BusinessMagazin

Tag: trecut

  • Regele puiului de Crevedia vinde de peste 100 de milioane de euro pe an

    11 milioane de euro, bani peşin, din fonduri proprii ai familiei, i-au asigurat antreprenorului libanez Rami Ghaziri preluarea controlului pentru Avicola Crevedia, teren, o fabrică de furaje în Ploieşti, marca „Pui de Crevedia“ şi reţeaua proprie de magazine. „O parte din grup era în faliment, situaţia financiară n-a fost bună. Era nevoie de investiţii şi modernizare. Am văzut oportunitatea şi l-am preluat“. Din 2006, valoarea totală a investiţiilor a ajuns la 75 de milioane de euro, volumul producţiei a crescut de şase ori, iar cifra de afaceri a crescut de peste cinci ori, depăşind anul trecut 500 de milioane de lei.

    În bilanţul contabil, la rubrica „profit“ lucrurile nu sunt însă la fel de roz: „Anul trecut am ieşit cu un profit foarte mic; n-am închis încă, dar cred va fi în jur de 100.000 de lei; 2012 a fost un an foarte greu, costul materiilor prime a crescut şi pe soia, porumb şi ulei“. De fapt, în ultimii trei ani marja de profit a companiei este negativă, spune antreprenorul, care îşi evaluează compania undeva între 85 şi 90 de milioane de euro. Multiplul de evaluare al industriei poate fi în funcţie de EBITDA, care în această industrie se plasează între 8 şi 10. Până aici drumul Avicolei de la Crevedia n-a fost deloc scurt.

    Vina pentru intrarea în faliment a societăţii privatizată în 2006 a aparţinut, apreciază investitorul libanez, grupului, care a înregistrat la acea vreme pierderi pe partea de producţie a cărnii de porc, destabilizând şi activitatea pe partea de pasăre. Studiul de fezabilitate dinaintea preluării a durat şase luni, povesteşte Ghaziri, „a fost o tre-abă foarte complicată“, iar achiziţia a durat 11-12 luni. Antreprenorul povesteşte că Avicola Crevedia era listată pe piaţa Rasdaq şi nu a putut să cumpere acţiunile direct; a trebuit să facă o mărire de capital. „Eram nou în România şi nu ştiam legile sau Codul fiscal, de aceea a durat mult“, îşi aminteşte Rami Ghaziri, care are 38 de ani şi este de formaţie de finanţist, lucrând în domeniul asigurărilor şi cel bancar, după absolvirea studiilor din Liban. El crede că experienţa într-o bancă oferă o bază bună: „Cine începe într-o bancă vede lucrurile în alt fel“.

    După şase ani în domeniul bancar a început aventura antreprenorială, dezvoltând o afacere în turism şi un restaurant. Apoi a plecat din Liban, împreună cu familia, pentru că „în Liban economia e mică, piaţa e competitivă şi strânsă. Am avut ideea de a ieşi din ţară şi am venit aici“. Auzise prima oară despre România de la un conaţional în 2000, care avea activităţi în domeniul agricol. „Povestea că a făcut o treabă bună, că potenţialul aici este foarte mare“. Atunci i-a rămas „în cap“, după cum povesteşte acum, ideea că domeniul agricol românesc merită explorat şi când a ajuns aici, în 2005, asta a urmărit.

    Când a aterizat prima oară la Bucureşti oraşul i s-a părut ciudat; nu cunoştea pe nimeni şi venise să vadă nişte echipamente, mai concret o investiţie făcută în producţia de carne. Oamenii au fost amabili şi s-a întors apoi des, până a aflat de Avicola Crevedia, prima producţie integrată de pui şi cea mai mare companie de profil în zona Bucureştiului vreme de dece-nii. A preluat compania şi a început construcţia grupului Agroli, care are în prezent 1.000 de angajaţi. Martie 2006 este momentul în care Ghaziri a preluat controlul a ceea ce urma să devină grupul Agroli – acromin al Agriculture Romanian Libanese, iar primul plan de afaceri a fost construit pentru o perioadă de trei ani.

    „A fost foarte greu, pentru că în mai 2006 a început gripa aviară, iar până în primăvara lui 2007 a fost dificil“. Cu toate acestea, n-a regretat decizia de a investi, chiar dacă „pri-mul şoc a venit foarte devreme“. Din start a plănuit să dezvolte şi să modernizeze firmele. De la momentul preluării, producţia a crescut de peste şase ori, ajungând de la 2 milioane de pui în 2006 la peste 12 milioane de pui în 2012. Pentru a acoperi capacitatea abatorului, firma lucrează şi cu co-laboratori, de la care preia încă 15-18 milioane de pui în fiecare an.

  • HORNBACH: Creştere uşoară a vânzărilor în anul financiar 2012/2013

    Hornbach Holding AG a raportat, în anul financiar 2012/2013, început la 1 martie 2012 şi finalizat la 28 februarie 2013, o creştere cu 0,8% a vânzărilor, până la 3,229 miliarde de euro. În acelaşi timp, profitul înainte de dobânzi şi impozite (EBIT) s-a ridicat la 145,9 milioane de euro, sub nivelul cifrei raportate în anul financiar precedent – 169,1 milioane de euro.

    Potrivit lui Albrecht Hornbach, CEO al Hornbach Holding AG, principala cauză a scăderii profitului a fost agravarea recesiunii începând din vara anului trecut.
    “Ne-am menţinut poziţia în ciuda mediului economic foarte dificil, iar vânzările s-au îmbunătăţit uşor. Cu toate acestea, scăderea vânzărilor pe pieţele internaţionale nu ne-au ajutat să ne menţinem ritmul de creştere din anul precedent”, a declarat Albrecht Hornbach.

    În ceea ce priveşte vânzările Hornbach din Germania, excluzând noile magazine inaugurate şi extinderile, acestea au raportat o creştere simulară celei înregistrate în anul financiar precedent, de 5,8%. Dincolo de performanţele înregistrate în Germania, vânzările generate de magazinele din celelalte ţări europene, fără a include noile locaţii, au scăzut cu 3,2%.  “Performanţele din Germania ne-au ajutat sa obţinem o creştere uşoară a vânzărilor Grupului”, a mai spus Albrecht Hornbach.

    “Deoarece gândim pe termen lung, anul trecut am investit peste 10 milioane de euro într-un proiect de viitor, în ciuda reticenţei din multe părţi ale Europei“, a mai adăugat Hornbach. Aceste investiţii au inclus în primul rând construirea şi expansiunea magazinului online www.hornbach.de, ce pune la dispoziţia clienţilor peste 50.000 de produse şi care este privit drept una dintre cele mai de succes platforme de e-commerce din Germania.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul grupului Hornbach, acesta a crescut, în anul financiar 2012/2013, cu 4,1%, până la 14.913. Cele mai multe dintre cele aproximativ 600 de noi locuri de muncă au fost create prin deschiderea de noi magazine pe patru pieţe – Suedia, România, Elveţia – dar şi în Germania, Oberhausen.

    Capitalurile proprii ale Grupului Hornbach s-au majorat, la data bilanţului – 28 Februarie 2013, de la 45,9% la 48,3%, iar dividentele ar trebui să rămână neschimbate.

    “Lunile lungi de iarnă au dus la o schimbare a comportamentului de cumpărare. O astfel de intrare anevoioasă în noul an financiar nu am mai experimentat până acum”, a mai spus Hornbach, fiind convins că decalajul din primele luni va fi recuperat pe parcursul anului. 

    Cu toate acestea, previziunile Grupului pentru acest an sunt precaute, însă este de aşteptat ca rezultatele din anul financiar 2013 / 2014 să le surclaseze pe cele din anul tocmai încheiat. De asemenea, profitul înainte de dobânzi şi impozite (EBIT) ar putea rămâne egal cu cel raportat în perioada 2012 / 2013, de 145,9 milioane de euro.

    În ceea ce priveşte investiţiile, acestea vor fi cuprinse în acest an între 150 şi 200 de milioane de euro.

     

  • Criza afectează vacanţele: Câţi români şi-au petrecut concediile anul trecut în străinătate

     Aproape 770.000 de români au fost anul trecut în străinătate în vacanţe, în scădere cu 11%. “Scăderea de anul trecut are mai multe explicaţii: dispariţia de pe harta turistică a Tunisiei şi Egiptului, din cauza tulburărilor politice, imaginea încă nerefăcută în 2012 a Greciei şi majorările de tarife în staţiunile din Turcia, care au făcut această destinaţie mult mai greu accesibilă pentru unii”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Dragoş Răducan, directorul general al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    În schimb, numărul celor care au mers peste graniţe cu afaceri sau în interes de serviciu anul trecut a depăşit 57.000, faţă de puţin peste 43.500 în anul 2011. Aproape 90% dintre românii plecaţi în interes de business în străinătate au ajuns în diverse oraşe din Europa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, primul loc în Europa Centrală după numărul de insolvenţe

     În total, în Europa Centrală au fost înregistrate anul trecut 72.630 de insolvenţe, în creştere cu 3,5% faţă de 2011, cele mai multe în România şi în Ungaria (22.840). În Bulgaria, 1.339 de firme au intrat în incapacitate de plată, în creştere cu 243,3% comparativ cu anul anterior, în Polonia au fost raportate 877 de insolvenţe, cu 21,3% mai multe faţă de 2011.

    Doar în Serbia, Ucraina, Estonia şi Letonia au fost consemnate scăderi ale numărului de firme care au ajuns în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, campioană la insolvenţe

    În ansamblu, insoilvenţele au crescut cu 3,5% în ECE, principalele responsabile pentru creştere fiind Bulgaria şi Croaţia, care au înregistrat creşteri importante anul trecut. În Bulgaria 1.339 de companii au intrat în insolvenţă în 2012, comparativ cu 390 în 2011, implicând o creştere de 243%. În Croaţia rata insolvenţelor s-a triplat, numărul companiilor crescând cu 175%, la 3033 de la 1106 în 2011.

    Singurele evoluţii pozitive sunt înregistrate de Estonia şi Letonia, deşi întreaga regiune a fost caracterizată de o tendinţă ascendentă în ultimii ani din punctul de vedere al companiilor insolvente. Comparativ cu 2009 (anul de criza, după prabuşirea Lehman Brothers Holdings), în 2012 insolvenţele au crescut cu 38,7%.

    Cel mai afectat sector a fost cel al construcţiilor. Companiile au avut de suferit din cauza programelor de austeritate şi a lipsei investiţiilor în locuinţele private. Cu probleme similare s-au confruntat şi industria manufacturieră, comerţul cu amănuntul şi comerţul cu ridicata şi distribuţie. Acesta din urmă experimentează efectele negative ale ratelor ridicate ale şomajului şi scăderea cheltuielilor gospodăriilor.

    La polul opus, telecomunicaţiile, educaţia şi sănatatea au fost cele mai puţin afectate sectoare, înregistrând cele mai mici rate ale insolvenţelor în 2012. Datele despre companiile insolvente nu pot fi comparate în totalitate din cauza legislaţiei diferite pentru fiecare ţară în parte. Unele din acestea, cum ar fi statele baltice, au o lege a insolvenţei similară standardelor europene, în timp ce altele, cum ar fi Bulgaria sau Ucraina, au în continuare nevoie de reforme, se arată în studiul Coface.

    În Romania, în 2012 a fost deschisă procedura de insolvenţă pentru un număr total de 23.665 de companii, cu 10% mai multe decat în 2011. Sustenabilitatea companiilor a fost erodată din cauza efectelor crizei financiare din ultimii trei ani, a constrângerilor ridicate de finanţare şi a deteriorarii disciplinei de plată la nivelul întregii economii. Companiile prezintă un grad de vulnerabilitate mai ridicat din punctul de vedere al expunerii la şocurile interne sau externe şi al presiunii pentru creşterea lichidităţilor.

    În Bulgaria, parghii financiare şi operaţionale ridicate, cheltuielile financiare mari, volatilitatea preţurilor materiei prime şi lichiditatea scăzută au fost principalele motive pentru situaţia din 2012. Mai mult, Bulgaria încă se luptă cu proceduri ineficiente pentru insolvenţele în curs. Comparativ cu 2011, rata insolvenţelor aproape s-a triplat, iar pentru 2013 si 2014 se estimeaza o creştere şi mai puternică.
    În Croaţia, principalele motive sunt: mediul de afaceri într-o schimbare permanentă, căruia companiile nu îi pot face faţă, lipsa strategiilor guvernamentale, pieţele interne slab dezvoltate şi preţurile încă necompetitive pentru pieţele externe.

    Economia croata ramâne în recesiune, blocată în criza care a început în 2009. Situaţia deficitară din Zona Euro şi-a pus amprenta în scăderea exporturilor şi incertitudinea implicării băncilor străine în economia naţională.

    Economia Poloniei încă se remarcă prin creşterea constantă a principalilor indicatori macroeconomici, dar o atenuare a acesteia devine din ce în ce mai vizibilă. Rata insolvenţelor este in continuare cea mai bună din regiunea ECE (0,04%), dar numarul falimentelor a crescut cu 21,3% în anul precedent. Rezultatul din 2012 are cea mai mare valoare din ultimii 8 ani şi este cu 113% mai mare decat în 2008. Chiar şi in 2009, la apogeul crizei, au fost cu 25% mai puţine falimente decât în 2012. Sectorul construcţiilor este principalul responsabil de aceste rezultate, deoarece a constituit 25% din numărul total de falimente, urmat indeaproape de comertul cu amănuntul şi distribuţie.

    Cele mai bune rezultate au fost inregistrate de Letonia, Estonia şi Ucraina
    Pentru 2013, Coface estimează înrautăţirea situaţiei. Insolvenţele vor creşte în majoritatea ţărilor din regiune, de exemplu în Polonia, unde în 2013 sunt aşteptate efectele crizei globale. Acestea îşi vor face simţite prezenţa într-o măsura mult mai mare, înregistrănd un nivel mai ridicat de insolvenţe.

    De asemenea, în Bulgaria, unde insolvenţa aproape s-a triplat în 2011-2012, este aşteptată o nouă creştere, iar în ţări precum Ungaria, o creştere a numărului de proceduri de insolvenţă în 2013 nu poate fi exclusă.În România, numărul insolvenţelor va urma acelasi ritm de plus 10% în 2013.

    “Este evident că numărul insolvenţelor va creşte în 2013 şi în special vom regăsi insolvenţe ale companiilor medii şi mari, astfel că nici măcar numărul lor nu mai este relevant, ci ordinul de mărime şi impactul în economie. Zona central est-europeană suferă de la începutul anului 2013 prin prisma evoluţiei insolvenţelor şi numărului de incidente de plată, astfel că este nevoie mai mult ca oricând ca firmele să caute soluţii de management al riscului de credit şi să-şi protejeze businessul pentru a putea supravieţui într-un context european din ce în ce mai nesigur. Prognozele noastre în privinta riscului de credit este că acesta s-a înrautăţit în 2013 şi aceastş perspectivş se va menţine şi în perioada următoare”, a declarat Contantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

  • STUDIU DE CAZ: Care este viitorul Facebook

    CONTEXTUL: Reţeaua de socializare Facebook a intrat în ascensiune liberă în ultimii ani. Compania lui Mark Zuckerberg a urcat de la un milion de utilizatori în 2004 la peste 1,1 miliarde anul acesta şi deşi multă vreme nu a prea avut venituri, ultimii ani au adus o creştere inclusiv pe acest segment.

    DECIZIA: Tânărul antreprenor Mark Zuckerberg, împreună cu restul acţionarilor reţelei de socializare, decide să listeze compania la bursă, cu toate că Facebook nu avea nici probleme de lichiditate sau de încasări (veniturile anuale au depăşit în criză pragul de un miliard de dolari şi acum sunt peste acest nivel într-un singur trimestru) şi nici de atragere a investitorilor, având în vedere că din 2004 a primit finanţări anuale, cu excepţia lui 2010 şi a anului trecut, când a avut loc listarea.

    EFECTELE: Oferta publică iniţială a fost un adevărat fiasco. Valoarea acţiunilor a intrat în picaj la numai o zi de la listare, capitalizarea companiei s-a redus de la 104 miliarde de dolari la 77 de miliarde de dolari în acelaşi interval, iar averea estimată a lui Mark Zuckerberg s-a diminuat cu cinci miliarde de dolari în nici o săptămână. Bineînţeles, întreaga mişcare a fost investigată de autorităţi şi a atras după sine numeroase procese în instanţă, dar acum, după un an, compania pare să o ducă mai bine ca niciodată.

    BILANŢUL LISTĂRII LA BURSĂ A REŢELEI DE SOCIALIZARE FACEBOOK ESTE UNUL DEZASTRUOS. În urmă cu un an, pe vremea asta, compania era în plin proces de ofertă publică iniţială, la un preţ per acţiune considerat uriaş de majoritatea analiştilor din domeniu, în condiţiile unei capitalizări de cel puţin 90 de miliarde de dolari, şi implicit intens criticat. Ce a urmat după a fost un fiasco de proporţii – preţul acţiunilor s-a prăbuşit şi nu şi-a mai revenit nici în ziua de astăzi, capitalizarea s-a diminuat cu vreo 30 de miliarde de dolari, averea lui Zuckerberg s-a ajustat cu cinci miliarde de dolari, însă, mai important, milioane de oameni au pierdut sume considerabile de bani în urma investiţiei în acţiunile Facebook.

    REŢEAUA DE SOCIALIZARE AR FI TREBUIT SĂ DEVINĂ MAI MARE DECÂT MULŢI GIGANŢI MONDIALI PRECUM AMAZON, McDonald’s sau chiar Coca-Cola, ceea ce nu s-a mai întâmplat odată cu eşecul listării. Semnale ar fi fost destule pentru împiedicarea deciziei – General Motors, de pildă, anunţa cu doar câteva zile înainte de oferta publică iniţială că nu va mai cumpăra publicitate pe platforma de socializare, o pierdere deloc neînsemnată în veniturile reţelei – însă Zuckerberg n-a ţinut cont de ele.

    La un an de la listare, lucrurile nu par să mai fie însă atât de tragice. În ciuda evoluţiei dezamăgitoare la bursă, Facebook a raportat rezultate financiare bune. Veniturile de 1,46 de miliarde de dolari în primul trimestru din acest an au fost cu 38% mai mari decât cele din perioada similară din 2012, pe când profitul net s-a situat la 219 milioane de dolari, peste nivelul de 205 milioane de dolari din primele trei luni ale anului trecut, conform datelor companiei.

    Mai mult, numărul de utilizatori a continuat să crească nestingherit: dacă în martie 2012, cu mai puţin de două luni înainte de listarea la bursă, 901 de milioane de oameni din toată lumea aveau cont pe Facebook, cifra a depăşit pragul de un miliard în septembrie anul trecut. Iar la finele lunii martie din acest an existau peste 1,11 miliarde de conturi pe reţeaua de socializare. Peste 750 de milioane dintre ei accesează în fiecare lună platforma de pe dispozitive mobile precum telefoane mobile inteligente sau tablete. Şi în fiecare zi, pe Facebook intră cam 665 de milioane de oameni care publică fotografii, comentează mesajele prietenilor sau se joacă în cadrul reţelei, iar printre ei sunt inclusiv milioane de oameni din colţuri mai sărace ale lumii, precum Malawi, Malaiezia sau Martinique, unde gradul de informatizare este totuşi încă destul de scăzut.

    DE LA OFERTA PUBLICĂ INIŢIALĂ S-AU SCHIMBAT DESTUL DE MULTE. Şi, deşi a fost un dezastru pentru investitori, listarea sau mai bine zis strategia companiei pentru a reda încrederea investitorilor după ce au pierdut atâţia bani anul trecut pare să fi avut efecte destul de bune. Executivii Facebook, în frunte cu Mark Zuckerberg, au fost ocupaţi în acest an cu lansări menite să crească afacerile şi valoarea companiei şi, totodată, să înlăture dubiile şi amendamentele scepticilor cu privire la perspectivele de creştere. De pildă, compania a atacat domeniul publicităţii mobile anul trecut, ca parte a strategiei de extindere în sfera publicităţii, a lansat un telefon mobil inteligent marca Facebook, a introdus Facebook Home şi Graph Search şi, să nu uităm, a cumpărat Instagram cu peste un miliard de dolari. Până şi General Motors este iar printre cumpărătorii de reclame, semn că temerile cu privire la evoluţia reţelei de socializare s-au mai disipat.

    MARK ZUCKERBERG A ARĂTAT ASTFEL CĂ NU SE LASĂ UŞOR DESCURAJAT ŞI, deşi privit cu ochi sceptici prin prisma vârstei şi lipsei de experienţă în business, mai cu seamă că întreaga sa carieră este construită în jurul Facebook şi asta mai degrabă din postura de „şoricel de bibliotecă„ decât de CEO, a dovedit că poate depăşi obstacolul unei listări ratate. Mai mult, evoluţia pozitivă din ultimul an a companiei, având în vedere indicatorii de performanţă, este o lecţie în sine, pentru că arată cum o decizie aparent greşită, tradusă în pierderi consistente din punct de vedere financiar, nu trebuie să însemne în mod neapărat un final pentru afacere. Ba din contră, direcţia este şi pare să rămână în sus şi de-aici înainte. Semn că tot ce-a fost mai rău a trecut.

  • Angajaţii Primăriei Caracal sunt verificaţi săptămânal cu aparatul etilotest: “Am făcut o chestie mai neortodoxă”

     Angajaţii sunt verificaţi cu aparatul etilotest o dată pe săptămână, fiind ales aleatoriu un grup de zece persoane.

    “Am făcut o chestie mai neortodoxă: am achiziţionat un etilotest care să poată să ne spună dacă salariaţii noştri sunt sau nu sub influenţa băuturilor alcoolice, mai ales că marea parte a dumnealor au muncă de teren”, a declarat primarul Eduard Ciocăzanu.

    El a precizat că a luat această decizie după ce, în trecut, doi angajaţi au fost prinşi băuţi la serviciu, fiind concediaţi.

    De asemenea, primarul a implementat un program de monitorizare a sistemului informatic, pentru a identifica angajaţii care accesează reţelele de socializare în timpul programului de lucru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul energiei din România depăşeşte media UE

     La gaze, preţul din România a crescut tot cu 4,4%, la 2,7 euro pe 100 kWh, tarif care devine dublu odată raportat la puterea de cumpărare, dar rămâne sub media UE.

    Preţurile la energie electrică pentru populaţie au crescut cu 6,6% în UE în a doua jumătate a anului trecut raportat la perioada corespunzătoare din 2011, în timp ce tarifele la gaze naturale au urcat cu 10,3%, potrivit datelor anunţate luni de Eurostat.

    Astfel, preţul mediu la energia consumată de populaţie a urcat în UE la 19,7 euro pe 100 kWh, în timp ce la gaze a fost înregistrat un preţ mediu de 7,2 euro pe 100 kWh.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile Vodafone în România au scăzut cu 5% în anul fiscal trecut, la 769 milioane de euro

     Scăderea a fost cauzată în principal de micşorarea tarifelor de interconectare, se arată într-un comunicat al grupului de telecomunicaţii.

    Veniturile din servicii ale Vodafone în România s-au situat la 713,2 milioane euro, în scădere cu 7% în bază organică raportat la anul anterior, în principal din cauza scăderii tarifelor de interconectare. Fără efectul micşorării tarifelor de interconectare (aplicate la 1 martie şi 1 septembrie 2012), veniturile din servicii au scăzut pe bază organică cu 1,3%.

    Baza de clienţi Vodafone România a crescut cu 142.461 în intervalul analizat, ajungând la sfârşitul lunii martie la un număr total de 8,08 milioane de clienţi ai serviciilor mobile. În trimestrul al patrulea, numărul de clienţi a scăzut uşor faţă de trimestrul anterior, cu 40.777.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată au crescut în primul trimestru cu 4%, la 349 milioane euro

     “Exceptând piaţa de electrocasnice mari şi piaţa de electronice, toate sectoarele monitorizate de GfK TEMAX au înregistrat rate de creşteri pozitive în valoare. Cel mai mare sector rămâne cel de IT, menţinându-se la o valoare relativ stabilă, de 105 milioane de euro, după o creştere de 0,9% faţă de T1 2012. Cea mai mare creştere de valoare s-a înregistrat în sectorul Telecom (18,2%). Rate de creşteri negative au apărut pe piaţa de electronice (-2,3%) şi pe piaţa de electrocasnice mari (-2,1%), sector ce se află pe o pantă descendentă încă de anul trecut”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Evoluţia sectorului telecom a fost impulsionată de vânzările de smartphone-uri.

    Astfel, valoarea totală a pieţei de telefoane mobile şi smartphone-uri a crescut cu 18% în primul trimestru, la 88 de milioane de euro. Noile modele de smartphone-uri au contribuit la creşterea segmentului de smartphone-uri cu 58%, în timp ce o scădere a cererii pentru telefoane mobile a produs o rată de creştere negativă de -29% pentru aceste produse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro