BusinessMagazin

Tag: studiu

  • STUDIU: Cercetătorii au creat un “firewall genetic” pentru noi forme de viaţă

    Reuşita a două echipe diferite de cercetători, considerată o piatră de hotar în domeniul “biologiei sintetice”, vine la un an după ce savanţii au creat organisme care folosesc un cod genetic diferit de oricare altul prezent în formele de viaţă cunoscute.

    Descoperirea, publicată miercuri în revista Nature, oferă ceea ce un cercetător a numit “firewall genetic”, adică o metodă de izolare biologică a unui organism modificat genetic, într-un mediu anume, care este singurul ce îi permite acelei forme de viaţă să trăiască.

    Deşi două laboratoare au reuşit această performanţă în cazul bacteriilor, “nu există nicio barieră fundamentală” de aplicare a acestei tehnici în cazul plantelor şi animalelor, potrivit biologului George Church, de la Harvard Medical School, care a condus una dintre echipe. “Cred că ne mişcăm în acea direcţie”, a spus Church.

    Dacă noua biotehnologie va fi una de succes, va putea fi folosită asupra unor microorganisme modificate, pentru utilizări de la cele mai banale până la unele exotice, cum ar fi producerea de iaurt şi brânzeturi, sintetizarea de substanţe industriale şi biocombustibili, curăţarea deşeurilor toxice şi producerea de medicamente.

    Microbii sunt deja utilizaţi pentru astfel de aplicaţii. În unele cazuri, aceştia conţin gene provenite de la un organism neînrudit, transformându-i în “organisme modificate genetic”, cu scopul, de exemplu, de a se hrăni cu petrol sau derivate ale acestuia, în cazul unor accidente ecologice, sau de a produce insulină. Utilizarea pe scară largă a OMG a fost însă restricţionată din cauza temerilor că ar putea să se răspândească în natură şi să afecteze negativ mediul.

    În 2013, echipa de cercetători condusă de George Church a anunţat că a reuşit să treacă dincolo de ingineria genetică, creând organisme “recodificate din punct de vedere al genomului”. Această recodificare înseamnă că o anume porţiune din ADN-ul organismului oferă instrucţiunile pentru producerea unui aminoacid (compus chimic de bază pentru proteine) diferit de cei produşi de instrucţiunile oferite de aceeaşi porţiune de ADN în cazul tuturor celorlalte organisme vii. Cercetătorii au rescris gramatica genetică, comentează Reuters.

    În cadrul noilor studii, echipele conduse de Church şi un fost coleg al său, Farren Isaacs, au creat tulpini de bacterii din specia E. coli care conţin ADN pentru producerea unui aminoacid produs de om şi au nevoie de aminoacizi sintetici pentru a supravieţui.

    Pentru că aceşti aminoacizi nu există în natură, potrivit lui Isaacs, care lucrează la Universitatea Yale, “firewall-ul” rezultat înseamnă că orice OMG care ar putea să iasă din mediul controlat al unui laborator, fabrică sau câmp agricol ar muri.

    Echipa condusă de George Church a adus 49 de modificări genetice bacteriilor E. coli pentru a le face dependente de aminoacidul sintetic. Şansele ca un microorganism “să desfacă” toate aceste schimbări sunt extrem de mari, potrivit calculelor cercetătorului britanic. Prin cuplarea recodificării genomului cu acest “firewall”, biologii ar putea crea microbi care nu vor putea să scape în natură şi care, prin încorporarea de noi aminoacizi, ar putea produce noi tipuri de medicamente şi polimeri, conform declaraţiilor lui George Church.

  • STUDIU: Cercetătorii au creat un “firewall genetic” pentru noi forme de viaţă

    Reuşita a două echipe diferite de cercetători, considerată o piatră de hotar în domeniul “biologiei sintetice”, vine la un an după ce savanţii au creat organisme care folosesc un cod genetic diferit de oricare altul prezent în formele de viaţă cunoscute.

    Descoperirea, publicată miercuri în revista Nature, oferă ceea ce un cercetător a numit “firewall genetic”, adică o metodă de izolare biologică a unui organism modificat genetic, într-un mediu anume, care este singurul ce îi permite acelei forme de viaţă să trăiască.

    Deşi două laboratoare au reuşit această performanţă în cazul bacteriilor, “nu există nicio barieră fundamentală” de aplicare a acestei tehnici în cazul plantelor şi animalelor, potrivit biologului George Church, de la Harvard Medical School, care a condus una dintre echipe. “Cred că ne mişcăm în acea direcţie”, a spus Church.

    Dacă noua biotehnologie va fi una de succes, va putea fi folosită asupra unor microorganisme modificate, pentru utilizări de la cele mai banale până la unele exotice, cum ar fi producerea de iaurt şi brânzeturi, sintetizarea de substanţe industriale şi biocombustibili, curăţarea deşeurilor toxice şi producerea de medicamente.

    Microbii sunt deja utilizaţi pentru astfel de aplicaţii. În unele cazuri, aceştia conţin gene provenite de la un organism neînrudit, transformându-i în “organisme modificate genetic”, cu scopul, de exemplu, de a se hrăni cu petrol sau derivate ale acestuia, în cazul unor accidente ecologice, sau de a produce insulină. Utilizarea pe scară largă a OMG a fost însă restricţionată din cauza temerilor că ar putea să se răspândească în natură şi să afecteze negativ mediul.

    În 2013, echipa de cercetători condusă de George Church a anunţat că a reuşit să treacă dincolo de ingineria genetică, creând organisme “recodificate din punct de vedere al genomului”. Această recodificare înseamnă că o anume porţiune din ADN-ul organismului oferă instrucţiunile pentru producerea unui aminoacid (compus chimic de bază pentru proteine) diferit de cei produşi de instrucţiunile oferite de aceeaşi porţiune de ADN în cazul tuturor celorlalte organisme vii. Cercetătorii au rescris gramatica genetică, comentează Reuters.

    În cadrul noilor studii, echipele conduse de Church şi un fost coleg al său, Farren Isaacs, au creat tulpini de bacterii din specia E. coli care conţin ADN pentru producerea unui aminoacid produs de om şi au nevoie de aminoacizi sintetici pentru a supravieţui.

    Pentru că aceşti aminoacizi nu există în natură, potrivit lui Isaacs, care lucrează la Universitatea Yale, “firewall-ul” rezultat înseamnă că orice OMG care ar putea să iasă din mediul controlat al unui laborator, fabrică sau câmp agricol ar muri.

    Echipa condusă de George Church a adus 49 de modificări genetice bacteriilor E. coli pentru a le face dependente de aminoacidul sintetic. Şansele ca un microorganism “să desfacă” toate aceste schimbări sunt extrem de mari, potrivit calculelor cercetătorului britanic. Prin cuplarea recodificării genomului cu acest “firewall”, biologii ar putea crea microbi care nu vor putea să scape în natură şi care, prin încorporarea de noi aminoacizi, ar putea produce noi tipuri de medicamente şi polimeri, conform declaraţiilor lui George Church.

  • Topul ţărilor cu cei mai optimişti manageri: Directorii de companii din România, printre cei mai optimişti în legătură cu evoluţia afacerilor

    România se plasează pe locul 5 în 21 de ţări/regiuni, în care directorii executivi sunt foarte încrezători că afacerile pe care le conduc vor înregistra creştere în următoarele 12 luni. Astfel, 44% dintre executivii din România intervievaţi sunt foarte optimişti în ceea ce priveşte perspectiva creşterii veniturilor companiilor lor în următorul an, media globală fiind de 39%, similară cu cea din 2014.

    Faţă de studiul din 2014, ponderea managerilor foarte optimişti din România a crescut cu 5 puncte procentuale.

    Alţi 40% dau dovadă de optimism moderat când vine vorba de creşterea veniturilor în acest an. Pe termen mediu, directorii generali din România sunt încă şi mai încrezători, 54% spunând că sunt foarte siguri de perspectivele de creştere ale companiilor lor în următorii trei ani (media la nivel global este de 49%).

    În India sunt cei mai mulţi executivi foarte optimişti privind creşterea afacerilor în acest an, cu o pondere de 62%, aceasta fiind urmată de Mexic, cu 50%, de grupul ţărilor din sud-estul Asiei – ASEAN ( Cambodgia, Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore, Thailanda şi Vietnam), cu 47% şi Statele Unite ale Amercii, cu 46%.

    Topul ţărilor cu cei mai optimişti manageri nu mai include niciun stat din Europa Centrală şi de Est (cu excepţia Rusiei, plasată pe ultima poziţie cu 16%).

    România are mai mulţi manageri foarte optimişti decât Marea Britanie (39%), Germania (35%), Spania (35%), Danemarca (33%), Elveţia (24%), Franţa (23%) şi Italia (20%).

    Cu toate acestea, 27% dintre directorii generali din România cred că economia globală se va deteriora în 2015, un procent de trei ori mai mare de pesimişti faţă de anul anterior, când numai 8% dintre respondenţii români credeau că economia globală va înregistra un declin. 38% dintre executivii români cred că starea economiei globale va rămâne neschimbată, în timp ce 35% sunt mai optimişti şi cred că se va îmbunătăţi.

    La nivel global, numărul directorilor generali care cred ca economia globală se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni este mai mic decât anul trecut, dar încrederea în abilitatea lor de creşte veniturile propriilor companii rămâne stabilă – potrivit răspunsurilor a mai mult de 1.300 de directori generali intervievaţi de PwC pentru cea de-a 18-a ediţie a Global CEO Survey. Rezultatele studiului au fost făcute publice marţi în cadrul deschiderii evenimentului anual World Economic Forum de la Davos, Elveţia. .

  • STUDIU: Consumul unui pahar cu alcool pe zi scade riscul de boli cardiace cu 20%

    Cercetătorii americani au efectuat un studiu pe aproape 15.000 de persoane şi au descoperit că un consum de până la şapte pahare cu alcool pe săptămână este asociat cu scăderea cu 20% a riscului de maladii cardiace pentru bărbaţi, în comparaţie cu cei care nu beau deloc, informează dailymail.co.uk.

    În cazul femeilor, riscul era cu 16% mai scăzut, potrivit unui raport publicat în European Heart Journal.

    Cercetări anterioare au descoperit că un consum mic de alcool protejează sănătatea inimii, dar acesta este primul studiu care a cercetat în profunzime insuficienţa cardiacă. Această boală apare în urma unor probleme la inimă ce slăbesc muşchiul cardiac, care nu mai pompează eficient sângele în corp.

    Insuficienţa cardiacă provoacă probleme precum oboseală, dificultăţi respiratorii, creşterea pulsului şi umflarea gleznelor şi poate duce la complicaţii severe.

    O echipă condusă de Scott Solomon, profesor de medicină la Harvard Medical School, a analizat date provenind de la 14.629 de persoane cu vârsta cuprinsă între 45 şi 64 de ani, în perioada 1987 – 1989. Voluntarii erau chestionaţi şi în legătură cu consumul de alcool la intervale regulate.

    În cei 25 de ani care au urmat, 1.271 de bărbaţi şi 1.237 de femei au dezvoltat insuficienţă cardiacă.

    Rata cea mai scăzută a insuficienţei cardiace s-a înregistrat în rândul voluntarilor care consumau până la 7 pahare cu alcool pe săptămână, iar rata cea mai mare de îmbolnăvire a fost descoperită în rândul foştilor consumatori de alcool.

    Un pahar cu alcool a fost definit, pentru acest studiu, ca o băutură care conţine 14 grame de alcool, echivalentul a aproximativ 125 de mililitri de vin, 250 de mililitri de bere sau 30 de mililitri de băuturi spirtoase, precum votca şi whiskey-ul.

    Voluntarii care obişnuiau să consume alcool, dar au renunţat prezentau cel mai mare risc de a suferi de insuficienţă cardiacă, comparativ cu persoanele abstinente.

    În schimb, cercetătorii au identificat un risc de deces cu 47% mai mare în cazul bărbaţilor şi cu 89% mai mare în cazul femeilor care consumau peste 21 de pahare cu alcool pe săptămână la începutul studiului.

    “Rezultatele studiului arată că un consum moderat de alcool nu contribuie la un risc crescut de insuficienţă cardiacă şi ar putea avea chiar un rol protector în acest sens. Pe de altă parte, consumul masiv de alcool este cu certitudine un factor de risc pentru deces, din orice cauze”, a declarat cercetătorul Scott Solomon.

  • Piaţa de birouri din România, de peste 20 de ori mai ieftină decât Hong Kong, cea mai scumpă din lume

    “Piaţa locală a cunoscut un apetit investiţional într-o considerabilă creştere în ultimele luni, depăşind aşteptările generale privind volumul total tranzacţionat în 2014. În final a fost înregistrat un volum anual record de investiţii, de circa 1,1 miliarde euro. România se regăseşte în prezent printre puţinele ţări în care se pot achiziţiona cei mai mulţi metri pătraţi de spaţiu de birouri prime într-o piaţă în dezvoltare, cu perspective generoase de creştere pe termen mediu”, a declarat pentru MEDIAFAX Horaţiu Florescu, preşedintele şi directorul general The Advisers/Knight Frank.

    El estimează că în funcţie de parametrii locali (nivel al chiriilor, randament investiţional – yield) o investiţie de 100 milioane dolari (86 milioane de euro) poate asigura în portofoliul cumpărătorului o suprafaţă aproximativă de 32.000 metri pătraţi de spaţiu prime de birouri (clasa A, n.r.) în Bucureşti.

    Spre comparaţie, turnul Sky Tower din zona Floreasca din Bucureşti, cu 36 de etaje are 41.000 de metri pătraţi închiriabili, iar clădirea America House din Piaţa Victoriei are 27.500 metri pătraţi suprafaţă închiriabilă.

    “Ne aşteptăm ca piaţa românească să atragă în continuare interesul investitorilor în principalele sectoare comerciale, în tandem cu o intensificare a activităţii pe piaţa închirierilor, în aproape toate segmentele imobiliare”, a adăugat Florescu.

    Potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Knight Frank, la care firma locală The Advisers este asociată, Hong Kong este cea mai scumpă piaţă de birouri din lume, cu 100 de milioane de dolari investitorii putând cumpăra doar 1.427 de metri pătraţi de birouri.

    Pe poziţia a doua în topul celor mai scumpe pieţe de birouri se află Singapore, unde cu 100 milioane de dolari pot fi achiziţionaţi puţin peste 3.500 de metri pătraţi. În Tokyo, suma ajunge pentru 3.643 metri pătraţi, iar în Paris pentru 3.995 metri pătraţi.

    În Europa Centrală şi de Est, Varşovia (16.407 metri pătraţi) şi Praga (22.038 metri pătraţi) sunt mai scumpe decât Bucureştiul.

    Preţurile din Bucureşti sunt comparabile cu cele din Kuala Lumpur (Malaezia), unde 100 de milioane de dolari ajung pentru achiziţia a 34.200 de metri pătraţi de birouri.

    În Bucureşti, cea mai mare tranzacţie încheiată anul trecut a fost achiziţia centrului comercial Promenada de către fondul sud-african de investiţii, în valoare de 148 milioane de euro. Pe piaţa de birouri, cea mai mare tranzacţie, în valoare de 120 de milioane de euro a fost realizată în 2006.

  • STUDIU: 2014 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată la nivel global

    NASA şi NOAA au subliniat că acest fenomen reflectă mai ales creşterea emisiei de gaze cu efect de seră ca rezultat al activităţii umane.

    În luna decembrie 2014 s-a înregistrat, de asemenea, o temperatură medie la suprafaţa oceanelor şi a uscatului fără precedent în ultimii 134 de ani pentru ultima lună a anului, a precizat NOAA. Agenţia a anunţat că măsurătorile efectuate în mod independent de NASA au confirmat datele.

    Temperatura medie din decembrie a fost cu 0,77 grade Celsius peste media înregistrată în secolul al XX-lea.

    Raportat la nivelul întregului an 2014, temepratura medie la sol şi la suprafaţa oceanelor a fost cu 0,69 grade Celsius peste media secolului al XX-lea, depăşind recordurile precedente din 2005 şi 2010, de 0,04 grade Celsius.

    Cea mai mare parte a acestei încălziri s-a produs pe parcursul ultimelor trei decenii, iar cei mai calzi zece ani s-au înregistrat începând din 2000, dacă se exclude anul 1998.

    “În timp ce temperatura medie a unui an poate fi influenţată de condiţii meteo extreme, tendinţele de încălzire pe termen lung pot fi atribuite factorilor care contribuie la schimbările climatice şi care sunt dominaţi în prezent de emisiile de gaze cu efect de seră produse de activitatea umană”, a declarat Gavin Schmidt, director al Institutului Goddard pentru studii spaţiale al NASA.

    În 2014, temperatura medie globală la nivelul uscatului s-a situat cu un grad Celsius peste media secolului trecut, fiind a patra cea mai ridicată valoare din 1880 până în prezent.

    La nivelul oceanelor, temperatura a fost cu 0,57 grade Celsius mai mare decât media ultimilor 134 de ani, ceea ce o face cea mai ridicată valoare de când se efectuează măsurători.

    Temperatura medie de la baza stratosferei (între 15 şi 20 de kilometri altitudine) a scăzut, în timp ce temepraturile din troposferă, straturile cele mai joase ale atmosferei, au crescut, un indicator al încălzirii cauzate de gazele cu efect de seră, potrivit NOAA.

    Conform datelor analizate de Universitatea Rutgers, suprafaţa medie a păturii de zăpadă anuale în emisfera nordică în 2014 a fost de 63,4 milioane de kilometri pătraţi, undeva la jumătatea valorilor măsurate de la debutul observaţiilor efectuate cu ajutorul sateliţilor în 1978.

    Suprafaţa medie a uzonei acoperite de gheaţă în Oceanul Arctic a fost de 28,4 milioane de kilometri pătraţi în 2014, a şasea cea mai mică suprafaţă acoperită de gheaţă din ultimii 36 de ani. În schimb, întinderea de gheaţă din Antarctica a înregistrat un record în 2014, pentru al doilea an consecutiv, cu o suprafaţă de 33,8 milioane de dolari.

    Temperaturile record s-au produs în lipsa absenţei lui El Niño, curentul cald din Oceanul Pacific, a anunţat NOAA. El Niño apare, în medie, la fiecare cinci până la şapte ani şi exercită o puternică influenţă asupra climei globale.

    În cel mai recent raport, publicat în aprilie 2014, Grupul interguvernamental de experţi privind climatul (Giec) a estimat că fără o schimbare majoră şi rapidă în ceea ce priveşte industria energetică globală, foarte dependentă de cărbune şi petrol, creşterea temperaturii medii globale va fi între 3,7 şi 4,8 grade Celsius la orizontul anului 2100.

    Potrivit Giec, omenirea are puţin timp la dispoziţie pentru a acţiona în ceea ce priveşte limitarea creşterii temperaturii globale cu doar 2 grade Celsius până la finalul acestui secol, raportat la nivelul temperaturii din era pre-industrială.

    Pe de altă parte, potrivit experţilor, o creştere a temperaturii medii globale cu mai mult de două grade Celsius ar putea duce la schimbări climatice ce vor avea consecinţe dezastruoase, printre care creşterea periculos de mult a nivelurilor oceanelor din cauza topirii accelerate a gheţarilor arctici, multiplicarea fenomenelor meteorologice catastrofale, dispariţia unor specii de animale din cauza distrugerii habitatului şi înmulţirea conflictelor.

    La rândul său, Bob Ward, responsabil în cadrul Institutului de Cercetare Grantham pentru schimbări climatice din cadrul London School of Economic, a spus că “acest record de temperatură din 2014 ar trebui să atragă atenţia guvernelor din întreaga lume referitor la amploarea riscurilor ridicate de încălzirea globală şi nevoia urgentă de a acţiona”. “Este nevoie de încheierea unui acord internaţional pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon în cadrul summitului ONU privind clima, din decembrie 2015, de la Paris”, a spus Bob Ward.

  • STUDIU: Oamenii îşi pot aminti mai exact lucruri, dacă ţin ochii închişi

    Cercetătorii au testat abilitatea oamenilor de a-şi aminti detalii din filme care prezentau scenele unor crime fictive şi speră că astfel de studii să ajute martorii să-şi amintească cu mai multă acurateţe detalii atunci când sunt interogaţi de poliţie. Savanţii mai spun că stabilirea unei relaţii cu persoana care pune întrebările poate ajuta la îmbunătăţirea acurateţii relatărilor din memorie.

    Studiul, publicat în revista Legal and Criminological Psychology, a fost efectuat pe 178 de persoane, care au luat parte la două experimente separate.

    Primul experiment a presupus ca voluntarii să urmărească un film în care un electrician intra pe o proprietate privată, executa nişte lucrări şi apoi fura un număr de obiecte.

    Subiecţii au fost apoi luaţi la întrebări, fiecare făcând parte dintr-un grup anume. Unor participanţi la experiment li s-au pus întrebări când aveau ochii închişi, iar altora când aveau ochii deschişi. De asemenea, unuia dintre grupuri i s-a pus întrebări după stabilirea unei relaţii prietenoase cu intervievatorul, iar alţi voluntari au fost întrebaţi fără a se face vreo încercare de stabilire a unei relaţii interpersonale.

    Persoanele care stabiliseră o oarecare relaţie cu intervievatorul şi aveau ochii închişi pe perioada interogatoriului au răspuns corect la trei sferturi din cele 17 întrebări. Cele care nu stabiliseră o relaţie interpresonală şi aveau ochii deschişi au răspuns corect la doar 41% dintre întrebări.

    Studiul a arătat că închiderea ochilor a avut cel mai mare impact legat de amintirea corectă a detaliilor, dar şi că sentimentul de confort din timpul intervievării a ajutat.

    În cadrul celui de-al doilea experiment, oamenii au fost întrebaţi ce-şi amintesc că au auzit în timpul unei scene care prezenta o crimă. Din nou, închiderea ochilor şi existenţa unui sentiment de confort au ajutat participanţii să îşi amintească mai multe detalii decât ceilalţi subiecţi ai studiului.

    “Datele noastre şi altele anterioare indică faptul că închiderea ochilor este de ajutor, pentru că astfel se elimină elemente care ar putea distrage atenţia. De asemenea, ar putea ajuta oamenii să vizualizeze detaliile evenimentului pe care vor să şi-l amintească, dar cel de-al doilea experiment sugerează că închiderea ochilor poate ajuta şi la o concentrare asupra informaţiilor de tip audio. Mecanismele pe care le-am identificat ar trebui să se aplice şi altor contexte, de exemplu detaliile referitoare la o prelegere“, a declarat doctorul Robert Nash, cercetătorul principal al acestui studiu.

  • STUDIU: Stereotipurile culturale sexiste afectează femeile din domeniul ştiinţei

    Cercetătorii s-au concentrat pe cultura diferitelor câmpuri academice plecând de la ideea că prejudecăţile referitoare la inferioritatea intelectuală a femeilor ar putea explica de ce acestea sunt subreprezentate în domenii precum fizica şi chiar filosofia, care idolatrizează genialitatea.

    “Există prejudecăţi culturale larg răspândite care leagă excelenţa intelectuală doar de bărbaţi, excluzând femeile”, a declarat Sarah-Jane Leslie, prefesoară de filosofie la Universitatea Princeton, coautor al studiului publicat joi în revista americană Science.

    “De exemplu, gândiţi-vă cât de dificil este. Chiar şi în cultura populară, să ne imaginăm o femeie ca fiind genialul detectiv Sherlock Holmes, doctor House din seria televizată sau eroul din filmul «Good Will Hunting», o tânără genială fără formare şcolară”, a mai spus Leslie.

    “Modelele feminine împlinite din punct de vedere intelectual sunt precum personajul Hermione Granger din seria «Harry Potter», care este descrisă precum o persoană foarte «aplicată» şi care studiază din greu”, a continuat Sarah-Jane Leslie, adăugând că “orele lungi în care sunt citite cărţile din scoarţă-n scoarţă sunt văzute ca o realizare feminină, nu ca un semn de inteligenţă sclipitoare”.

    “Rezultatele cercetării noastre susţin ipoteza conform căreia avem de-a face cu prejudecăţi inconştiente înrădăcinate în stereotipuri privind bărbaţii şi femeile din societatea noastră”, a spus Andrei Cimpian, coautor al studiului şi profesor de psihologie la Universitatea Illinois

    Astfel, este posibil ca “membrii unui domeniu academic care caută calităţi intelectuale excepţionale să nu le poată vedea în cazul studentelor sau colegelor lor”, a mai spus Cimpian.

    “Rezultatul este că ar putea avea tendinţa de a judeca femeile ca mai puţin capabile de excelenţă în domeniul lor comparativ cu bărbaţii”, a adăugat psihologul.

    În aceste domenii unde excelenţa intelectuală este idolatrizată, femeile sunt astfel considerate a fi mai puţin capabile decât bărbaţii în a-şi îndeplini sarcinile academice, ceea ce duce la o participare feminină mai slabă.

    Domeniile vizate sunt ştiinţele, tehnologia, ingineria, matematica, dar şi filosofia şi unele ştiinţe sociale precum economia.

    Cercetătorii au constatat că acelaşi mecanism de prejudecăţi îi prejudiciază pe americanii de culoare, mai slab reprezentaţi, comparativ cu albii, în aceste domenii academice de nivel înalt.

    Ca şi femeile, afro-americanii sunt ţinta stereotipurilor culturale negative referitoare la capacitatea lor intelectuală, ceea ce pare să îi descurajeze.

    “Noi nu susţinem în acest studiu că faptul de a căuta sau de a valoriza talentul intelectual este un lucru rău sau că femeile sunt mai puţin sclipitoare decât bărbaţii“, a spus Andrei Cimpian.

    “Cercetarea sugerează că faptul de a transmite studenţilor ideea că excelenţa intelectuală este necesară pentru a avea succes ar putea avea efecte diferite asupra bărbaţilor şi a femeilor care vor să aibă o carieră în aceste domenii”, a explicat psihologul.

    Oamenii de ştiinţă au evaluat, de asemenea, trei alte ipoteze care ar putea explica subreprezentarea feminină în anumite domenii de cercetare.

    Este vorba despre faptul că femeile ar putea evita profesiile care presupun un program prelungit de muncă, că sunt mai puţin capabile decât bărbaţii să reuşească în domenii foarte selective şi că ele ar fi surclasate de bărbaţi în disciplinele în care spiritul analitic este esenţial.

    “Am ajuns la concluzia că niciuna dintre aceste situaţii nu poate explica subreprezentarea femeilor în ansamblul specializărilor academice”, a spus Sarah-Jane Leslie.

    Cercetarea a fost efectuată în Statele Unite ale Americii în rândul a peste 1.800 de studenţi şi doctoranzi din treizeci de discipline, cărora cercetătorii le-au adresat întrebări referitoare la calităţile necesare pentru a avea succes.

  • OIM: România, pe locul 53 din 126 de ţări, după ponderea femeilor manager

    Jamaica (59,3%), Columbia (53,1), Insula Sfânta Lucia (52,3%), Filipine (47,6%), Panama (47,4%), Belarus (46,2%), Letonia (45,7%), Guatemala (44,8%), Bahamas (44,4%) şi Republica Moldova (44,1%) sunt ţările cu cea mai mare pondere a managerilor femei în com­panii.

    La polul opus se află Pakistan, unde doar 3% din manageri sunt femei, ţară urmată de Algeria (4,9%) şi Iordania (5,1%).

    O pondere redusă a fe­meilor în poziţii de manager se regăseşte şi în Italia (25,8%), Grecia (25,1%) sau Cehia (26,2%).

    În ceea ce priveşte prezenţa femeilor în funcţii de manageri de top şi la nivel mediu, România se plasează pe locul 24 din 49 de ţări, cu o pondere de 31,1%, clasamentul fiind condus de Republica Dominicană (55,8%), Panama (48,7%) şi Letonia (44,6%).

    Cele mai puţine femei în funcţii de top şi middle management sunt în Turcia (14,3%), Palestina (15,4%) şi Cipru (16,4%). Şi în acest caz, ţări precum Germania (28%), Austria (27%) sau Olanda (28,4%) se plasează în partea a doua a clasamentului.

    OIM a identificat şi principalele bariere împotriva numirii femeilor în funcţii de conducere, pe primul loc fiind indicat faptul că femeile au mai multe responsabilităţi legate de familie decât bărbaţii.

    De asemenea, sunt considerate bariere rolurile atribuite de către societate bărbaţilor şi femeilor, cultura corporativă masculină, experienţa insuficientă a femeilor în funcţii de conducere, lipsa programelor şi politicilor de egalitate, stereotipurile legate de femei, lipsa de programe de training pentru poziţii de manager sau a soluţiilor flexibile de lucru.

  • STUDIU: Cum văd românii un stil de viaţă sănătos

    Aproape trei sferturi dintre femei spun că este important consumul de fructe şi legume faţă de doar două treimi dintre bărbaţii care cred acelaşi lucru. De asemenea, 52% dintre românce văd beneficiile consumului de alimente proaspete, cât mai puţin procesate sau gătite, în comparaţie cu 46% dintre reprezentanţii sexului masculin, menţionează GfK.

    Situaţia pe regiuni ale ţării arată că locuitorii din Banat – Crişana – Maramureş acordă mai multă atenţie alimentaţiei, aproape 80% definesc stilul de viaţă sănătos prin consum de fructe şi de legume şi 57% preferă produsele proaspete, naturale.

    La polul opus se află dobrogenii, cu cei mai puţini fani declaraţi ai fructelor şi legumelor – 67% – şi bucureştenii, care nu pun prea mult sănătatea pe seama alimentelor proaspete, cât mai puţin procesate sau gătite – doar 37%. În schimb, 7 din 10 locuitori ai Capitalei consideră că exerciţiile fizice au un aport important asupra sănătăţii, iar 6 din 10 fac mişcare în mod regulat.

    GfK a realizat un studiu asemănător în 23 de ţări la nivel global. Astfel, rezultatele arată că românii se aliniază tendinţelor globale în materie de stil de viaţă sănătos la capitolele sport (57% global, faţă de 58% local) şi alimentaţie sănătoasă (59% global, ca şi la nivel local).

    Diferenţe apar în ceea ce priveşte odihna care este mai mult preţuită la nivel global, de 66% dintre respondenţi faţă dintre de 37% dintre români.

    Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 1.000 de respondenţi din toată ţara, cu vârsta de peste 15 ani, metoda folosită fiind cea a interviurilor faţă în faţă.