Tag: refuz

  • Gruia Stoica: “nu voi decide să preiau clubul de fotbal Rapid fără un audit amănunţit”

    ”Analizăm în continuare propunerea făcută. Lucrurile sunt încă fluide, iar o decizie nu este încă cristalizată. Cu siguranţă că nu voi decide să preiau clubul de fotbal Rapid fără un audit  amănunţit. Sutele de mii de fani al Rapid-ului, dar şi cei aproximativ 9.000 de angajaţi ai Grampet Group, merită o decizie atent cântărită.

    Sunt flatat de atenţia pe care am primit-o în ultimele două zile din partea mass-media şi nu numai. Această atenţie mă onorează şi mă obligă în acelaşi timp. îmi doresc ca aceeaşi atenţie şi aceeaşi energie să se manifeste şi pe viitor în legătură cu acţiunile întreprinse de Grampet Group, una dintre cele mai mari companii româneşti, care are aproximativ 9.000 de angajaţi şi care a reuşit să pună steagul românesc în 9 ţări europene.
    Indiferent ce decizie voi lua în legătură cu clubul Rapid, consider că Grampet Group merită să rămână în atenţia publicului pentru rezultatele excepţionale pe care le are zi de zi şi an de an”, a mai spus Gruia Stoica.

  • Cine sunt samsarii de petrol, cereale sau metale la nivel mondial

    CONDUSĂ DE CARISMATICUL AFACERIST BRITANIC IAN TAYLOR, Vitol cumpără petrol unde găseşte mai ieftin şi îl vinde cui plăteşte mai mult. Marjele de profit sunt subţiri, însă trebuie avut în vedere că sunt raportate la venituri uriaşe şi împărţite într-un anturaj restrâns de acţionari şi investitori.

    Afacerile companiei au crescut la 303 miliarde de dolari în 2012, faţă de 297 mld. dolari în anul anterior, şi cu 45% mai mult decât în 2005. Volumul de petrol şi produse petroliere care a trecut anul trecut pe la traderii grupului a scăzut de la 272 milioane de tone la 260 milioane de tone, însă compania a reuşit să compenseze declinul prin creşterea afacerilor cu gaze naturale.

    Vitol deţine 200 de tancuri petroliere şi are facilităţi de depozitare pe cinci continente. Într-un interviu acordat recent revistei Fortune, Ian Taylor a vorbit cu oarecare modestie despre rezultatele companiei în 2012, acuzând condiţiile dificile de piaţă. Principalul obstacol pentru profiturile companiei? Diferenţele reduse dintre preţurile petrolului practicate în diverse regiuni ale lumii, situaţie neplăcută pentru un business care mizează tocmai pe aceste marje. “Piaţa a fost foarte congestionată. Nu a oferit prea multe oportunităţi”, a spus şeful Vitol.

    Compania speră să obţină în acest an un avantaj prin acordul încheiat recent cu grupul rus Rosneft, controlat de stat, cel mai mare producător de petrol din Rusia. Vitol şi Glencore International, cel mai mare trader de materii prime din lume, înregistrat de asemenea în Elveţia, au ajutat Rosneft să obţină o finanţare de 10 miliarde de dolari pentru achiziţia companiei TNK-BP.

    Traderii au obţinut în schimb contracte de livrare de petrol pe termen lung, asigurându-şi materie primă la preţuri preferenţiale.Ascensiunea economică a Chinei, Indiei şi Braziliei, însoţită de urbanizare şi industrializare, a determinat în ultimul deceniu creşterea puternică a cererii pentru materii prime, de la minereuri, metale şi combustibili la alimente. Afacerile clubului restrâns al traderilor de mărfuri au înflorit, depăşind 1.100 miliarde de dolari pe an.

    Cele mai mari cinci companii de profil au desfăşurat în 2010 afaceri de peste 600 miliarde de dolari, aproape cât veniturile celor mai mari companii financiare şi peste vânzările cumulate ale celor mai mari companii din IT&C.

    TRADERII DE MĂRFURI FAC AFACERI DE OBICEI DIN JURISDICŢII CU O FISCALIZARE REDUSĂ, precum Elveţia, iar cele mai multe astfel de companii acumulează poziţii speculative de miliarde de dolari pe diverse materii prime sau îşi utilizează forţa financiară ca pe o pârghie pentru a strânge stocuri uriaşe în depozite, creând perioade de “secetă” pe piaţă pentru a împinge preţurile în sus.

    În timp ce autorităţile din SUA şi Uniunea Europeană fac eforturi pentru a sancţiona băncile şi fondurile de hedging care fac speculă cu materii prime, marile case de trading îşi văd nestingherite de treabă. Majoritatea nu sunt listate la bursă şi îşi fac afacerile discret, căutând să nu atragă atenţia.Unele sunt afaceri de familie, altele sunt asocieri între investitori puternici, dar toate păstrează tăcerea şi sunt relativ necunoscute în afara industriei energiei şi materiilor prime. Iar pentru că tranzacţionează bunuri concrete şi nu instrumente financiare, activitatea lor este dificil de reglementat.

    Afacerile au mers ca pe roate în ultimii ani, permiţând acestor grupuri să îşi extindă aria de influenţă. Cele mai mari case de trading, precum Glencore, au început să cumpere pe bandă rulantă minele care produc materia primă, vapoarele care o transportă în lume, depozitele sau silozurile unde staţionează marfa şi conductele prin care se scurge spre consumatori. Cu o putere financiară greu de rivalizat, o reţea extinsă de relaţii în industrie şi politică şi un nivel avansat de cunoaştere a mediului în care operează, marii traderi au devenit brokeri de putere, îndeosebi în regiuni aflate în dezvoltare din Asia, America Latină sau Africa. Sunt în acelaşi timp o rotiţă a mecanismului şi o forţă care schimbă regulile sistemului.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Florentin Ţuca: Codul de procedură civilă va avea un efect pozitiv asupra mediului de afaceri, dar trebuie asimilat repede şi eficient

     “Cred că noul cod va avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, dar sub rezerva că va fi asimilat repede şi eficeint de către cei care trebuie să-l aplice. Este o caznă destul de serioasă să asimilezi asemenea norme, pentru că nu vorbim despre 3-4 articole, ci de o modificare de anvergură, care trebuie asociată şi cu modificarea Codului Civil şi puse laolaltă, ceea ce poate crea dificultăţi de interpretare şi aplicare.

    Dar presupunând că se va trece cu disciplină şi sârguinţă peste dificultăţile inerente de asimilare a acestor coduri, eu cred că sunt premise pentru o aplicare mai facilă şi mai favorabilă celor care se duc la instanţă”, a declarat Ţuca la conferinţa «Cum se aplică Noul Cod de Procedură Civilă de la 15 februarie? Provocările noilor reglementări şi impactul asupra mediului de afaceri»”, organizată de agenţia MEDIAFAX şi societatea de avocaţi Ţuca Zbârcea&Asociaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Anul 2015 nu mai este o ţintă credibilă pentru intrarea în zona euro. Orizontul e undeva în 2020

     “Anul 2015 nu mai este o ţintă credibilă, trebuie să fim realişti, nu se pune problema de 2015. Am impresia că nici măcar Polonia nu îşi mai propune 2015 intrarea în zona euro, care are criterii de convergenţă mult mai avansate decât România. Cred însă că nu trebuie să renunţăm la obiectiv (…) Cred că orizontul este undeva 2020”, a spus Ponta la Adevărul Live.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că România îşi propune “un termen rezonabil de intrare în zona euro”, deoarece statele UE care au adoptat moneda comună nu sunt dispuse să aştepte prea mult şi îşi vor continua procesul de integrare în acest sens.

    El a arătat că termenul oficial asumat de România, de adoptare a monedei comune în 2015, nu mai este “realist” şi a reiterat că Guvernul, Parlamentul şi Banca Naţională sunt instituţiile în atribuţiile cărora intră să analizeze noul obiectiv de aderare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul va sista lucrările la reactorul 5 al centralei de la Cernavodă

     “Proiectul CANDU 700 a fost realizat la nivelul anilor 1970. Estimându-se ca dată de punere în funcţiune a unităţii 5 anul 2025, se poate considera că la acea dată autorizarea va fi practic imposibilă, Uniunea Europeană neacceptând decât grupuri energetice nucleare de generaţii noi, III + şi IV, acest proiect fiind de generaţia II +”, potrivit notei de fundamentare a unui proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Economiei.

    Construcţia centralei nuclearelectrice de la Cernavodă a fost începută de fostul regim comunist la sfârşitul anilor ’70, când era prevăzut să aibă patru reactoare. Ulterior, a fost luată decizia ridicării şi a celui de-al cincilea reactor.

    Primul reactor a fost pus în funcţiune în 1996, iar al doilea în 2007, fiind operate de compania de stat Nuclearelectrica. Unităţile 3 şi 4 ar urma să fie finalizate în 2019 şi 2020, dar Guvernul nu are încă niciun angajament clar al investitorilor pentru continuarea lucrărilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată locul unde nimeni nu îşi doreşte să ajungă – GALERIE FOTO

    Totuşi, închisoarea din Guantanamo este o facilitate guvernamentală în care se acordă multă atenţie detaliilor cum ar fi nutriţia şi recreerea prizonierilor, potrivit Business Insider.

    Închisoarea americană a fost înfiinţată după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Iniţial, aceasta trebuia să fie doar un centru de detenţie temporar, un loc unde să fie adunaţi „cei mai răi dintre cei răi“ terorişti, dar după aproape doi ani a fost transformată într-o inchisoare permanentă pentru aceştia.
    Sursa: Business Insider

  • Preşedinţia: Băsescu a discutat cu vicepreşedintele SUA despre scutul antirachetă. Programul scutului din România va continua

     “Domnul preşedinte Traian Băsescu a avut o discuţie cu vicepreşedintele SUA, domnul Joe Biden, la ceremonia de inaugurare a Papei Francisc de la Vatican. Domnul vicepresedinte Joe Biden a reconfirmat ca programul scutului antirachetă din România nu va fi afectat în niciun fel de noile decizii luate la Washington şi că programul va continua aşa cum a fost discutat cu autorităţile române”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al şefului statului.

    Potrivit lui Oprea, preşedintele Băsescu a primit aceleaşi asigurări şi din partea secretarului de stat al SUA, John Kerry, în cursul unei convorbiri telefonice care a avut loc vineri, 15 martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zona euro menţine ţinta de 5,8 miliarde euro pentru Cipru, dar înclină spre taxarea depozitelor mari

     “Nu mă gândesc la planuri B. Aplicăm planul A. Fiecare trebuie să îşi asume responsabilităţile”, a declarat ministrul francez al Finanţelor, Pierre Moscovici, referindu-se la suma de 5,8 miliarde euro care trebuie atrasă de Cipru prin taxarea depozitelor, transmite Bloomberg.

    Miniştrii Finanţelor din zona euro, reuniţi luni seară în teleconferinţă pentru noi negocieri privind acordul de bailout al Ciprului, au menţinut presiunile asupra statului mediteranean însă s-au arătat mai flexibili în privinţa formei în care va fi aplicat planul.

    “Autorităţile din Cipru vor introduce mai multă progresivitate în taxa specială comparativ cu ceea ce a fost convenit pe 16 martie, cu condiţia să rezulte în continuare aceeaşi reducere a anvelopei de finanţare şi, în consecinţă, să nu afecteze valoarea totală a asistenţei financiare”, se arată într-un comunicat transmis în urma teleconferinţei miniştrilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro scade la minimul ultimelor 14 luni faţă de dolar, după acordul UE – Cipru

     “Cea mai mare temere este că ar putea avea loc un efect de domino, ceea ce trage euro în jos. Ce nu înţelege piaţa este că cei care îşi retrag banii ar putea să îi plaseze în altă parte în zona euro, astfel că nu cred că este rău pentru euro”, a declarat Douglas Borthwick, director general la Chapdelaine & Co. în New York, relatează Bloomberg.

    Euro este în scădere la bursa din New York cu 1,1%, la 1,2928 dolari pe unitate, după ce a coborât cu până la 1,5%.

    Imaginile cu ciprioţii stând la coadă la ATM-uri pentru retragerea banilor au provocat temeri legate de fuga capitalului şi riscă să perturbe calmul instaurat în piaţă de când Banca Centrală Europeană s-a angajat în septembrie anul trecut să susţină ţările cu probleme financiare.

    Moody’s a avertizat luni că termenii acordului pentru Cipru sunt negativi pentru deponenţii europeni şi ar putea afecta ratingurile băncilor din regiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro