    “Daca acum zece ani gateam o data la trei zile, acum gatesc o data la doua saptamani”, a exemplificat Mariana Dragusin, la cererea jurnalistilor germani de a lamuri ce inseamna aceasta perceptie diferita a romanilor despre presiunea timpului in viata lor. Desi compania care a comandat studiul, Lekkerland AG, activeaza in 11 tari din Europa, inclusiv in Ungaria, Cehia sau Slovacia, Romania a fost cea aleasa pentru a reprezenta zona central- si est-europeana la acest proiect de cercetare.

    Potrivit lui Christian Berner, directorul general al grupului, alegerea s-a datorat faptului ca subsidiara din Romania a avut cea mai mare rata de crestere (o cifra de afaceri in 2007 cu 74% mai mare decat in anul precedent, de la 31 la 54 de milioane de euro), dar si necesitatii de a vedea comportamentul de consum dintr-o zona diferita de cea din vestul Europei.

    “Nu puteam compara Germania, Austria si Elvetia, pentru ca nu am fi invatat nimic”, a spus el. Realizarea studiului a costat compania aproximativ 100.000 de euro, iar Berner a spus ca proiectul este inca intr-o faza incipienta, in fiecare an urmand sa fie realizata o cercetare similara, care va compara Germania cu alte doua tari europene, pentru a contura caracteristicile segmentului de “convenience”, destul de greu de definit.

    “Sunt sigur ca efortul nostru de a face astfel incat Romania sa fie parte a acestui studiu va avea rezultate pozitive, avand oportunitatea ca, pornind de la acestea, sa ne regandim strategia de marketing”, spunea in urma cu cateva luni Narcis Mihai, directorul general al Lekkerland Convenience Romania.

    In esenta, cel mai important lucru pe care l-au aflat germanii despre Romania a fost ca exista apetenta pentru comertul de tip “convenience”, insa ca oferta producatorilor si a comerciantilor nu este foarte bogata. Potentialul de crestere vine astfel, pe de o parte, din specializarea magazinelor, dupa exemplul celor din Vest (spre exemplu, germanii prefera in special brutariile) si, pe de alta parte, din comercializarea de mancare proaspata, dupa cum completeaza Narcis Mihai.

    O alta veste buna pentru comercianti o reprezinta atitudinea consumatorilor romani fata de pretul produselor de tip “convenience”, ei fiind cei mai putin sensibili la pret dintre tarile analizate in studiu, la polul opus fata de germani, spre exemplu. Potrivit directorului general al Lekkerland Romania, in tara noastra segmentul de “convenience” reprezinta, ca valoare, aproximativ 6% din piata de produse alimentare, adica in jur de 1,5 miliarde de euro.

    “Ca valoare, acest segment a crescut constant in ultimii doi ani, mai mult decat segmentul de hiper- si supermarketuri”, crede Narcis Mihai. De asemenea, Mihai vede un potential mare in statiile de benzina, dat fiind ca dezvoltarea infrastructurii in Romania mai are inca multi pasi de parcurs.

    Nu e fara semnificatie faptul ca si lanturile de hipermarketuri tind sa intre in acest segment, cum a facut Carrefour, care opereaza sute de benzinarii in Europa. Deocamdata, la noi reteaua de hipermarketuri are o singura benzinarie, insa in perioada care urmeaza compania se va orienta si catre cresterea numarului de benzinarii proprii, declara de curand pentru BUSIN ESS Magazin Patrice Lespagnol, directorul general al Carrefour Romania.

  • LifeCare: avem 70% din piata de BIO

    LifeCare reprezinta o afacere de familie si a fost infiintata in urma cu trei ani de doi oameni de afaceri timisoreni, fratii Cristian si Danut Onetiu, printr-o investitie initiala de 300 000 de euro. Compania importa produse alimentare si in special non alimentare (cosmetice si detergenti) de la producatori germani si americani si le distribuie in Romania in proportie de 95%. prin network marketing (cu ajutorul consultantilor). Restul de cinci procente sunt acoperite de vanzarile on line si de cele realizate in retele comerciale. De cateva luni, produsele LifeCare au fost listate si in reteaua de hipermarketuri Carrefour.

     

    Compania detine la Timisoara primul supermarket exclusiv BIO, Bio Markt. Conform directorului general, Costel Baghina, LifeCare urmeaza sa deschida si alte cateva magazine proprii in Bucuresti, urmand sa continue extinderea printr-un sistem de francize. Din 2009, compania isi propune sa ajunga si pe pietele din Ungaria si Bulgaria, atingand totodata o crestere cu 50% a cifrei de afaceri.

     

    Conform LifeCare, piata produselor BIO din Romania, atat pe segmentul alimentar cat si pe cel non alimentar, se ridica la 15 milioane de euro, o valoare de putin peste 0% din piata totala de retail, in timp ce media europeana se situeaza undeva la 5-6%. "La anul, piata de BIO va creste cu 30%", estimeaza directorul general LifeCare, convins ca aceasta nisa nu va fi afectata de fluctuatiile economice actuale.
     

  • Asul din maneca Ambient

     

    La inceputul anului, cand 14 firme zonale in care Ioan Ciolan era asociat cu 50% din actiuni au fuzionat prin absorbtie intr-un Ambient unic, omul de afaceri vorbea despre dublarea retelei, care numara acum 15 centre comerciale, pana in 2010. De atunci, cea mai mare retea romaneasca de bricolaj nu a bifat decat o singura inaugurare. Acum insa, omul de afaceri sibian afirma nu numai ca isi mentine planurile, dar in loc de 15 noi centre comerciale va deschide peste 20, pentru a asigura prezenta Ambient in fiecare regiune a tarii. In total, compania si-a bugetat pentru acestea investitii de circa 300 de milioane de euro. “Ambitia noastra clara este sa ne extindem in toata tara. In acest moment acoperim vreo 26 de judete”, subliniaza fondatorul retelei Ambient, care acopera cu precadere partea vestica a tarii.
     
    Intrebarea fireasca este de unde are compania atatia bani pentru extindere? Raspunsul lui Dan Olteanu, actionar minoritar si director comercial al Ambient, este scurt: din credite bancare – fara insa a face vreun comentariu privind informatiile din piata despre o posibila vanzare a unui pachet de actiuni.
     
    Totusi, surse din companie sustin ca Ambient pregateste o majorare de capital la care va subscrie si EQT, un fond suedez de private equity (cu capital de risc) prezent pana acum doar in Europa de Nord si de Vest si ca grupul sibian a semnat deja, saptamana trecuta, vanzarea a jumatate din actiuni. Conducerea Ambient nu a confirmat informatia.
     
    Afacerea pe care sibianul a inceput-o in urma cu 15 ani este controlata de cinci actionari: Ioan Ciolan detine 75% din companie, restul participatiilor fiind impartite intre Gheorghe Calburean – 12%, Dan Olteanu – 5%, Lucian Bezerita – 5% si Zsolt Berecki – 2%. Potrivit aceleiasi surse, dupa tranzactia care ar urma sa se finalizeze in decembrie, dupa ce isi va da acordul Consiliul Concurentei, fiecare dintre cei cinci actionari isi va reduce la jumatate numarul actiunilor.
     
    Atragerea unui partener cu putere financiara mare este o optiune cu atat mai plauzibila cu cat anuntarea extinderii accelerate a Ambient vine in contextul in care in Europa, piata imobiliara – si implicit cea a constructiilor – este lovita de efectele crizei financiare din SUA, banii fiind acum principala problema a companiilor, din moment ce obtin mai greu finantare. In momentul fuziunii, Ambient avea contractate de la sapte banci credite in valoare de circa 30 de milioane de euro, dar nevoia de finantare a companiei pentru proiectele anuntate in urmatorii ani este de zece de ori mai mare, ceea ce explica si plauzibilitatea infuziei de capital despre care se vorbeste in piata.
     
    Pe termen scurt, planurile Ambient vizeaza deschiderea a inca trei depozite logistice, la Pitesti, Craiova si Bucuresti, pentru ca pana in 2012 sa fie deschise peste 20 de centre comerciale, dintre care unul sau doua mari, cu suprafata de peste 15.000 mp, restul spatiilor urmand sa fie de dimensiuni medii (intre 10 si 15.000 mp) sau mici (sub 10.000 mp).
     
    Tinta celei mai recente investitii a fost Ramnicu-Valcea, unde in prima saptamana din octombrie, a fost deschis cel de-al 15-lea centru comercial din retea, in urma unei investitii de peste 3,5 milioane de euro. Construit pe un teren de 1,9 hectare, noul centru are un showroom si spatii de depozitare de peste 4.000 mp, plus 100 de locuri de parcare.
     
    Anul acesta, compania a mai deschis si doua depozite logistice, la Timisoara si Brasov. In total, reteaua Ambient numara 15 centre de dimensiuni mari, opt magazine si patru depozite logistice. Afacerile Ambient au crescut, in prima jumatate a anului, cu 23,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 105 milioane de euro. Cifra de afaceri consolidata ar urma sa ajunga anul acesta la 250 de milioane de euro de la 214 milioane de euro in 2007. Pe viitor, ritmul de crestere ar urma sa se mentina, conform lui Dan Olteanu, tot la cote de doua cifre.
     
    Cresterea sectorului de constructii este principalul motor care a permis expansiunea rapida a retailerilor de materiale de constructii si bricolaj. Cel putin in ce priveste volumele de vanzari, Ambient este a doua retea de bricolaj din tara, cu 214 milioane de euro anul trecut, dupa germanii de la Praktiker, cu 251,4 milioane de euro, in crestere cu 63,6% fata de 2006.

  • Doua cuvinte: discount

     

    Mersul saptamanal intr-un hipermarket, templu al comertului modern, a devenit un adevarat ritual, unde la placerea de a cumpara o gama foarte larga de produse, de la condimente la rasaduri de pomi, se adauga deseori placerea de a lua masa ori de a sta la o cafenea din magazin. “Hipermarketul are un festivism deosebit, acolo se socializeaza, se face un fel de de turism comercial”, e de parere Caius Crisan, directorul general al lantului de magazine cu discount Profi. Ce ofera, prin comparatie, magazinele cu discount in concurenta cu hipermarketurile ori supermarketurile?
     
    Raspunsul lui Crisan e ca in Occident se remarca o crestere a vanzarilor in magazinele cu regim de discount, cele care practica un comert bazat pe produse cu pret mai scazut si de prima necesitate. Pe de o parte, oamenii au invatat sa fie mai atenti la felul cum isi administreaza banii pentru cumparaturi, inclusiv din cauza crizei financiare. Pe de alta parte, vesticii, mai practici, apreciaza eficienta cumparaturilor intr-un astfel de magazin, deoarece presupune mai putin timp cheltuit decat mersul la un hipermarket.
     
    Pe sansa ca acest gen de pragmatism sa-i tenteze si pe cumparatorii romani se bazeaza si strategia discounterului Profi, care planuieste sa continue expansiunea cu cel putin 10 magazine pe an, ceea ce l-ar aduce la o suta de magazine pana in 2013. Sau poate chiar mai multe: “Prefer sa dau o cifra mai mica si sa deschidem mai multe decat invers”, spune Crisan. Nu sunt cam multe? In tot cazul, un astfel de plan nu difera mult de cele ale altor retele de magazine cu discount. Plus, spre exemplu, a ajuns saptamanile trecute la 63 de magazine si isi continua planul de expansiune in toate orasele cu peste 15.000 de locuitori, estimand deschiderea a 25 de magazine in fiecare an. Pe de alta parte, Profi nu tine seama neaparat de un numar minim de locuitori in orasele in care alege sa deschida un magazin. Crisan da ca exemplu orasul Buzias, cu doar 8 000 de locuitori, unde vanzarile au fost aproape de trei ori mai mari decat cele estimate initial. Reteaua condusa de Crisan, o franciza pentru Romania a grupului franco-belgian Louis Delhaize (din care face parte si lantul de hipermarketuri Cora), a deschis primul magazin la Timisoara in 2000, cand doar cateva lanturi internationale de comert venisera in Romania. “Am fost primii discounteri de pe aceasta piata”, spune Caius Crisan, punctand insa ca intre timp numarul de produse a crescut de la 1.000 la circa 3.500, iar organizarea magazinelor a evoluat. Desi magazinele de tip discount nu sunt cunoscute tocmai pentru estetica aranjamentelor, in multe cazuri produsele fiind puse direct pe paletii de marfa, directorul Profi afirma ca a facut unele modificari in organizarea magazinelor tocmai de dragul aspectului, cum ar fi sa mute sticlele cu bauturi racoritoare de la intrarea in magazin la iesire. “De obicei se urmeaza o ordine logica de cumparare, prin asezarea produselor mai grele la baza caruciorului si, prin urmare, la intrarea in magazin. Insa nu aratau bine, asa ca le-am mutat.”
     
    Cu sediul central la Timisoara, Profi a intrat anul trecut si pe piata Capitalei, prin achizitia retelei Albinuta, care i-a sporit considerabil vanzarile. “In primul semestru al acestui an, fata de aceeasi perioada a anului trecut, cifra noastra de afaceri a crescut cu 100% si datorita achizitiei magazinelor Albinuta”, spune Crisan, care estimeaza pentru acest an vanzari de 135-140 de milioane de euro, fata de 90 de milioane anul trecut. In urmatoarele sase-sapte luni se va desfasura procesul de rebranding al tuturor celor noua magazine Albinuta, care va costa intre 1 si 2 milioane de euro. Intrebat despre alte posibile achizitii, directorul general al Profi nu a negat ca exista interes in acest sens, insa nu neaparat in Bucuresti, cat in restul tarii.
     
    Fata de ceilalti operatori ai magazinelor de tip discount, Profi nu a pus accent pe un spatiu mai amplu de vanzare, ci pe cat mai multe produse. Astfel, un magazin Profi are o suprafata de vanzare de 700-750 de metri patrati, fiind, asadar, comparabil cu un magazin Penny Market sau Plus. Ca produse insa, in timp ce alte magazine de acelasi tip au, in medie, 1.000-1.500 de produse, Profi a atins pragul de 3.500, tinta lui Crisan fiind de a ajunge la 4.000 pana la sfarsitul lui 2008. La cealalta extrema se afla magazinele de tip discount de format mare, Penny XXL si Kaufland, cu 2.500, respectiv 6.500 de metri patrati suprafata medie de vanzare si, evident, o gama mult mai larga de produse. Mai concret, Crisan isi enunta planul de a introduce in magazine cate un raion de panificatie si unul de preparate culinare: “In Timisoara va fi magazinul pilot, iar daca totul merge asa cum vrem, vom extinde proiectul la 20 de magazine pana la sfarsitul anului viitor”. Cele doua raioane suplimentare, care presupun o investitie cumulata de aproximativ 150.000 de euro pentru fiecare magazin, ar fi un mijloc de atragere a unui numar mai mare de clienti pentru discounter. Pana acum, doar hipermarketurile si unele supermarketuri au oferit astfel de servicii, in timp ce discounterii au preferat sa nu intre pe acest segment.
     
    Desi la sfarsitul anului trecut existau aproape 170 de magazine de discount in Romania, ponderea acestui tip de comert ramane destul de scazuta. Astfel, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata Planet Retail, in 2007 discounterii insumau doar 2,5% din cele 38% detinute de comertul modern in Romania, o pondere semnificativ mai mica decat cea a hipermarketurilor (10,3%), urmand sa ajunga insa la 4,7% pana in 2013. Un studiu al MEMRB, prezentat in primavara acestui an, cu prilejul unui summit pe teme de retail, releva ca din cele patru tipuri de comert modern, de departe, cea mai mare rata de crestere o au hipermarketurile, alaturi de care erau nominalizati si discounterii. Pe de alta parte, discounterii se arata reticenti in a-si da cu parere despre ponderea acestui tip de comert. Directorul Profi afirma ca nu vrea sa se hazardeze in a da estimari, in timp ce reprezentantii Plus au aproximat pentru acest an o pondere de 6-7%.
     
    Cu toate acestea, hipermarketurile nu reprezinta intotdeauna o amenintare pentru magazinele de tip discount: “Vecinatatea unui hipermarket poate sa creasca vanzarile unui discounter”, afirma Caius Crisan, explicand cum, atunci cand a aparut un hipermarket in vecinatatea unui magazin Profi, vanzarile fie au scazut in primul an cu 20-25% pentru a reveni apoi la normal, fie au crescut. De ce? E simplu, spune el: daca un hipermarket este prea aglomerat si cumparatorul nu dispune de suficient timp, poate alege sa mearga la magazinul cu preturi mai mici de alaturi. Asa incat, revenind la pasiunea cumparatorilor pentru hipermarketuri, aceasta nu va disparea, crede Crisan, insa vor fi luate in calcul mai mult si alternativele: “Romania nu face exceptie fata de ce se intampla in alte tari. Vom merge o data pe saptamana la hipermarket si mai des la discounteri”.