BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Medvedev AMENINŢĂ: Rusia ar putea ÎNCHIDE spaţiul aerian ca răspuns la noi sancţiuni occidentale. Iată un risc de rupere a sistemului securităţii în lume

    Statele occidentale “trebuie să fie întrebate dacă vor exista noi sancţiuni, dar, dacă vor exista sancţiuni în domeniul energetic ori restricţii suplimentare impuse sectorului nostru financiar, vom fi nevoiţi să răspundem în mod asimetric”, a declarat şeful Guvernului rus, dând ca exemplu în acest sens “restricţii în sfera transporturilor”, relatează agenţia rusă de presă Itar-Tass, în pagina electronică.

    “Noi pornim de la faptul că avem relaţii amicale cu partenerii noştri, aşa că cerul este deschis deasupra Rusiei pentru zboruri. Dar dacă suntem restricţionaţi, va fi nevoie să răspundem”, a continuat el.

    “Dacă transportatorii occidentali ocolesc spaţiul nostru aerian, acest lucru ar putea să conducă la falimentul multor companii aeriene care se clatină la marginea prăpastiei în lupta pentru supravieţuire”, a subliniat Medvedev.

    El a apreciat, însă, că ar fi o opţiune proastă. “Am vrea că partenerii noştri să-şi dea seama de acest lucru”, a continuat el, exprimându-şi regretul faţă de faptul că Occidentul a impus deja o serie de sancţiuni Moscovei în criza din Ucraina.

    “Speram ca partenerii noştri să fie mai inteligenţi”, a apreciat şeful Guvernului rus. Un război al sancţiunilor nu aduce pacea în Ucraina, ci, din contră, ameninţă sistemul global de securitate, a apreciat Medvedev. “Cei mai mulţi politicieni îşi dau seama de acest lucru”, a apreciat el. “Cu toate acestea, există o anumită inerţie în gândire şi, din păcate, o dorinţă de a utiliza forţa în relaţiile internaţionale”, a adăugat Medvedev.

    “Noi ştim că iniţial sunt impuse sancţiuni economice, dar ele sunt urmate de sancţiuni politice ca răspuns, iar acţiunile politice nu sunt simetrice, sunt mai rele. Iată un risc de rupere a sistemului securităţii în lume”, a declarat premierul rus.

    “Sper că omologii noştri occidentali nu aspiră la acest lucru şi că nu există nebuni printre decidenţi”, a continuat el, subliniind că “sancţiunile au întotdeauna două tăişuuri” şi că, “în general, nu aduc rezultate pozitive”. El a citat exemplul Chinei, căreia i-au fost impuse sancţiuni în 1989, dar care nu au afectat dezvoltarea economiei ţării. Chinezii “şi-au folosit resursele interne”, a notat premierul rus.

    Uniunea Europeană (UE) este “pregătită să revină” asupra sancţiunilor pe care intenţionează să le impună Rusiei, dacă armistiţiul din estul Ucrainei este “durabil” şi/sau dacă negocierile de pace încep, a declarat duminică preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy.

    Această nouă serie de sancţiuni, finalizată vineri de către ambasadorii UE, include atât măsuri consolidate privind accesul pe pieţe de capitaluri, apărare, bunuri cu dublu uz civil şi militar şi tehnologii sensibile, cât şi o nouă listă cu nume de persoane vizate de o blocare a averii şi interdicţia de a le fi emise vize europene.

     

  • Van Rompuy: UE este pregătită să revină asupra sancţiunilor impuse Rusiei, dacă armistiţiul este respectat

    “Am remarcat că Rusia consimte doar dificil la negocieri serioase. Armistiţiul este un pas important, dar este doar un pas”, a declarat Herman Van Rompuy pentru postul belgian VRT.

    “Pentru a spori presiunea asupra Rusiei, am adoptat sancţiuni în mai multe faze. La ultimul Consiliu European (pe 30 august), am accelerat, iar acest lucru s-a concretizat săptămâna trecută. Luni, acest lucru va fi aprobat în mod oficial de către şefii de guverne”, a spus el.

    “Suntem pregătiţi, dacă armistiţiul este durabil şi/sau dacă negocierile de pace încep, să revenim asupra acestor sancţiuni”, a adăugat Van Rompuy, pentru postul public flamand.

    Această nouă serie de sancţiuni, finalizată vineri de către ambasadorii UE, include atât măsuri consolidate privind accesul pe pieţe de capitaluri, apărare, bunuri cu dublu uz civil şi militar şi tehnologii sensibile, cât şi o nouă listă cu nume de persoane vizate de o blocare a averii şi interdicţia de a le fi emise vize europene.

    “Cel mai important era să se ajungă la armistiţiu. Au existat câteva incidente. Este necesar să aşteptăm un pic, pentru a vedea dacă aceste incidente vor dura sau dacă sunt excepţionale”, a spus Van Rompuy.

    O femeie a fost omorâtă în tiruri, la Mariupol, prima victimă de la intrarea în vigoare a armistiţiului, iar zona din jurul aeroportului de la Doneţk era duminică scena unor tiluri de artilerie, provocând temeri cu privire la un eşec al unei ieşiri din criza între Kiev şi rebelii proruşi.

    “În orice caz, există un armistiţiu după ce au fost omorâte aproape 2.000 de persoane, să nu uităm. Între acest lucru şi pace mai este de făcut un pas mare, iar aceste negocieri este necesar să înceapă cât mai repede posibil”, a insistat Van Rompuy, care-i va ceda funcţia actualului premier polonez Donald Tusk, la sfârşitul lui noiembrie.

    Rusia a avertizat sâmbătă că va reacţiona în cazul în care UE îi va impune noi sancţiuni.

    “Economia rusească suferă, ei se află deja în recesiune, mai ales din cauza acestor sancţiuni”, a mai subliniat Herman Van Rompuy.

  • Explozii puternice în apropierea oraşului ucrainean Mariupol. Separatiştii afirmă că armata ucraineană i-a atacat

    În zonă au avut loc mai multe explozii puternice, iar un fum gros era vizibil la orizont. Un punct de control deţinut de forţe loialiste era cuprins de flăcări.

    Potrivit unor jurnalişti ai AFP, trei tancuri ucrainene cu şenile s-au deplasat spre acest punct de control, însă s-au întors rapid din drum. Zeci de maşini circulau cu viteză mare spre oraş, una dintre ele a fost vizată de tiruri.

    Separatiştii afirmă că armata ucraineană i-a atacat la Mariupol cu lansatoare de rachete

    “Ministerul Apărării al republicii” de la Doneţk a anunţat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, că armata ucraineană a atacat cu lansatoare multiple de rachete de tip Grad poziţii ale separatiştilor, în apropiere de oraşul Mariupol, un port strategic la Marea Azov, relatează agenţia Itar-Tass.

    “Poziţii ale insurgenţilor au fost atacate în apropiere de Mariupol, cel mai probabil cu lansatoare de tip Grad. Insurgenţii au fost nevoiţi să răspundă acestor atacuri, fapt ce a dus la o confruntare cu arme grele”, anunţă separatiştii de la Doneţk, fără a preciza dacă incidentul a provocat victime.

    Potrivit portalului de ştiri Newsru.com, în jurul orei locale 22.30 (22.30, ora României), în apropierea oraşului Mariupol, în satul Şirokino, erau auzite explozii puternice. Cu puţin timp înainte, batalionul “Azov” a afirmat într-un mesaj postat pe Facebook că armata ucraineană este atacată cu lansatoare de tip Grad, însă militarii nu ar fi răspuns acestor atacuri.

    Exploziile s-au intensificat în jurul orei 23.25, potrivit unor martori, citaţi de agenţia Interfax.

    “Am auzit cel puţin şase explozii la o distanţă de aproximativ un kilometru de oraş. Au urmat tiruri de armă. În acest moment, în regiune e linişte”, a relatat un martor.

    Potrivit unor jurnalişti, un fum gros era vizibil la orizont, iar un punct de control deţinut de forţe loialiste a fost cuprins de flăcări.

    Incidentul are loc în contextul semnării unui artmistiţiu, vineri, între Kiev şi rebeli proruşi, la Minsk, în încercarea de a pune capăt conflictului care durează de aproape cinci luni în est şi care s-a soldat cu 2.600 de morţi şi jumătate de milion de refugiaţi. Armistiţiul a intrat în vigoare vineri, la ora 18.00 (18.00 ora României).

    Ulterior, Kievul şi separatiştii ucraineni s-au acuzat reciproc de încălcarea armistiţiului.

    Totuşi, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi omologul său rus Vladimir Putin au constatat sâmbătă, în cursul unei convorbiri telefonice, că armistiţiul semnat vineri este “în general respectat”.

  • Petro Poroşenko avertizează că Rusia ar putea ocupa nu numai Kievul, ci şi Bucureştiul

    El a făcut aceste declaraţii în cadrul emisiunii HARDtalk’s a jurnalistului Stephen Sackur.

     

  • Moscova distribuie planul de pace al lui Vladimir Putin privind Ucraina ca document oficial la ONU. Ce prevede planul preşedintelui rus

    “Am distribuit planul în şapte puncte sugerat de preşedintele Putin ca document oficial la ONU. Acesta este un alt efort din partea noastră la ONU pentru detensionarea conflictului”, a declarat diplomatul.

    Putin a dezvăluit acest plan de pace în şapte puncte în timpul vizitei sale în Mongolia, cerând Kievului să îşi retragă trupele din regiunile de sud-est ale ţării. Întâmpinat favorabil iniţial de către Kiev, potrivit agenţiei ruse, acest plan a fost descris ulterior drept “praf în ochii comunităţii internaţionale” de către premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk.

    Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al şefului statului, a subliniat la rândul său că Vladimir Putin nu intenţionează să impună acest plan nimănui, apreciind că cel mai important este obiectivul final, respectiv încetarea focului şi lansarea negocierilor.

     

  • NATO îşi exprimă speranţa ca armistiţiul ucrainean să marcheze începutul unui proces politic. REACŢII după semnarea acordului

    “Una este să declari un armistiţiu, dar următoarea etapă crucială este aplicarea cu bună-credinţă (a armistiţiului), iar acest lucru rămâne de văzut”, a declarat Rasmussen în conferinţa de presă de la finalul Summitului NATO de la Newport, după care a adăugat: “până aici, totul merge bine”.

    Kremlinul îşi exprimă speranţa că armistiţiul ucrainean va fi “respectat punct cu punct

    Moscova speră că armistiţiul încheiat la Minsk între autorităţile ucrainene şi separatiştii proruşi “va fi respectat punct cu punct”, a declarat vineri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, relatează AFP.

    “Moscova îşi exprimă speranţa că toate dispoziţiile din document şi acordurile obţinute (la Minsk) vor fi respectate punct cu punct de către toate părţile şi că procesul de negociere în vederea soluţionării complete a crizei din Ucraina va continua”, a declarat Peskov, citat de agenţia oficială Itar-Tass.

    “Administraţia prezidenţială rusă salută semnarea la Minsk a unui protocol, la finalul consultărilor Grupului de contact, însărcinat să realizeze iniţiativele preşedinţilor rus Vladimir Putin şi ucrainean Petro Poroşenko”, a adăugat el.

    Separatiştii proruşi au semnat la Minsk un acord cu Kievul în vederea unei încetări a focului începând de la ora 15.00 GMT (18.00, ora României), vineri, salutat de către OSCE ca o “veste bună”.

    Imediat după aceea, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a ordonat armatei ucrainene să înceteze otilităţile în estul ţării, începând de la ora 15.00 GMT.

     

  • Rusia decretează embargo şi asupra dulciurilor ucrainene

    “Un control al statului” cu privire la unele mărci de dulciuri ucrainene a arătat “încălcări ale legii”: conţinutul lor nu corespunde “standardelor indicate pe etichetă”, a declarat agenţia într-un comunicat.

    “Pentru a asigura drepturile consumatorilor, Rospotrebnazor (…) interzice importul pe teritoriul rus al dulciurilor produse în Ucraina”, a anunţat ea.

    Această decizie are loc la o lună după interzicerea masivă a importurilor de produse alimentare provenind din ţări care au pus în aplicare sancţiuni faţă de Rusia, acuzată că susţine insurgenţii din estul Ucrainei.

    Rusia a interzis deja importurile de produse lactate şi cele de ceapă şi ciocolată din Ucraina, precum şi mai multe băuturi alcoolice ucrainene, avansând ca motiv protecţia consumatorilor ruşi.

    Nu este prima dată când organismele de reglementare ruseşti descoperă brusc probleme în privinţa unor produse provenind din ţări cu care are relaţii diplomatice tensionate.

    În 2008, Rusia a interzis importurile de vin georgian în timpul războiului dintre cele două ţări.

  • Serghei Lavrov: SUA să înceteze tentativele de a se impune în fostele republici sovietice

    “Exact în momentul în care a apărut o şansă de soluţionare a problemelor specifice dintre Kiev şi miliţii, unele componente ale autorităţilor de la Kiev au cerut ca Ucraina să renunţe la statutul său de neutralitate şi să înceapă procesul de aderare la NATO”, a declarat Lavrov la o întâlnire cu Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), relatează site-ul IBTimes.co.uk.

    “Este o încercare evidentă de a deturna eforturile menite să iniţieze un dialog pentru asigurarea reconcilierii naţionale”, a adăugat ministrul rus.

    Lavrov a exprimat, de asemenea, îngrijorarea Moscovei faţă de implicarea Statelor Unite în afacerile Kievului.

    “Unii parteneri occidentali, inclusiv din nefericire cel mai influent jucător – Statele Unite -, vor victoria NATO şi o situaţie în care America să impună voinţa sa tuturor”, a afirmat el.

    “Acest concept de exclusivitate, pe care preşedintele (Barack) Obama l-a declarat în mod repetat, nu poate duce la nimic bun şi până acum nu a dus la nimic bun”, a conchis el.

    Într-un interviu acordat IBTimes UK la Celtic Manor, în Newport, unde are loc summitul NATO, ministrul eston de Externe Urmas Paet a promis sprijinul Estoniei pentru aderarea ucrainenilor şi georgienilor la Alianţa Nord-Atlantică. “Nu Rusia este cea care dictează cine poate să fie membru NATO”, a declarat el.

    Paet a adăugat că aderarea Ucrainei la NATO nu va avea loc, cel mai probabil, în perioada imediat următoare, având în vedere reformele interne pe care aceasta trebuie să le facă atât la nivel constituţional, cât şi pentru reducerea corupţiei.

  • Senatorul John McCain îndeamnă statele occidentale să livreze arme forţelor de la Kiev

    El a afirmat că preşedintele rus, Vladimir Putin, a ordonat trimiterea a 4.000 militari şi a mai multor tancuri spre frontiera cu Ucraina, pentru a-i ajuta pe separatiştii proruşi să stabilească o legătură terestră cu Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în martie.

    Senatorul l-a îndemnat pe preşedintele american, Barack Obama, “şi lumea… să furnizeze în mod urgent arme defensive” Guvernului de la Kiev, pentru a contribui la păstrarea integrităţii teritoriale a Ucrainei.

     

  • NATO va oferi Ucrainei un ajutor de 15 milioane de euro, anunţă Rasmussen

    “Vom acorda Ucrainei un ajutor în valoare de aproximativ 15 milioane de euro”, a declarat Rasmussen, la Summitul NATO din Ţara Galilor.

    “Această sumă va fi distribuită prin patru fonduri”, a adăugat la rândul său preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko.

    Ajutorul NATO va contribui esenţial la “reformarea şi modernizarea armatei ucrainene”, inclusiv în domeniul apărării cibernetice, a subliniat preşedintele ucrainean.

    De asemenea, potrivit lui Poroşenko, câteva state din cadrul NATO sunt de acord că furnizeze Ucrainei arme letale, inclusiv arme de mare precizie, relatează agenţia ucraineană Ukrinform.

    “În urma unor consultări bilaterale, practic fiecare ţară a anunţat că va oferi ajutor Ucrainei. În primul rând, este vorba de o colaborare în domeniul militar. Unele state vor oferi atât arme neletale, cât şi letale de mare precizie”, a declarat el.

    El le-a mulţumit statelor NATO pentru o “susţinere puternică, inclusiv în domeniul financiar”.

    “Niciodată nu am simţit o susţinere atât de puternică, atât de imensă”, a apreciat Poroşenko după întâlnirea cu cei 28 de şefi de stat din cadrul NATO.

    Poroşenko s-a declarat joi “prudent optimist” în legătură cu ajungerea la un armistiţiu în estul Ucrainei, în cursul unei reuniuni între beligeranţi prevăzute vineri la Minsk.

    La rândul său, secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a acuzat joi Rusia că “nu a făcut nici măcar un singur gest pentru ca pacea să fie posibilă în Ucraina”.