BusinessMagazin

Tag: buget

  • MFP: Deficitul bugetar a ajuns la 3,31% din PIB

    La sfarsitul lui iulie 2009 veniturile bugetului general consolidat au fost de 92,2 miliarde lei, inregistrand, comparativ cu realizarile perioadei corespunzatoare din anul precedent, o scadere de 6,9%.

    In aceeasi luna, cheltuielile bugetului general consolidat au fost in suma de 109,8 miliarde lei, inregistrand o crestere de 7,4% fata de aceeasi perioada a anului precedent.
     

  • Moody’s: Deficit bugetar de 7,7% din PIB in 2009

    "Moody’s considera ca este probabil ca deficitul bugetar sa se situeze peste noua tinta fixata de Guvernul Romaniei cu FMI. Romania are obiceiul de a rata tintele de deficit public si pare greu de crezut ca anul acesta sa fie o exceptie", a declarat pentru MEDIAFAX Kenneth Orchard, analist al agentiei de rating.

    Ulterior, el a precizat ca agentia estimeaza pentru acest an un deficit bugetar de 7,7% din PIB si de 5,6% in 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro.

     

  • Restantele bugetare ale IMM-urilor ar putea fi reesalonate

    Proiectul de ordonanta a Guvernului, realizat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), vizeaza, sub forma unui ajutor de stat, instituirea unui sistem temporar de sprijinire a afacerilor, pentru depasirea crizei economice, si se incadreaza in cadrul general legal creat de Comisia Europeana in acest sens, dupa consultarea statelor membre, potrivit AVAS, potrivit Mediafax.

     

  • Cele 32 de masuri anticriza ale guvernului

    Cele 32 de noi masuri anticriza anuntate astazi de PD-L si PSD

    Masuri pentru stimularea economiei

    1. Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru IMM-urile aflate in dificultate din cauza crizei economice, in scopul sprijinirii acestora pentru plata datoriilor si investitii;
    2. Sustinerea productiei pentru export prin garantii si contragarantii;
    3. Credit fiscal pentru renovarea si modernizarea locuintelor si cladirilor;
    4. Scutirea profitului reinvestit in economia reala;
    5. Folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip Off-set pentru realizarea de investitii, precum si identificarea de masuri suplimentare pentru stimularea si dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural (varianta: conceperea unui program national pentru dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural);
    6. Instituirea unui plafon lunar de 1000 lei pentru neimpozitarea venitului salarial pentru tinerii de pana la 30 de ani;
    7. Utilizarea scrisorii bancare ca si garantie de buna executie pentru societatile din domeniul constructiilor;
    8. Studierea posibilitatilor de creare a unui fond de investitii, inclusiv prin includerea participatiilor statului in societati comerciale, prin care sa se asigure proiectele de investitii de importanta nationala;
    9. Dezvoltarea unui proiect national de investitii de mediu si irigatii, care sa asigure imbunatatirea factorilor de mediu (amenajari hidrotehnice, ameliorarea solului) si valorificarea potentialului agricol si care sa fie prevazut in proiectul de buget pe anul 2010;
    10. Promovarea de proiecte pentru indeplinirea criteriilor de la Lisabona pentru promovarea cercetarii si inovarii: stimularea infiintarii si dezvoltarii parcurilor stiintifice si tehnologice si a clusterelor de competitivitate; masuri de incurajare a cercetarii asemanatoare cu cele aflate in vigoare pentru sectorul IT;
    11. Extinderea programului Rabla pentru tractoare si alte utilaje agricole, incepand cu 1 ianuarie 2010;
    12. Extinderea „programului Rabla” pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009;
    13. Majorarea capitalului social al Fondului de Garantare a Creditului Rural si imbunatatirea activitatii acestuia, orientata catre investitii in agricultura si industria alimentara din mediul rural;
    14. Imbunatatirea Legii investitiilor, inclusiv prin reducerea valorii investitiilor care pot beneficia de facilitati, de la 50 mil. Euro la 10 mil Euro;

    Masuri pentru cresterea veniturilor bugetare

    1. Valorificarea unitatilor de atribuire (UA) a dreptului de poluare si crearea de surse pentru investitiile din sectorul energetic;
    2. Vanzarea participatiilor minoritare ale statului detinute de AVAS, OSPIS si alte institutii ale administratiei publice;
    3. Vanzarea de catre autoritatile locale a terenurilor pe care se afla cladiri rezidentiale in proprietatea cetatenilor;
    4. Introducerea impozitului forfetar pe activitatile unde evaziunea fiscala este dificil de evaluat, care sa inlocuiasca impozitul minim;
    5. Extinderea bazei de impunere in agricultura prin extinderea productiei agricole de piata;
    6. Urgentarea aparitiei Legii privind parteneriatul public-privat (PPP) in concordanta cu prevederile legislatiei europene;
    7. Majorarea redeventelor;
    8. Analiza posibilitatilor de supraimpozitare a profitului exceptional datorat unor factori exogeni (windfall profit);
    9. Analiza posibilitatilor de colectare a accizei pentru carburanti la pompa.

    Masuri pentru rationalizarea cheltuielilor bugetare

    1. Restructurarea ANAF
    2. Adoptarea Legii responsabilitatii fiscale
    3. Introducerea standardelor de cost si a normativelor de personal in domeniul public si privat al statului
    4. Imbunatatirea procedurilor de control financiar, audit public intern si control intern in institutiile statului
    5. Restructurarea si depolitizarea autoritatilor de management si a organismelor intermediare privind accesarea fondurilor structurale
    6. Instituirea simetriei in tratamentul obligatiilor bugetare ale agentilor economici si MFP.

    Masuri Pentru cresterea lichiditatii monetare in sectorul bancar

    1. Scutirea temporara de impozit a dobanzii aferente sumelor depozitate in banci, de catre persoanele fizice;
    2.Predominanta imprumutului public extern bazat pe euro-bonduri in totalul imprumutului public.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.
     

  • Revista presei economice: posturi

    Ziarul financiar afirma ca guvernul isi va angaja raspunderea in fata Parlamentului pentru proiectul privind restructurarea agentiilor guvernamentale si rationalizarea cheltuielilor publice. Decizia a fost luata in urma analizei proiectelor de restructurare pe care fiecare minister le-a prezentat in sedinta de astazi a Guvernului. Cititi mai multe pe www.zf.ro.

    Gandul scrie ca Altex vrea ca programul “Prima Casa” sa fie extins si pentru produsele necesare utilarii locuintei, adica mobila si produse electrocasnice. “Daca guvernul ii ajuta (pe beneficiarii programului de garantare a creditelor) sa cumpere casa si nu au pe ce sa doarma asta este” a spus directorul de marketing si vanzari al companiei Altex, Cristian Moanta. Cititi mai multe pe www.gandul.info.

    Business Standard afirma ca statul are la dispozitie doar trei luni pentru a recupera distanta care il desparte de masurile adoptate de mediul privat, pentru a-si adapta mecanismele la situatia actuala. Angajatii din sectorul privat au fost supusi, de la inceputul anului, la multiple presiuni, in timp ce salariatii statului au fost ocoliti de masurile drastice de taiere a costurilor. Cititi mai multe pe www.standard.money.ro

    Cotidianul scrie ca SC Sorste SA, firma la care ministrul Tineretului si Sportului Luminita Placinta, detine 96% din actiuni, a beneficiat recent din partea Fiscului de o compensare a unor datorii la bugetul de stat in valoare de 5,5 milioane de euro. Copiii sefilor Fiscului din Vrancea sunt angajatii lui Placinta. Cititi mai multe pe www.cotidianul.ro.

    Evenimentul zilei afirma ca firmele din domeniul instalatiilor sanitare isi pun speranta anul acesta in proiectele guvernamentale de infrastructura, cele realizate din fonduri europene si in programul „Prima casa”. Din cauza crizei, majoritatea romanilor au renuntat la planurile de constructie sau achizitie a unei locuinte, cumparand mai putine echipamente sanitare decat in 2008. Cititi mai multe pe www.evz.ro.

    Imaginea a fost realizata prin intermediul programului Wordle.
     

  • Bugetul statului, dependent de tutun si benzina

    Singurul surplus de bani la bugetul de stat din taxe si impozite a venit dupa ce Guvernul a marit accizele la benzina si tutun.

    Per total, veniturile colectate de ANAF in primul semestru al anului s-au ridicat la 67,5 miliarde de lei, cu 6,42% sub cele realizate in aceeasi perioada a lui 2008 si cu 2% mai mici fata de programul orientativ al Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

    Incasarile slabe ale statului se datoreaza mai ales scaderii consumului populatiei, fapt vizibil atat la importuri (taxele vamale), cat si la consumul propriu-zis (TVA). Cel mai drastic au scazut, cu 35% fata de anul trecut si cu 4% sub estimarile MFP, veniturile din taxe vamale, care au insumat 313,8 milioane de lei.O scadere accentuata a fost consemnata la veniturile din TVA, unde totalul de 17,05 miliarde de lei a reprezentat 84,34% din valoarea raportata in primul semestru al anului trecut si 93,91% din nivelul prognozat.

     

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.
     

     

  • Deficit bugetar între 2 şi 2,2% din PIB

    Proiecţia preliminară a bugetului pe 2009 prevede un deficit bugetar cuprins între 2 şi 2,2% din Produsul Intern Brut, de la un nivel de 5,2% din PIB înregistrat anul trecut, scrie MEDIAFAX din surse guvernamentale. Ţinta de deficit bugetar este inclusă în schiţa preliminară a proiecţiei de buget pe 2009.

    Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat, recent, că Executivul urmăreşte pentru acest an încadrarea într-un deficit bugetar în jurul a 2% din PIB.

    Cititi mai multe despre proiecţia preliminară a bugetului pe 2009 pe www.mediafax.ro
     

  • Sfaturi la vreme de criza

     

    Doua scenarii se profileaza pentru piata de consultanta in acest an. Unul ar presupune trunchieri de bugete si o franare brusca a afacerilor, mai ales acolo unde ele au incetinit deja serios, cum se intampla in zona imobiliara. Celalalt ar putea conduce la o continuare a cresterii afacerilor gratie nevoii stringente de consultanta, in aceasta perioada, a managerilor din varii sectoare, pusi in fata unor decizii importante.
     
    Cel mai probabil va continua linia de crestere din anii precedenti in ciuda crizei, apreciaza Nicolae Iordache Iordache, managing partner al propriei firme de consultanta, ce-i poarta numele, si fost country manager al Richter Gedeon, subsidiara locala a producatorului ungar de medicamente Gedeon Richter. Iordache admite totusi ca reactia managerilor va fi foarte lenta si pe alocuri paradoxala, pentru ca nu avem in memoria noastra recenta experienta unei astfel de crize: “Ma astept ca destui manageri sa vada consultanta ca pe o cheltuiala de lux si sa o trateze ca atare”.Prin urmare, pariul este daca managerii romani vor mai apela la consultanta si in situatii dificile, asa cum au facut-o cat timp economia “a duduit”. Teoretic, daca in vremuri de crestere a economiei, consultanta “a fost si va fi o arma taioasa”, la vreme de criza ar trebui sa fie “bandajul managerilor”, spune Mihai Ghyka, fost manager general al InBev, cel care a cochetat cu ideea unui start-up in coaching alaturi de fostul sau coleg Liviu Irimia (demisionat din pozitia de director de marketing al InBev dupa trei luni de la plecarea lui Ghyka). “De regula, conducatorii multinationalelor beneficiaza oricum de corporate, in schimb managerii societatilor autohtone se regasesc singuri in mijlocul furtunii, cu decizii greu de luat, deci apelul la consultanti vine intr-un mod firesc, ca o necesitate de validare a propriilor idei”, spune Ghyka, care crede ca serviciile de consultanta, indiferent de aria de expertiza, vor avea cautare si in acest an.
     
    Proiectul de start-up al lui Ghyka si Irimia nu s-a concretizat si se afla momentan in asteptare, iar de curand Liviu Irimia a acceptat fotoliul de director general al producatorului de ape minerale Lipomin. “Faptul ca piata de consultanta ar fi prea aglomerata nu a reprezentat decat un motiv minor pentru amanarea proiectului. Ea nu va creste si nici nu cred ca va scadea in 2009, dar in perioada asta e intelept sa lasam sa mai treaca un timp; nu am renuntat de tot la idee”, spune Irimia.
     
    Un proiect care, in schimb, s-a concretizat a fost lansarea, la finele lui 2008, a NNDKP Consultanta Fiscala, companie afiliata NNDKP, liderul pietei de avocatura (dupa cifra de afaceri). “Eu si Alina (Alina Timofti, fosta colega din Ernst & Young, actualmente partener in noua companie – n.red.) suntem in acest business de peste zece ani si am vazut si vremuri bune, in ultimii ani, si mai putin bune, in 2000-2002. Din pacate, acum sesizam semnale ce ne amintesc de inceputurile anilor 2000”, spune Marius Ionescu, partener al NNDKP Consultanta Fiscala. “Anul 2009 va oferi insa posibilitatea cimentarii relatiei consultant-client. Diferenta o va face consultantul care cunoaste foarte bine businessul clientului si va reusi sa fie langa client, oferindu-i ajutor in vremuri mai putin bune.”
     
    Dupa Alina Timofti, daca e sa vorbim de o schimbare in consultanta in 2009, aceasta il va viza pe consultantul insusi, care nu trebuie sa mai astepte sa fie intrebat, ci va trebui sa vina chiar el cu solutii catre clienti. “Aici va sta succesul unei firme de consultanta, iar aceasta inseamna oameni valorosi, pentru ca vorbim despre un business ce nu poate creste fara atragerea unor resurse umane de calitate.” Urmand logica ei, putem anticipa ca anul acesta va fi unul al investitiilor in specialisti. “In mod normal, acum ar trebui investit foarte mult in resurse umane”, confirma Nicolae Iordache Iordache.
     
    De unde au venit, respectiv vor veni acesti specialisti? In ultimii ani, o serie de middle si top manageri locali au preferat sa-si parasesca pozitiile din marile corporatii, fie pentru fotolii in companii mai mici, mai dinamice, fie de cele mai multe ori pentru a deveni consultanti – financiari, fiscali sau de business. I-au atras deopotriva o mai mare independenta, mai mult dinamism in luarea deciziilor si, fireste, trecerea de la statutul de angajat la cel de antreprenor. Puse cap la cap, argumentele acestea s-au tradus in cifre: sute de firme de consultanta (numita aici generic, in toate ariile sale de expertiza) au invadat piata, dintre care foarte multe au sau au avut pana anul trecut afaceri infloritoare. Asa a procedat si Cosmin Alexandru, fost director al GfK Romania, actualmente managing partner al Brandivia si partener in proiectul educational Erudio, care crede ca managerii intrati in consultanta in 2008 sunt cei pentru care munca intr-o corporatie a generat acumulari profesionale care, la un moment dat, au fost plafonate de posibilitatile de cariera in mediul corporatist.
     
    “Sunt oameni care simt ca au de oferit mai mult”, spune el: “Aceasta tendinta a fost incurajata si de faptul ca in 2007 si prima parte a lui 2008 au venit si s-au dezvoltat in Romania foarte multe companii, in varii domenii, care aveau nevoie de o expertiza pe care nu o puteau acoperi doar cu propriii angajati, data fiind penuria de forta de munca bine calificata si cu experienta relevanta.”
     
    Echipa de taxe de la NNDKP Consultanta Fiscala s-a format tot din oameni plecati de la o multinationala: din zece membri ai echipei, cinci au venit de la Ernst & Young: un executive director, un senior manager, doi manageri si un senior consultant. Activitatea este condusa de un consiliu al celor trei parteneri: Marius Ionescu, Alina Timofti si Ana-Maria Miron, cea care conducea si inainte practica de taxe a NNDKP. De ce ar pleca insa cineva de la o companie de talia Ernst & Young? Un motiv pentru care munca in Big Four nu mai este atat de atractiva este ca in urma reglementarilor din ultimii ani, companiile de audit nu mai pot presta si alte tipuri de servicii pentru clientii lor. Un altul e pur si simplu cel al veniturilor: spre exemplu, echipa transferata de la E&Y, fiind experimentata, superviza venituri cu mult mai mari decat cele luate in discutie acum de noua companie, insa toti membrii ei castiga mai bine aici.

  • Una din doua companii nu are buget pentru departamentul de HR

    "Una dintre principalele probleme ale directorilor de resurse umane este reprezentata de faptul ca nu dispun de un buget special destinat", spune Decebal Leonard Marin, managing partner la Corporate Dynamic International. Explicatia consta, continua Marin, in faptul ca ponderea in care directorii de resurse umane sunt principalii decidenti in ceea ce priveste politica de personal este de sub 40%.

     

    Acest fapt arata ca functiunea de resurse umane este perceputa de catre top management ca avand mai degraba un rol de executant decat de partener strategic care contribuie la dezvoltarea pe termen lung a organizatiei. Astfel, doar un director de resurse umane din trei este membru al comitetului executiv al companiei.

     

    Rolul relativ pasiv al decidentilor de resurse umane este confirmat si de faptul ca una din doua firme functioneaza fara buget sau nu a bugetat activitati de dezvoltare a resurselor umane. Cele mai mari cheltuteli vin insa pentru recrutare si training. Cu toate acestea, doar 11% dintre companii aloca un buget mai mare de 1.000 de euro pentru recrutare si 163 de euro pe an, per angajat, pentru training.
     

  • De ce un loc cu taxa la stat e mai scump decat la o facultate privata

    Raspunsul l-au dat chiar rectorii marilor universitati, care spun cu nonsalanta ca nu vor sa ia mai putini bani de la studenti, pentru ca le ofera in schimb laboratoare performante si material didactic.

     

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro