BusinessMagazin

Tag: ue

  • Cum se poate apăra România de criza grecească şi de riscurile anului electoral

    Deşi prezenţa relativ mare a băncilor greceşti în România (cca 16% din active) reprezintă un risc important, factorii care limitează pericolul de contagiune din partea crizei datoriilor greceşti sunt următorii:

    1) în ciuda îngrijorărilor de până acum, nu există semne vizibile de tensiune, în forma unor retrageri de fonduri din subsidiarele româneşti ale băncilor din statele periferice ale zonei euro sau ieşiri de capital

    2) băncile din România cu capital grecesc nu deţin portofolii semnificative de obligaţiuni suverane elene şi au o expunere redusă în raport cu alte entităţi greceşti

    3) BNR, care se poate baza pe asistenţa financiară externă la nevoie (în virtutea acordului preventiv cu FMI) este bine poziţionată spre a limita riscurile în cazul unui şoc.

    Cu toate acestea, notează analiştii Citi, “este limpede că apetitul investitorilor pentru activele româneşti va rămâne limitat până ce problema Greciei se va clarifica, respectiv până ce apetitul global pentru risc îşi va reveni”.

    Ilker Domac şi Gultekin Isiklar, cei doi analişti ai Citi care se ocupă în mod curent de România, au venit la Bucureşti în perioada 15-16 septembrie, unde s-au întâlnit cu oficiali ai BNR, ai Consiliului Fiscal, ai instituţiilor financiare internaţionale şi cu analişti independenţi.

    Domac şi Isiklar adaugă că perspectiva de inflaţie pentru lunile următoare “s-a îmbunătăţit considerabil, graţie unei recolte bune interne şi scăderii preţurilor internaţionale ale materiilor prime agricole”, singurul factor care ar putea umbri peisajul fiind riscurile aduse de anul electoral. Citi se aşteaptă ca inflaţia la finele anului să fie de circa 4,5%, deşi e posibil chiar să fie şi mai redusă, dacă alimentele se ieftinesc în continuare. Pentru 2012, Citi estimează o inflaţie puţin sub 4% la sfârşitul anului, rezultatul urmând să fie influenţat de mersul crizei greceşti şi de impactul ei asupra leului.

    În prezent, în privinţa leului “nu există îngrijorări majore”, având în vedere “performanţa puternică a exporturilor, ajustarea remarcabilă a deficitelor externe, existenţa programului cu UE şi FMI, voinţa BNR de a evita o depreciere puternică a leului şi faptul că dispune de resursele adecvate pentru a apăra moneda”. Având în vedere însă tensiunile din zona euro, Domac şi Isiklar estimează un nivel al cursului leu-euro de circa 4,25 pentru sfârşitul anului în curs.

    Analiştii Citigroup estimează, de asemenea, că BNR va amâna pentru 2012 orice reducere a dobânzii de politică monetară, din cauza riscurilor crizei greceşti şi a nivelului ridicat al aversiunii faţă de risc în rândul investitorilor.

    În privinţa deficitului bugetar, Guvernul se va încadra anul acesta în ţinta de 4,4% din PIB (calcul ESA), însă încadrarea anul viitor în ţinta de 3% va fi dificilă, din cauza anului electoral. “Totuşi, deşi ne aşteptăm la anumite măsuri populiste moderate, nu e de anticipat o campanie masivă de cheltuieli preelectorale, având în vedere existenţa programului susţinut de FMI şi UE”.

  • Economistul-şef al FMI: Băncile europene au nevoie urgent de recapitalizare, posibil cu sprijinul statelor

    “Este esenţial să fie majorat capitalul băncilor. Dacă nu vom face asta, băncile vor încerca să-şi suplimenteze capitalul prin vânzarea de active şi scăderea numărului de credite. Aceasta ar fi foarte periculos, dintr-un punct de vedere macroeconomic”, a comentat Blanchard, citat de Wall Street Journal.

    Băncile vor încerca să-şi majoreze capitalul apelând la pieţele financiare şi, dacă nu vor reuşi să facă asta, statul ar putea interveni. “Nu e vorba de o naţionalizare, ci doar ca statul să preia participaţii la bănci spre a le permite să-şi majoreze capitalul”, a spus Blanchard. Aceasta ni se pare foarte important şi foarte urgent.”

    Ţările europene sunt acum mai dispuse să accepte ideea că băncile de pe continent au nevoie de capital suplimentar, pentru a face faţă potenţialelor pierderi de pe urma crizei datoriilor suverane, a adăugat economistul-şef al FMI.

    Luna trecută, apelul făcut de şefa instituţiei, Christine Lagarde, pentru recapitalizarea masivă a băncilor europene a stârnit o reacţie negativă din partea guvernelor europene şi a Băncii Centrale Europene, mai ales că FMI şi-a însoţit apelul cu estimarea că nevoia de capital suplimentar ar fi de 200 de miliarde de euro.

    Ulterior, FMI şi-a retras estimarea, afirmând că respectiva cifră nu era decât un “rezultat preliminar” dintr-un document de lucru.

  • Orban trebuie să recupereze cei patru ani în care s-au atras doar 13,5% din banii de la UE

    Tema atragerii fondurilor UE a figurat pe agenda tuturor guvernelor de după 2007, fiind în egală măsură motiv de critici la adresa miniştrilor implicaţi în acest proces, dar şi prilej de critici din partea opoziţiei. De cele mai multe ori, însă, discuţiile pe acest subiect s-au limitat la declaraţii, dovadă fiind faptul că, deşi România beneficiază de fonduri structurale de peste 19,2 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, la data de 31 august plăţile efectuate din contribuţia UE în raport cu alocarea totală de la Uniune fiind de 13,5%. Înfiinţarea ministerului condus de Orban survine unei perioade în care atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi premierul Emil Boc au invocat necesitatea atragerii fondurilor europene, ca o soluţie pentru problemele de infrastructură, de mediu sau de dezvoltare regională, în contextul unei creşteri economice limitate inclusiv de contextul internaţional. România beneficiază de fonduri structurale în cuantum de 19.213.036.712 euro (81.665.012.544 miliarde de lei) care pot fi accesate prin mai multe programele operaţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât a costat salvarea băncilor din Irlanda cu bani publici

    Cu alte cuvinte, irlandezii au cheltuit pentru a împiedica falimentul băncilor echivalentul a 40% din PIB pe anul trecut, sau echivalentul a 150% din totalul veniturilor încasate la buget.

    Pentru recapitalizarea instituţiilor financiare – Anglo-Irish Bank, Bank of Ireland, Irish Life & Permanent, EBS – au fost cheltuite 71 de miliarde de euro, din care 65 au fost furnizate de statul irlandez, reiese din ultimul raport al Curţii de Conturi, care citează datele băncii centrale.

    John Buckley, şeful Curţii de Conturi, a spus că valoarea totală a activelor bancare, după acoperirea pierderilor, va ajunge la circa 14-21 de miliarde de euro până în 2013.
    Conform aceluiaşi raport, statul a plătit consultanţilor bancari, juridici şi contabili peste 73 de milioane de euro, din 2008 până iunie 2011, pentru serviciile de consultanţă prestate în contextul crizei bancare.

    Cel mai mult au încasat consultanţii bancari, pentru care statul a plătit 35 de milioane, urmaţi de experţii juridici, cu 22,4 milioane, respectiv serviciile de contabilitate, cu 15,6 milioane.

    Statul irlandez a fost silit să contracteze, toamna trecută, un credit de 67,5 miliarde de euro de la FMI şi UE, din care circa 10 miliarde au fost bani destinaţi salvării băncilor. Pentru a obţine creditul, guvernul de la Dublin (care ulterior a şi căzut din această cauză) a acceptat să contribuie la aranjamentul de credit cu 18 miliarde de euro din fondul de pensii.

    În plus, banca centrală a Irlandei a acordat băncilor cu probleme împrumuturi de circa 70 de miliarde de euro, iar Banca Centrală Europeană le-a împrumutat la rândul său cu circa 80 de miliarde de euro, adaugă The Guardian.

  • România a înregistrat în iulie a doua creştere din UE a producţiei din sectorul construcţiilor

    Cele mai puternice creşteri raportat la luna iunie au fost înregistrate în Slovenia (10,3%), România, Germania (3,2%) şi Polonia (1,2%).

    La polul opus, Marea Britanie (-4,3%), Suedia (-3,1%), Portugalia (-2,8%) şi Cehia (-1,6%) au consemnat cele mai abrupte scăderi în serie lunară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE şi FMI cer Greciei să grăbească măsurile de austeritate pentru a obţine următoarea tranşă

    Grecia trebuie să înceapă să concedieze angajaţi din sectorul bugetar, să reducă sau să îngheţe salariile şi pensiile din sistemul de stat, să crească taxa pe păcură, să închidă companiile de stat care au pierderi, să scadă cheltuielile din domeniul sănătăţii şi să accelereze privatizările, potrivit listei de măsuri publicată de presa elenă.

    Toate aceste măsuri fac deja parte din programul Greciei de reducere a deficitului bugetar, aprobat de parlament în luna iunie pentru a obţine finanţare exterrnă şi a evita falimentul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afirmaţia că prăbuşirea zonei euro ar provoca război în Europa – “o iresponsabilitate cât Everestul”

    Ministrul polonez de Finanţe, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia semestrială a UE, a avertizat în această săptămână, într-un discurs la Parlamentul European, asupra producerii unui război pe continent în următorii zece ani dacă zona euro se prăbuşeşte.

    “M-am întâlnit recent cu un prieten care a lucrat cu mine în perioada reformelor economice şi care acum e preşedinte al unei mari bănci poloneze. El mi-a zis: ‘Ştii, după asemenea şocuri economice şi politice, rar se întâmplă ca în următorii zece ani să nu fie un război catastrofal. Mă gândesc serios să le fac rost copiilor mei de o viză permanentă pentru SUA’”, a spus Rostowski, conchizând că liderii europeni “nu pot lăsa să se întâmple o astfel de catastrofă”.

    Rostowski este ministru de finanţe din 2007, reprezentând Platforma Civică de centru-dreapta.

    Liderul partidului de opoziţie Lege şi Justiţie, Jaroslaw Kaczynski, a reacţionat imediat, afirmând că “a vorbi astăzi despre război şi despre necesitatea de mutare în SUA echivalează cu o iresponsabilitate cât Muntele Everest”.

    La rândul său, Jerzy Wenderlich, vicepreşedinte al Seimului din partea Alianţei Stângii Democratice, a comentat că “o astfel de persoană n-ar trebui nici să ţină în mână o puşculiţă, nemaivorbind de bugetul statului”.

    Premierul Donald Tusk, încercând să-şi apere ministrul, a explicat că sensul spuselor lui Rostowski era de fapt că “dacă nu se iau decizii rapid şi nu se trece rapid la acţiune, ne îndreptăm spre o direcţie periculoasă”. “Vă rog să trataţi cuvintele d-lui Rostowski ca un avertisment ferm către toţi politicienii zonei euro care timp de multe luni, în loc să ia decizii, au rămas într-o stare de inerţie.”

    Rostowski s-a bazat în declaraţia sa despre eventualul război pe un studiu recent al băncii elveţiene UBS, conform căruia fragmentarea zonei euro ar implica riscuri politice, întrucât conceptul de Europă unită şi autoritatea ei ca atare pe scena internaţională ar deveni desuete şi ar apărea riscuri de război civil ori de ascensiune a unei guvernări autoritare sau militare.

    UBS estima, de asemenea, că probabilitatea ca o ţară considerată “verigă slabă” în ansamblul zonei euro să abandoneze uniunea monetară este zero, întrucât costurile ieşirii din zona euro pentru ţara respectivă ar atinge 40-50% din PIB numai în primul an.

  • Daţi un leu pentru creditorii Greciei

    În realitate, ar fi vorba de fapt de stimularea investitorilor care ar finanţa statele, aşa cum a fost programul american TALF (Term Asset-Backed Securities Loan Facility), în valoare de 100 de miliarde dolari (bani folosiţi efectiv până în 2010, dintr-un total disponibil de 1.000 de miliarde), prin care Rezerva Federală a oferit finanţare ieftină băncilor şi fondurilor de investiţii, permiţând astfel instituţiilor de credit să continue, la costuri rezonabile, creditarea consumatorilor şi a micilor afaceri.

    CNBC a relatat că un oficial (nenumit) al G7 ar fi declarat că europenii iau în considerare o astfel de variantă de TALF, doar că ea ar viza piaţa obligaţiunilor guvernamentale, cu scopul de a-i stimula pe investitori să continue, la costuri rezonabile, creditarea statelor cu probleme.

    Capacitatea financiară a EFSF este actualmente de 440 de miliarde de euro.

  • Capul lui Bashar al-Assad vrem

    Deputaţii au solicitat ca represaliile împotriva protestatarilor paşnici contra regimului lui Bashar al-Assad să înceteze imediat şi şi-au declarat solidaritatea cu poporul sirian care luptă pentru apărarea drepturilor sale. PE a cerut membrilor Consiliului de Securitate al ONU, şi mai ales Rusiei şi Chinei, să condamne utilizare forţei letale de către regimul sirian şi să impună sancţiuni dacă regimul nu pune capăt violenţei.

    Manifestaţiile din Siria se înscriu în mişcarea de emancipare din Orientul Mijlociu cunoscută sub numele de “primăvara arabă” şi care a dus până acum la schimbări de regim în Tunisia, Egipt şi Libia.

  • Înmatriculările Dacia în UE au scăzut cu 8,2% în primele şapte luni, la 146.000 de unităţi

    Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a anunţat vineri că numărul înmatriculărilor de autoturisme noi din UE a scăzut în perioada ianuarie-iulie cu 2,1% , la 8,135 milioane de unităţi, de la 8,309 milioane în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Dacia a înregistrat, în primele şapte luni din 2010, 159.424 de înmatriculări în Europa.

    Numărul înmatriculărilor de autoturisme produse de grupul Renault, din care face parte şi constructorul român, a scăzut în perioada analizată cu 11%, de la 878.000 la 782.000 de unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro